Mai este justificată închiderea școlilor, atât timp cât disponibilitatea vaccinurilor depășește cererea?

20.637 de vizualizări
Foto: © Kontakt5956 | Dreamstime.com
Închiderea școlilor pe perioada pandemiei a fost justificată (cel puțin parțial) de mai mulți factori pe care autoritățile din întreaga lume nu i-au putut controla. Unul dintre factorii cei mai importanți care au justificat închiderea școlilor ca strategie de diminuare a vitezei răspândirii noului virus a fost inexistența vaccinurilor.

Acum, ne aflăm la un punct de cotitură în care, cel puțin în România, oferta (disponibilitatea vaccinurilor) începe în curând să depășească cererea (interesul pentru vaccinare). Din acest punct nu mai avem nici o scuză să nu redeschidem școlile, indiferent de rata de incidență. Din acest punct, nu un indice de incidență ales arbitrar trebuie să decidă revenirea elevilor în școli, ci disponibilitatea vaccinurilor. Atât timp cât vor exista vaccinuri disponibile și membrii unei comunități refuză să se vaccineze (iar rata de incidență rămâne ridicată și neschimbată chiar după 4 săptămâni de vacanță de primăvară forțată), educația și comportamentul membrilor comunității (nu participarea fizică a elevilor la școală) trebuie văzute ca factori cauzali determinanți ai răspândirii virusului. În acest caz, eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe educarea membrilor comunității (nu pe diminuarea oportunităților la o educație de calitate ale copiilor din aceste comunități, prin închiderea școlilor). Acești oameni au nevoie de mai multă (nu de mai puțină) educație, pentru a lupta cu succes împotriva pandemiei. De unde știm asta?

Rata de vaccinare în România începe să devină tot mai disproporționată, în funcție de nivelul de educație al membrilor comunităților (iar acest lucru va avea în curând un impact din ce în ce mai vizibil asupra ratei de incidență). Procentul persoanelor vaccinate din mediul urban (în general) devine mai mare decât procentul persoanelor vaccinate din mediul rural. Dacă ne uităm la indicatorii educației elevilor pe județe (ex. performanțele la bacalaureat și evaluarea națională), județele cu elevi cu performanțe mai bune la aceste evaluări au o rată de vaccinare mai bună decât județele cu performanțe mai slabe. Există și excepții de la această regulă, dar tendința este evidentă (vezi județele Cluj și Mehedinți, aflate la poluri diametral opuse atât la rata vaccinării, cât și la performanțele elevilor la examenele naționale). Toate aceste fenomene au loc în ciuda disponibilităților vaccinurilor (gratuite!). Acest fenomen se poate observa și în alte țări. De exemplu, în SUA rata vaccinării este cea mai scăzută în statele care au un nivel de educație scăzut (ex. Mississippi sau Alabama care au fost tot timpul la coada clasamentului statelor în funcție de nivelul de educație, au sub 30%). În schimb, state cum ar fi Massachussetts sau New Hampshire (unde nivelul de educație a fost întotdeauna superior restului țării) au o rata a vaccinării de peste 70%. În timp ce în Mississippi (ca și în Vrancea sau Mehedinți), un procent mare de doze stau nefolosite, în zone în care nivelul de educație este mai ridicat cum ar fi New Hapshire (ca și în Cluj, București sau Timișoara) oamenii continuă să se vaccineze la o rată promițătoare. Deci aici nu mai vorbim de lipsa oportunităților, ci de faptul că cei mai puțin educați sunt mai vulnerabili la dezinformare și manipulare, și implicit refuză vaccinarea.

În România, ca și în alte țări, mulți dintre cei care tratează cu scepticism, cu frică sau cu indiferență campania de vaccinare au numeroase motive pentru comportamentul lor. De exemplu, unii sceptici creditează mai degrabă opiniile persoanelor care sunt amuzante / populare / sau atractive (ex. artiști, vedete) și mai puțin opiniile persoanelor educate (ex. medici). Pentru aceștia, valoarea unei persoane este dată de criterii superficiale, cum ar fi aspectul exterior (nu de ideile și cunoștințele ei).

Altor sceptici le este dificil să înțeleagă informații cum ar fi metodologia folosită în testarea vaccinurilor înainte de a fi aprobate. Pentru aceștia, este irelevant faptul că Pfizer/BioNTech, de exemplu, au testat eficiența vaccinurilor pe un eșantion de peste 43.000 participanți, împărțiți aleatoriu într-un grup experimental (vaccinați) și unul de control (placebo); faptul că dintre aceștia, 170 au contactat virusul, dar doar 8 dintre ei au fost vaccinați, în timp ce restul de 162 au primit o doză placebo; faptul că peste 20.000 de oameni au fost vaccinați experimental înainte ca vaccinul să fie aprobat pentru publicul larg; sau faptul că studii ulterioare din mai multe țări (ex. Israel, Marea Britanie) au confirmat o rată de eficiență similară (de peste 90%).  

Pentru unii sceptici, lumea e pictată fie în alb, fie în negru. Pentru ei, vaccinurile ori funcționează, ori nu funcționează. Pentru ei, tinerii supraviețuiesc, iar oamenii în vârstă nu supraviețuiesc. De virus fie mori, fie trăiești. Acestor sceptici cu atitudini atât de radicale le este dificil să înțeleagă situația nuanțat.

Unii sceptici nu înțeleg sau refuză să înțeleagă presiunea pe care pandemia o pune pe sistemul medical – pe principiul că „dacă nu văd cu ochii mei, nu e adevărat”. Pentru aceștia, condiții medicale serioase ca anxietatea sau depresia nu există (pentru ca nu se văd la ecograf). Aceștia trebuie să ajungă personal la terapie intensivă pentru a înțelege gravitatea situației.

Unora dintre sceptici, ignoranța le dă o iluzie a grandorii și a invincibilității – cu cât știu mai puțin, cu atât au impresia că știu mai mult (am mai scris despre efectul Dunning-Kruger aici). E doar o gripă! Ce-mi poate face mie un virus microscopic? Doar sunt perfect sănătos!

Alții au dificultăți de înțelegere a unui text sau a unui material video furnizat de sursa principală de informare (ex. să interpreteze date statistice sau să înțeleagă mesajul comunicatelor oficiale) și au nevoie de intermediari / amici / ”influencers” să le explice cum stau lucrurile; aceștia mai degrabă creditează opinia unui prieten („Că-l cunosc, și e un băiat tare deștept!”) decât a unui medic specialist.

Unora le este dificil să discearnă între teorii conspiraționiste (sau opinii care fac apel la emoții și prejudecăți implicite) și informații bazate pe dovezi științifice. Pentru aceștia, dacă o postare care sugerează inutilitatea campaniei de vaccinare este amuzantă, cu siguranță că are o valoare de adevăr mai mare decât datele seci furnizate de autorități.

Unii sunt educați de către algoritmii Facebook-ului care le furnizează informații ce rezonează cu opiniile lor și au impresia că toată lumea gândește ca ei și au acces la aceste informații. Acestora le este dificil să înțeleagă că informațiile pe care le primesc sunt filtrate în funcție de convingerile lor și în loc să aibă un scepticism sănătos (să verifice sursa acestor informații), preferă să aibă un scepticism neconstructiv (să pună la îndoială datele științifice, fără argumente solide și logice). 

Implicarea disproporționată în campania de vaccinare în funcție de nivelul de educație (în ciuda disponibilității vaccinurilor) este susținută și de rezultatele studiilor noastre. Datele ne-au arătat că mai ales nivelul educației părinților (și mai puțin venitul acestora) reprezintă un predictor hotărâtor al abilității elevilor de a înțelege un text citit. Repet: în special educația celor din familie, și mai puțin lipsa oportunităților financiare sau de altă natură materială, are un impact crucial asupra capacității elevilor de a gândi critic și a înțelege mesajele transmise.

Diminuarea interesului pentru vaccinare va duce la prelungirea restricțiilor, iar drumul către revenire la normalitate va fi prelungit inutil prin lipsa implicării în campania de vaccinare a celor care sunt sceptici. Autoritățile din România știu asta și încep să achite factura lipsei de investiție în educație. În acest context, subminarea în continuare a rolului educației prin păstrarea școlilor închise după vacanța de primăvară de o lună pe baza unui indice de incidență ales arbitrar este ultimul lucru de care avem nevoie într-o țară plină de absolvenți ai Facebook University.

Despre autor

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat prin mecanismul EEA Grants (operator de program UEFISCDI).

___

Photo © Kontakt5956 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


33 comments
  1. Cu tot respectul, domnule Dacian Dolean, nu lăsați impresia unui om care are cunoștințe medicale temeinice.
    Sunt de acord cu dvs. până începeți cu elucubrațiile : nu se vaccinează cei needucați.

  2. Păcat că profesori de biologie, chimie nu se vaccinează și nu recomandă vaccinarea. Se presupune că ei cunosc mai bine ce înseamnă. Da, aceste vaccinuri s au făcut mai repede, pentru că situația o impunea și înțeleg că s au sărit niște etape neesențiale, mai mult de birocrație. Oricum, nu este greu să vezi efectele benefice ( cel puțin la nivel național) ale vaccinării….Israel, țara cu procentul cel mai mare de vaccinare, are câteva zeci de infectări și doar 1-2 morți pe zi.

    1. Poate profesorii de Chimie si Biologie din preuniversitar nu se vaccinează toti (desi stiu multi si de acolo). In Universitati marea majoritate sunt deja vaccinati – inclusiv sau mai ales cei care predau biologie celulara si moleculara. Deci oameni care au înțeles exact mecanismul de actiune al vaccinului. Si profesorii au grade diferite de edicatie/performanta. Daca le dam un test referitor la ARNm, oare care il trec? Cei care se opun vaccinarii sau cei care o accepta, pentru ca e singura solutie de a iesi din dezastrul asta?

    2. Închiderea școlilor și învățământul exclusiv on – line este o măsură de limitare a infectării cu covid 19 care nu are nici o legătură cu disponibilitatea vaccinului și care ar trebui menținută daca autoritățile ar dori sa ia deciziile corecte până la imunizarea a 70 la sută din elevi și profesori . Oricum cu sau fără pandemie in învățământ și nu numai viitorul este on -line cel puțin parțial.

  3. Cam sus le e nasul unor profesori de chimie și biologie.
    Se cred specialiști în cercetare medicală, asta mai lipsea!

    Da, este mare nevoie de educație, dar, cum să spui?
    … “degeaba ma vaccinez daca îi intoxic pe cei din jur cu nocivitatea muzicii pe care o ascult”…

    În sfârșit, profesorii sunt și ei oameni cu bune și rele.

    Poate vreți să vedeți ce mai e prin India.

    https://m.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/imagini-sfasietoare-in-india-unele-spitale-refuza-pacientii-fara-butelii-de-oxigen-aduse-de-acasa-am-crezut-ca-iti-asigura-spitalul-1510605

    1. În India, tara cu o populație de vreo 80 de ori mai numeroasa ca România, sunt 300.000 de cazuri confirmate adică echivalentul a 3500 de cazuri în România. Noi am avut și 10.000 de cazuri. Pana nu ajunge India la UN milion pe zi nu ma panichez.

      În India sunt 3000, hai 3200 de morți pe zi echivalentul a 40 în România. Noi am avut și peste 200. Când o ajute India la 18000 de morți pe zi ma voi panica.

      India are 140 de morți la milionul de locuitori și România 1400 adică de 10 ori mai mult. Nu ma panichez încă ptr India.

      Altceva?

  4. Eronat mod de a trata problema.
    Pornind de la premiza falsa, se ajunge la aberații.
    Nu profesorii și angajații din scoli transmit elevilor virusul.
    Aceștia sunt doar 5%din numărul celor care participa la procesul educational, elevii fiind majoritari.
    Atata timp cât părinții elevilor nu sunt vaccinați, atâta timp cât se circula cu mijloacele aglomerate de transport, atata timp cât elevii nu sunt testati obligatoriu și saptamanal, elevii infectati și asimptomatici nedepistati, pot aduce virusul în scoli, în familii, în comunitate.
    Testarea obligatorie și săptămânală a tuturor elevilor (pentru depistarea celor infectati și asimptomatici), precum și o rețea de autobuze școlare(care sa ferească elevii și profesorii de contaminare), sunt singurele mijloace corecte de prevenire a dezastrului și a valului 4 al pandemiei (ca valul 3 se datorează tot acestui ministru al educatiei, ambițios și dominant).

  5. Asta este și ideea generala …divide et impera! Nici măcar nu contează cât de nociva este vaccinarea sau nu pentru individ sau pentru toată populația lumii, nici nu contează ca o persoana vaccinata transmite mai departe , la fel ca o persoana nevaccinata ..important este ca pe nimeni nu interesează de sănătatea mea sau a celuilalt, de copilul meu sau de copilul altuia, de binele nostru oricare ar fi acela …Interesele sunt mai presus de orice in aceasta lume și revin: divide et impera!
    Faca-se voia Ta, Doamne! [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

  6. Total de acord cu analiza autorului. In 2-3 luni ar trebui eliminate toate restrictiile. Timp suficient pentru rapelul celor ce doresc sa se vaccineze.
    Scolile ar trebui deschise imediat dupa aceasta vacanta anormal de lungă. Ca un exemplu personal, din sondajul facut de catre conducerea scolii unde merg copiii nostrii, procentul de vaccinati a fost aproape 100 % atat in randul profesorilor cat si al parintilor. Deci se poate, ai copil in colectivitate, te vaccinezi. Da, e un risc, nu sunt testate suficient, poate, dar nici de decese covid in randul celor complet vaccinati nu am prea auzit. Ce nu vor sa inteleaga cei ce nu se vaccineaza este ca ei vor transmite si vor produce viitoarele mutatiii ale virusului, făcând astfel inutile actualele vaccinuri, precum si riscurile asumate de cei care s-au vaccinat deja. Da, cred ca cei vaccinati ar trebui sa aiba, cat de curand posibil, avantaje si facilitati semnificative. Si mai cred ceva, tot peste cateva luni, tratamentul in spital al celor ce nu doresc sa se vaccineaza si ajung sa se infecteze cu acest virus, dar nu numai cu acesta, sa nu mai fie gratuit. Statul iti ofera gratuit vaccinul, nu vrei, platesti. Exceptie, desigur cazurile cu contraindicatii medicale clare la unul sau mai multe vaccinuri.

    1. Mai intai ar trebui sa putem vaccina si copiii. Am deja 5 elevi cu diabet insulinodependent post Covid, si 2 cu probleme neurologice permanentizate. capatate de asemenea in urma contactarii acestui virus. Nu mai pun la socoteala si parintii decedati. Despre bunici, ce sa mai zic?!

      1. 😇 sa mori tu ca e pe bune?

        Pai și de ce presa, ministerul sănătății, primul ministru… nu dau publicului aceste informații? Astfel ar conștientiza și părinții ce se poate întâmpla, s-ar vaccina și ei, ar fi mai responsabili, zic.

        Spunând aici aceste lucruri e doar radio-șanț /zvonerul si raspândacul.

  7. Bineinteles ca putem redeschide scolile, dar mai inainte de asta dumneavoastra si cei ca dumneavoastra ( ministrul Campeanu, de pilda ) ar trebui sa va asumati si miile de morti din ultimele luni, cei de dupa redeschiderea scolilor in februarie, fiindca era evident ca in scurta vreme ne vom confrunta cu un nou val de imbolnaviri. Daca nu ati aflat pana acum, va informez ca in ultimele doua luni au murit mai multi oameni decat la Revolutia din 1989. Stiind toate acestea, aveti constiinta curata? E doar o curiozitate.

    Din pacate, chiar dumneavoastra vi se poate atribui cinismul unei categorii de sceptici pe care o combateti pe buna dreptate in articol. Dati-mi voie sa va citez : „ Pentru unii sceptici, lumea e pictată fie în alb, fie în negru. Pentru ei, vaccinurile ori funcționează, ori nu funcționează. Pentru ei, tinerii supraviețuiesc, iar oamenii în vârstă nu supraviețuiesc. De virus fie mori, fie trăiești. Acestor sceptici cu atitudini atât de radicale le este dificil să înțeleagă situația nuanțat.”

    Desigur, dumneavoastra nu sunteti sceptic, ci doar cinic. Un cinic fatalist, intrucat considerarati inutila orice campanie de convingere a celor reticenti in privinta vaccinarii. ( Dispretul fata de cei care au absolvit Facebook University este pagubos , in timp ce implicarea in campanii de vaccinare precum cea de la Timisoara este salutara.)

    Dumneavoastra si altii ca dumneavoastra vreti redeschiderea scolilor cu orice pret, fiindca si pentru dumneavoastra este simplu : tinerii care o sa mearga la scoala vor supraviețui, iar cei in varsta sau cu diferite afectiuni nu .
    Parca marele Goethe spunea ca scopul vieţii este însăşi viaţa.

    Apropo de constiinta, iata un pasaj din „Fratii Karamazov”, in care Diavolul ii spune lui Ivan, dupa ce acesta intelege in sfarsit ca el e autorul moral al paricidului : „Conştiinţa! Ce este conştiinţa? E o născocire de-a mea. Şi atunci de ce imi fac atata sange rău? Din obişnuinţă. Acea obişnuinţă atotstăpanitoare pe care omenirea a dobandit-o in decurs de şapte mii de ani. Să ne lepădăm de obişnuinţă şi vom ajunge zei.”
    Somn usor !

    1. Nu ma pot abtine sa intreb: Ce legatura are cinismul cu scepticismul?
      Ce legatura au mile de morti din ultimele luni cu propunerea ca scolile sa se deschida in viitor cand vaccinurile vor fi disponibile tuturor?
      De unde ati ajuns la concluzia ca in articol nu se sustine campania de convingere a celor reticenti in privinta vaccinarii, cand apare scris foarte clar ca “eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe educarea membrilor comunității”?

  8. Sunt copii care de un an de zile nu au făcut școală, iar pandemia nu se va opri curând. Online-ul NU este școală.

    1. Elevii care dorm pe ei la online, dorm pe ei și pe băncile scolii. Nu școala online este de vina, ci elevii lenesi și părinții care le țin partea în aceasta privința.

  9. Fix după închiderea tuturor școlilor rata de infectare s-a redus cu 50 % în toată România.
    In mod evident, cifrele o spun clar, școala are o influență.
    Nu înseamnă ca aceste cazuri apar neapărat in scoli ci cel mai probabil școala funcționează ca un punct de întâlnire a multor persoane care nu fac parte din același grup/familie ( parinti, bunici, rude care vin sa aducă sau sa ia copiii, diversi lucrători, anumite activități ce presupun interacțiune intre clase.

    Premisa este falsă.
    In școala primară si gimnaziu 100 % dintre elevi nu sunt vaccinati adica 2,5 milioane de elevi.
    In liceu probabil sunt vaccinati 5-10 % dintre elevi deci 400.000
    Rezultă că 2.9 milioane de elevi care vor merge in scoli nu sunt vaccinați.
    Experiența februarie-aprilie a arătat ca inclusiv in ciclul primar au fost mii de îmbolnăviri. La fel si in gimnaziu.
    La liceu se știe ca gradul de conformare privind purtarea măștii in proximitatea scolii sau cand nu există supraveghere permanentă, este foarte redus.

    Concluzie!
    In scoli nu s-a schimbat nimic!
    Imediat ce vor fi deschise, rata de infectare se va dubla.

    Cu excepția localităților fără cazuri ( scenariu verde)

    1. Chiar dacă este aparent coerent, un astfel de articol nu numai că nu convinge, ci are exact efectul contrar. Pentru cineva care a trecut de clasa a IX a și are idee de Logică, sofismele din argumentație sunt evidente. Poate că ideea este corectă, dar nu poți convinge un om educat cu premise false și raționamente șchioape. Poate doar pe cei mai puțin școliți. Pentru că aceștia sunt ținta reală a articolului, nu este așa? Ei, bine, ce ne facem cu cei foarte bine documentați si educați, care sunt încă rezervați? Despre ei, de ce nu scrie autorul articolului? De așteptat! Mi se blochează in mod repetat publicarea comentariului.

  10. La fel putem pune intrebarea: “Mai este justificată închiderea oricărui loc, atât timp cât disponibilitatea vaccinurilor depășește cererea?”
    Au aparut si vor aparea in continuare focare de covid in institutii de invatamant. Asadar sa ne calmam cu exceptarea acestor institutii de la reguli, fiidca ele nu sunt exceptate miraculos de la infectie.
    Ori redeschidem tot, ori facem doar exceptii punctuale si rare, acolo unde chiar este absolut necesar, nu la gramada pentru un “domeniu” intreg.

  11. Logica pica… vaccinurile sunt disponibile celor peste 16 ani !
    Dupa umilele mele cunostinte prin elevi/prescolari intelegem acel segment de populatie cuprins intre 3 si 19 ani. Deci doar o mica parte se vor putea vaccina DACA VOR DORI!
    Brain wash

    1. Logica articolului este una deplasata bazata pe sentimente personale si nu pe studii reale care au la baza niste realitati. Autorul presupune ca eu, profesor care nu m-am vaccinat sunt needucata, ceea ce nu este real, sunt drd. si am mai multe studii decat autorul acestui articol. Prin natura faptului ca sunt chimist si predau materia inteleg mai multe despre tehnicile de fabricatie a vaccinurilor decat autorul articolului care este psiholog. Nu sunt antivaccinista si nici conspirationista, ci rezervata. La fel ca si unii dintre colegii mei, profesori de biologie care spun ca este prea scurt timpul de autorizare al acestor vaccinuri si au dreptate, nici nu aparusera bine vaccinurile si deja exista suspiciunea ca nu mai sunt eficiente… Pfizer spune ca e deja nevoie de un al doilea rapel. Ca sa nu mai spunem ca OMS atrage atentia ca ideea de a fi vaccinat poate induce o senzatie falsa de siguranta (https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/seful-oms-europa-avertizeaza-in-legatura-cu-vaccinurile-anti-covid-ar-putea-crea-un-fals-sentiment-de-siguranta-1450085) pentru ca nu mai pastrezi normele de igiena si prevenire a infectarii. Si ar mai fi inca motive de a fi rezervata, dar ma opresc.

      Sunt multe de spus, dar daca scolile se inchid nu este din cauza profesorilor nevaccinati. Si daca esti vaccinat, si daca nu esti, transmiti virusul. Vaccinul protejeaza persoana vaccinata si nu pe cei din jur. Mai mult, as spune ca in unele situatii este mai periculos un vaccinat care nu are simptoamele bolii decat un nevaccinat care are simptoame (desi nu trebuie pierdut din vedere faptul ca si un nevaccinat poate fi asimptomatic). Atata timp cat nu sunt clar intelese modul in care au loc mutatiile si viteza cu care au loc, si modul in care mutatiile modifica eficienta vaccinurilor eu ma declar rezervata….

      Imi pare rau pentru Edupedu ca publica astfel de articole partinitoare. Un raspuns corect la intrebarea din titlul articolului presupune o analiza complexa, ampla, multidisciplinara si de durata, nu doar sentimentele periculos de partinitoare ale unui psiholog sau a vreunui director de scoala (cu referire la articolul de ieri care impartea in trei categorii nevaccinatii…).

      Cred ca o conduita corecta din punct de vedere civic presupune mult mai mult decat vaccinarea de luat in calcul. E nevoie in plus de respectarea legislatiei, de reducerea poluarii, de o disciplina mult mai riguroasa si de respectarea vietii: degeaba ma vaccinez, daca fumez langa ceilalti, degeaba ma vaccinez daca ii intoxic pe cei din jur cu nocivitatea muzicii pe care o ascult, degeaba ma vaccinez daca ii omor pe ceilalti cu teribilismul cu care conduc masina, degeaba ma vaccinez daca comit bulling asupra celorlalti si lista poate continua.

      Sarbatori luminoase tuturor si multa credinta si sanatate!

      1. D-na Gabi,
        Eu văd că logica articolului e bazata pe date foarte clare. In Cluj-Napoca s-au vaccinat 40% din populație, iar rata vaccinarii in Romania e de aproximativ 15% (https://ourworldindata.org/covid-vaccinations). Tot in Cluj elevii au sistematic performante scolare superioare mediei tarii. De asemenea, vă explică metodologia folosită de Pfizer și cum s-a calculat eficiența vaccinului – asta pentru cei ”rezervați”, care zic că ”nu se prea știe cum e cu vaccinurile astea”. Ce e atat de greu de inteles?
        Articolul nu spune ca sunteti needucata, dar dumneavoastră demonstrati foarte clar lucrul acesta: dacă OMS afirmă că vaccinurile pot induce senzația de falsă siguranță nu înseamnă că OMS susține ideea d-voastra ca oamenii trebuie să fie rezervați și să nu se vaccineze (chiar dimpotrivă); dacă Pfizer spune că e nevoie de al doilea rapel, e din cauză că sunt mulți oameni ”rezervați” ca d-voastra care nu se vaccinează la timp și permit apariția mutațiilor; suspiciunea legată de eficiența vaccinurilor este din nou, dată de apariția mutațiilor; articolul nu susține ideea că simțul civic și respectarea legislației nu sunt importante, iar reducerea poluării și teribilismul cu care conduci mașina nu are nici o legătură cu subiectul articolului – care vă sugerează că în general, oamenii mai educați înțeleg mai bine importanța vaccinării (si siguranța lor) – iar cei mai puțin educați sunt ”rezervați”, așa cum ne-ați convins foarte bine.

        1. Sunt curioasa sa aflu de unde știți cați clujeni s-au vaccinat. Am cautat o astfel de situație oficiala pe orașe și judete și nu am găsit. Dar poate ca nu ma pricep eu. Puteți pune un link către o astfel de statistica? Altfel e doar propaganda.

          1. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cluj-napoca-a-atins-cea-mai-mare-rata-de-vaccinare-din-tara-de-40-clujenii-sunt-inca-prudenti-sa-nu-ne-relaxam-dintr-o-data-1511205

            de aici stie, dar nu sper sa convinga vreun rezervat. Pe de alta parte, poate ar trebui renuntat la aceste stereotipuri, cum ca profesorii sau alte profesii ar fi etaloane in privinta educatiei. asta judecand dupa ce candidati imi vin zilnic la interviuri de angajare, proaspat iesiti de pe mana acestor profesori extrem de educati,

          2. Dragii mei Cristi și Dany, eu nu doresc informații de la DIGI, am spus “situație OFICIALA (nu oficină/propaganda) pe orașe și judete”. Pana când nu apare asa ceva, mai ușor cu fakeurile.

      2. Foarte corect! Aveți dreptate din toate punctele de vedere. Din păcate trendul este cel din articol și manipularea subtilă este la ea acasă!

      3. In sfârșit o explicație corectă, coerentă. Și eu sunt dascăl, și eu gândesc la fel. Susțin informația.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scriitorul și profesorul Radu Vancu despre subiectele la Evaluarea Națională 2024 – Limba și literatura română: bine făcute, accesibile și nuanțate. „Poate n-ar fi fost rău ca măcar unul dintre textele-suport să fie ales dintr-un scriitor contemporan, pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal”

Subiectele la proba scrisă de Limba și literatura română, la Evaluarea Națională 2024, au avut un grad de dificultate „accesibil” și „mi se par bine făcute”, apreciază Radu Vancu, scriitor…
Vezi articolul

Universitățile trebuie să încurajeze creativitatea și gândirea critică, două competențe vitale pentru studenți și angajatori, dar realitatea le pune bețe în roate – Trei recomandări de schimbare din partea OCDE

Politicile aplicate de guverne pentru a susține calitatea educației pot, adesea, să se transforme în obstacole în calea inovației pedagogice, în cazul învățământului superior, atunci când vine vorba despre competențe…
Vezi articolul

Peste 11.400 de candidați la concursul de angajare în Învățământ se pot titulariza dacă găsesc post disponibil, alți aproape 8 mii pot fi doar profesori suplinitori și peste 4.400 nu au reușit să ia nici măcar nota 5

Rezultatele de la Titularizare 2023 au fost publicate marți la ora 11:00 de Ministerul Educației, iar acestea arată că 11.448 de lucrări scrise au fost peste media 7. În acest…
Vezi articolul

LISTĂ Salariile de bază ale profesorilor din 22 de țări europene au crescut, în medie, în pandemie, pentru toate ciclurile și categoriile de vechime – raport OCDE / Creșterea contrastează cu scăderea semnalată de un alt raport recent în cazul României

Salariile de bază obținute, în 2021, de profesorii din 22 de țări membre UE, au înregistrat creșteri comparativ cu anul precedent, în aproape toate ciclurile de învățământ, potrivit datelor prezentate…
Vezi articolul