La proba de istorie, la simularea pentru Bacalaureat 2024, 66% dintre elevi au luat note peste 5 și mai mult de jumătate dintre ei nu au formată abilitatea de a compara fapte istorice sau nu dețin cunoștințele necesare pentru a stabili o asemănare între fapte istorice, conform analizei rezultatelor pe subiecte, publicate de Ministerul Educației.
„Procentul de promovare (note mai mari sau egale cu 5) înregistrat la nivel național pentru simularea probelei scrise a examenului național de bacalaureat 2024 – Proba Ec – istorie a fost 66,43 și 2,32% dintre candidați au obținut nota 10”, se precizează în document.
- Doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas”, la simularea pentru Bacalaureat 2024 – Analiza rezultatelor la Limba și literatura română
Subiectele la Istorie la simularea pentru BAC 2024
Rezultatele elevilor la proba de istorie la simularea pentru BAC 2024
Rezultate pentru Subiectul I / Mai mult de jumătate dintre elevi nu știu să compare fapte istorice
„Cerințele 6 și 7 evaluează abilități superioare de prezentare, comparare în vederea stabilirii unei asemănări.
Aproximativ jumătate dintre candidați nu știu să prezinte două fapte istorice condiționate de coordonate temporale (cerința 6), în situația în care, prin baremul de evaluare și de notare, prezentarea este explicitată ca: o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric.
Mai mult de jumătate dintre candidați nu au formată abilitatea de a compara fapte istorice sau nu dețin cunoștințele necesare pentru a stabili o asemănare între fapte istorice (cerința 7)”, conform documentului.
Recomandări pentru activitățile de tip remedial ale specialiștilor CNPEE:
- „conversație euristică care să vizeze și relația istorică de cauzalitate;
- utilizarea fișelor de lucru care conțin surse istorice însoțite de cerințe referitoare la: nume de: personalități istorice, spații istorice, documente interne și internaționale etc.; informații din diferite domenii (societate, politică, economie, cultură, relații internaționale etc.); recunoașterea ideilor dintr-o sursă istorică; recunoașterea conectorilor de cauzalitate; selectarea cauzelor/selectarea consecințelor etc;
- identificare/recunoașterea asemănărilor între acțiuni/fapte istorice pe baza unor surse istorice diverse;
- realizarea unor scurte prezentări de acțiuni/fapte/procese istorice utilizând informații din surse date;
- realizarea unor scurte prezentări de acțiuni/fapte/procese istorice utilizând informații diferite față de cele existente în surse istorice date;
- autoevaluare, pornind de la baremul de evaluare și de notare corespunzător subiectului;
- exersarea rezolvării, în cadrul orelor de istorie, a Subiectului I din variantele de examen administrate în anii anteriori (www.subiecte.edu.ro) explicând și baremul de evaluare și de notare corespunzător.”
Subiectul al II-lea
33,42% dintre candidați nu au abilitatea de a formula un punct de vedere pe baza unui text dat și nu îl pot susține cu două informații din text, în timp ce 24,38% formulează punctul de vedere, dar îl susțin cu o singură informație preluată din sursă, primind punctaj parțial, la cerința 5.
Cerința 6 evaluează o abilitate superioară, a argumentării, astfel că are un grad de reușită de 40,26%, potrivit documentului.
Recomandări pentru activitățile de tip remedial:
- „utilizarea fișelor de lucru care conțin o sursă istorică însoțită de cerințe referitoare la: nume de: personalități istorice, spații istorice, documente interne și internaționale etc.; repere cronologice (secol, deceniu etc.); informații selectate în funcție de un criteriu (plan social/politic/economic/cultural/religios, relații internaționale etc.);
transcrierea informațiilor care se referă la același domeniu (acțiuni politice, militare, viață economică, domeniul cultural-ideologic, domeniul social, domeniul religios etc.) formularea ideii centrale a unei surse istorice pe baza a două-trei informații care vizează același domeniu de referință, utilizând limbajul propriu; formularea unui punct de vedere susținut cu o informație sau cu două informații din sursă; - elaborarea unor fișe de construire a unui argument care să fie completate de către elevi;
- exersarea argumentării unei opinii date, referitoare la diverse acțiuni/fapte/procese istorice cu accent pe existența conectorilor (abilitatea de argumentare este formată/dezvoltată și în cadrul disciplinelor limba și literatura română, limbi moderne, logică și argumentare);
- organizarea unor dezbateri pe diverse teme istorice (care implică formularea și susținerea unor puncte de vedere);
- autoevaluare, pornind de la baremul de evaluare și de notare corespunzător subiectului;
- exersarea rezolvării, în cadrul orelor de istorie, a Subiectului al II-lea din variantele de examen administrate în anii anteriori (www.subiecte.edu.ro) explicând și baremul de evaluare și de notare corespunzător.”
Subiectul al III-lea / Doar 29% dintre elevi reușesc să formuleze un punct de vedere și să îl susțină printr-un argument istoric
„Primul reper al eseului structurat care vizează prezentarea unui aspect specific unei perioade istorice (abilitate cu nivel ridicat de dificultate și care se evaluează prin elaborarea unei scurte expuneri în care sunt precizate două informații referitoare la aspectul menționat și se utilizează relația cauză-efect) are procent de reușită scăzut.
Aceeași situație, cu procent de reușită redus, se regăsește și în cazul reperelor al doilea și al treilea care evaluează abilități de nivel scăzut, precum precizarea sau menționarea uneia sau a mai multor informații istorice.
Ultimul reper, formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic din România în perioada 1991-2000 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric, cu grad de dificultate ridicat generat de abilitatea superioară (formularea de argumente) a competenței evaluate este cel mai puțin performat în cadrul întregului subiect. 23,17% dintre candidați rezolvă parțial acest reper, formulând punctul de vedere, fără a realiza și susținerea acestuia printr-un argument istoric”, se precizează în document.
Recomandări pentru activitățile de tip remedial:
- „realizarea unui glosar de termeni/concepte care fac parte din limbajul de specialitate și care pot fi utilizați în cadrul unei situații de comunicare orală sau scrisă;
- realizarea unor scheme cu acțiunile/faptele istorice ordonate cronologic/logic în cadrul unui proces istoric;
- elaborarea unor scurte prezentări (orale sau scrise) care includ fie repere cronologice (secol, deceniu etc.), fie relația de cauzalitate, fie formularea de opinii, fie argumentarea unei opinii pe baza informației din surse istorice date etc.;
- explicarea structurii unui eseu pe baza unui model dat;
- autoevaluare, pornind de la baremul de evaluare și de notare corespunzător subiectului;
- exersarea rezolvării, în cadrul orelor de istorie, a Subiectului al III-lea din variantele de examen administrate în anii anteriori (www.subiecte.edu.ro) explicând și baremul de evaluare și de notare corespunzător.”
Analiza cantitativă pe itemi la Istorie – simulare BAC 2024
DOCUMENT Rezultatele Istorie la simularea pentru Bacalaureat 2024
Citește și
Subiecte Istorie – simulare BAC 2024. Eseu de două pagini despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea, printre cerințe
Baremul de corectare de la Istorie, simulare BAC 2024, publicat de Ministerul Educației
Rezultate simulare BAC 2024: Aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română / La matematică sau istorie, 35% nu au luat peste 5
Cătălin Ciupală, profesor de matematică, propune calibrarea corecturii la Bacalaureat și Evaluarea Națională pe o lucrare-test, ca la BAC-ul internațional: dacă profesorul evaluator supraevaluează sau subevaluează o lucrare, atunci îi apare în platformă un steag roșu de atenționare
La clasa mea, din 29 de elevi, 24 nu au rezolvat deloc subiectul III, eseul, spune profesoara Tatiana Cauni / Analiza punct cu punct a rezultatelor simulării examenului de BAC
Doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas”, la simularea pentru Bacalaureat 2024 – Analiza rezultatelor la Limba și literatura română
Ștefan Lefter
Redacția
