În România, când autoritățile iau vreo decizie sau vehiculează vreun scenariu privind școala în pandemie, cel mai puternic se aude, în public, vocea organizațiilor de elevi și de părinți. Profesorii se aud la rândul lor, individual, în comentarii pe site-uri și pe Facebook. În alte țări, la aceleași probleme de actualitate, cel mai mult pun presiune pe autorități nu elevii, nici profesorul X sau Y, ci mișcările sindicale și organizațiile de profesori sau de directori de școală. Aceștia acționează proactiv și concentrat, permanent de la începutul pandemiei încoace, apelând la toate instrumentele posibile, de la vociferări în presă, la proteste și acțiuni în instanță.
- EduPedu.ro vă prezintă exemple de acțiuni ale profesorilor prin organizațiile lor, în ultima perioadă, în fața măsurilor pe care autoritățile din diverse țări le-au luat sau nu le-au luat în privința deschiderii școlii
Mai întâi, cum se vede public acțiunea sindicală din România?
Sindicatele, aici, participă la consultări, discută cu ministerul, dar profesorul de rând are rareori șanse să afle poziția organizației care îl reprezintă. Când s-a vorbit despre echivalarea Bacului și a Evaluării Naționale cu mediile, poziția sindicatelor a fost pasivă. Săptămâna trecută, și-au făcut auzită poziția la comun cu alții în problema tabletelor pentru elevi și profesori. În prealabil, Simion Hăncescu, de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a dat un interviu pentru Agerpres în care spunea ce consideră imposibil și dificil în modelul hibrid și din care reieșea o singură doleanță – instruirea profesorilor pentru a putea preda online, la nevoie. Federația Alma Mater a luat și ea o poziție publică, recent – dar legat de alte probleme.
Cum acționează sindicatele în fața deciziilor autorităților, în alte țări?
Indiferent că susțin sau nu măsurile autorităților, mișcările sindicale și asociațiile profesionale ale cadrelor didactice iau poziție permanent pentru a apăra interesele membrilor, când autoritățile iau decizii ce afectează, în opinia lor, sănătatea și siguranța membrilor (pe lângă interesul general valabil al protejării elevilor). Cum se fac ele auzite, dincolo de simplele comentarii pe forumuri online, în condițiile în care guvernele iau decizii în pandemie?
Spania
În această țară, autoritățile centrale au emis un set de recomandări generale pentru începutul noului an școlar, dar de măsurile efective trebuie să se ocupe autoritățile din fiecare regiune, sistemul de învățământ fiind descentralizat. În fiecare regiune, sindicatele au acționat diferit, după specificul local.
Exemplul Madridului, descris de El Pais: autoritățile locale au pus la punct un plan format din patru scenarii, în mare parte similare cu cele din România (școală organizată în bule de învățare, școală hibrid, școală online, respectiv școală “normală”). Dar, cel puțin în primă fază, nu erau prevăzute măsuri pentru suplimentarea cadrelor didactice, dimensiunea claselor etc.
Organizația directorilor de școli din regiunea Madrid a luat imediat poziție, declarând că instrucțiunile sunt “imposibil de respectat”. La rândul său, cel mai mare sindicat din învățământul spaniol, a acționat în instanță pentru a bloca măsurile, declarându-le “ilegale, nesăbuite și scandaloase”.
“E un dezastru, e inacceptabil și iresponsabil. Pune în pericol sănătatea profesorilor, studenților și familiilor”, era citat, atunci, reprezentantul unei asociații a directorilor de școli.
Iar al doilea mare sindicat s-a plâns public de faptul că măsurile contrazic opiniile experților medicali și nu spun nimic despre nevoia de recuperare a pierderilor de învățare.
Franța
Închiderea școlilor a avut loc, în această țară, la capătul unui an (2019) marcat de numeroase greve și acțiuni de protest în învățământ. Din momentul în care autoritățile au anunțat primele măsuri de reluare a învățării la clasă, opțional și în condiții de distanțare, asociațiile profesorilor au protestat față de lipsa de detalii privind felul în care trebuie aplicate diversele decizii ale guvernului.
Cel mai puternic s-au făcut auzite în momentul în care Macron a anunțat pe nepregătite, în luna iunie, o reluare deplină și obligatorie a școlii față în față pe finalul anului școlar, cu doar o săptămână înainte să fie aplicată măsura. Atunci, potrivit unei relatări France 24, au luat imediat poziție sindicatele, organizațiile de advocacy din învățământ și asociațiile profesionale.
Acestea s-au plâns că măsurile autorităților sunt confuze, lipsite de detalii esențiale: ce reguli de sănătate trebuie respectate? cum ar trebui să aibă loc, organizațional redeschiderea? ce se întâmplă cu persoanele în grupul de risc?
Germania
În această țară, landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară a fost primul unde, luni, a început noul an școlar, cu toți copiii prezenți la ore și cu aplicarea regulilor de distanțare în toate spațiile comune, dar nu la clasă. Momentul a fost salutat inclusiv de profesori drept unul desfășurat în bune condiții, chiar dacă mai trebuie lămurite de autorități chestiuni precum obligația de a purta mască, momentan aplicată pe culoare, nu și în timpul orelor. Dar, cu toate aprecierile, mișcările sindicale continuă să preseze, arătând că la nivel național, unde redeschiderea este așteptată în săptămânile următoare, situația este foarte complicată.
TheLocal.de îl citează pe liderul unuia dintre sindicatele profesorilor, DPhV, care se teme de un “haos enorm” din cauza lipsei de pregătiri la nivelul școlilor. Printre motivele neîncrederii sale – realitatea din școli: “În multe dintre acestea, ventilarea claselor sau izolarea grupurilor de învățare sunt măsuri care nu pot fi aplicate”. Iar unele materii nu pot fi predate deoarece profesorii aparțin grupurilor de risc – 400 de astfel de clase au fost identificate doar în landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară.
În publicația Spiegel, un material despre redeschiderea școlilor pune accentul pe nemulțumirile profesorilor, ale directorilor de școli și ale sindicatelor față de pregătirile pentru redeschidere. Cum se plâng aceștia, între altele:
- un sindicat din landul Baden-Wurttenberg crede că este intenționat faptul că școlile sunt ignorate de autorități, care transmit tot felul de recomandări vag formulate, dar care, în timp ce ridică pereți de plexiglas în tot felul de zone publice – cum indică un director de școală citat în material – nu pot face așa ceva într-o școală.
- liderul aceluiași sindicat se plânge de măsuri precum obligația elevilor de a purta mască pe holuri și în curte, dar nu și când mănâncă: “dacă un ele nu vrea să poarte mască, e suficient să umble cu ceva de mâncat în mână”.
- un profesor arată de ce e greu să fie aplicate cum trebuie deciziile în școlile din Germania: “Mereu guvernatorii se întâlnescu cu Angela Merkel miercurea, iar miniștrii educației (din landuri – n.r.) ajung la un acord joia, e-mailul de la ministere ajunge uneori la școli sâmbăta și ele trebuie să implementeze măsurile până lunea următoare”
- Articolul din Spiegel – integral aici
Marea Britanie
În Anglia, orice decizie a guvernului, referitoare la reluarea școlii, este însoțită automat de reacțiile sindicatelor și ale asociațiilor directorilor de școli, organizații foarte influente în acel sistem de învățământ. Un ultim exemplu:
După intervențiile sindicale de la sfârșitul săptămânii trecute, față de pregătirile făcute de guvern pentru începutul anului școlar – despre care EduPedu.ro a scris pe larg aici – presiunea a continuat în ultimele zile, mai ales că, luni, Executivul și-a reafirmat decizia ca școala să înceapă cu toți copiii la clasă, în septembrie. Potrivit The Guardian, preocupările profesorilor sunt legate de multe probleme rămase nelămurite, precum:
- sistemul de testare aplicabil în școli
- dificultățile de a impune, în practică, așa-numitele “bule” (împărțirea elevilor dintr-o școală în grupuri cu un nivel redus de contact)
- lipsa de claritate a regulilor privind distanțarea și transportul școlar
- problema purtării măștilor în școală, de către profesori, în condițiile în care aceasta este dorită de sindicate, dar nu e recomandată de autorități
SUA
În Statele Unite, redeschiderea școlilor este un proces descentralizat – fiecare stat își stabilește propriile reguli, în funcție de situația epidemiologică locală. Dar președintele Donald Trump a făcut din această redeschidere o temă de campanie electorală și presează pentru un început al școlii în condiții normale. Poziția sa este susținută de unii guvernatori, primită cu rezerve de alții. Ceea ce face ca sindicatele să conteze foarte mult, prin presiunile pe care le depun asupra autorităților. Iar acțiunile lor sunt cât se poate de diverse.
Luni, profesorii din zeci de districte școlare au manifestat, în coloane de mașini, față de planurile unor guvernatori de a redeschide școala fizic, relatează Reuters. Protestul a avut loc după altele similare, în ultimele săptămâni. Participanții au cerut continuarea predării online până în momentul în care vor exista condițiile reluării cursurilor față în față în condiții de siguranță și până când sunt suplimentate cadrele medicale. Protestatarii au afișat, pe sau din mașină, mesaje precum “Aici zace un elev de clasa a 3-a din Green Bay, care s-a îmbolnăvit de Covid la școală” sau “Odihnească-se în pace bunica, cea care s-a îmbolnăvit de Covid când îi ajuta pe copii la teme”. Proteste de acest fel au avut loc în multe orașe, din Chicago în Philadelphia și din Milwaukee în Los Angeles. “Nu vreau să fiu un experiment“, e citat un protestatar.
Săptămâna trecută, șeful celui mai mare sindicat al profesorilor din SUA, Federația Americană a Profesorilor, a anunțat că aceasta sprijină eventualele greve ale cadrelor didactice, dacă acestea apelează la o asemenea măsură de protest pentru a garanta siguranța și sănătatea, după reluarea școlii.
Iar în cel puțin un stat – Florida – cel mai mare sindicat local l-a acționat în instanță pe guvernatorul Ron DeSantis, pentru că a impus școlilor să reia predarea la clasă.