Încercarea Guvernului de a desființa instituția-cheie în soluționarea plagiatelor – CNATDCU – în plin scandal de plagiat la adresa premierului Ciucă arată intenția evidentă “de protecție pentru plagiatori cu funcții înalte în statul român”, spune Radu Vancu, poet, eseist, prozator, conferențiar la Litere în cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu.
Într-o intervenție la RFI (Radio France Internationale), scriitorul a declarat că “lumea îl va disprețui de două ori mai tare [pe premierul Ciucă – N.Red.]: pentru că este un plagiator, ceea ce înseamnă deopotrivă un mincinos și un hoț, și apoi pentru că este un infractor care încearcă să folosească instituțiile statului român pentru a-și ascunde urmele”.
Declarațiile scriitorului Radu Vancu, la RFI, după ce Edupedu.ro a dezvăluit că instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației lansat de Cîmpeanu, în plin scandal de plagiat la adresa premierului:
- “Cred că intenția evidentă este de protecție pentru plagiatori cu funcții înalte în statul român. Am mai văzut așa ceva în legătură cu premierul Victor Ponta. Nu e un lucru prea lăudabil și nici prea inteligent acest gest făcut de oameni care încearcă să-l protejeze pe premierul Ciucă. Așa cum nu l-a ajutat prea mult pe Victor Ponta, sunt sigur că nu-l va ajuta nici pe Nicolae Ciucă.
- Vor rămâne, și Ponta, și Ciucă, permanent cu stigmatul dublu al plagiatului și apoi al încercării de a instrumentaliza statul român în așa fel încât să-i protejeze de plagiat. Și asta este, poate, chiar mai grav decât plagiatul în sine, pentru că arată un modus operandi foarte aproape de cel al unor infractori care încearcă să folosească instituțiile statului român pentru a se proteja.
- Eu nu cred că lucrurile vor rămâne așa, așa cum nu au rămas nici în cazul lui Victor Ponta. Sunt la fel de disperate, de revoltătoare și de ridicole în același timp încercările de a ascunde evidența, de a ascunde ceea ce ochii noștri văd: faptul că am avut atunci un premier plagiator și avem și acum un premier, că ei socotesc că instituțiile statului român, deopotrivă instituțiile care elaborează legi și instituțiile judecătorești ca pe niște instrumente de protecție a politicienilor în fața rigorilor legii.
- Lumea îl va disprețui de două ori mai tare: pentru că este un plagiator, ceea ce înseamnă deopotrivă un mincinos și un hoț, și apoi pentru că este un infractor care încearcă să folosească instituțiile statului român pentru a-și ascunde urmele.
- Am în minte exemplul unui protejat de acum aproape un deceniu al Angelei Merkel, un tânăr politician cu mare viitor în Germania, cel care era pregătit să îi fie succesor chiar Angelei Merkel. A fost dovedit plagiator și din ziua următoare a dispărut din politică complet, până în ziua de astăzi. Chiar dacă era, repet, o persoană care se bucura de încrederea cancelarului german de la acea vreme, chiar dacă avea un prestigiu public incomparabil mai mare decât cel al lui Nicolae Ciucă sau al majorității politicienilor români de azi, a dispărut fără urmă. Asta este simptomul unei societăți sănătoase și al unei clase politice sănătoase: atunci când cineva a comis o culpă atât de gravă cum este plagiatul, care înseamnă furtul gândirii altcuiva, dispare pentru totdeauna din viața publică. La noi, după cum vedem, există un efort concertat și disperat al atâtor instituții ale statului de a acoperi evidența unui plagiat.
- Juridic vorbind plagiatul [premierului Nicolae Ciucă – N.Red.] nu este demonstrat de o sentință a unui judecător, dar plagiatul este o culpă self-evident, auto-evidentă. Nu trebuie să fii doctor nici în științele juridice, nici în științe militare pentru a vedea că două pagini sunt identice.
- Dacă am lua universități, institute de cercetare și mediul academic în genere la examinat, probabil că am descoperi plagiate în zone surprinzătoare, poate și la persoane la care nu ne așteptăm. Dar nu cred că asta este oglinda societății în ansamblu.
- Eu cred că România vrea cu adevărat să fie mai curată și mi se pare evident. Compar România de acum cu cea de acum 10 ani, cu cea de acum 20 de ani, progresele mi se par evidente. Problema e la clasa politică, de fapt. Dacă societatea civilă, dacă lumea din afara politicii este hardul României, politicienii ar trebui să fie softul ei. Și, de fapt, politicienii reprezintă un soft foarte învechit, foarte uzat moral al României. Asta e, de fapt, tragedia noastră ca popor: suntem obligați să funcționăm cu acest soft politic care este blocat undeva în anii ’90, începutul anilor 2000, în acele încrengături, în acele cumetrii, în acele complicități pe care ne-am obișnuit să le numim politică.”
Radu Vancu este conferențiar la Facultatea de Litere și Arte a Universității Lucian Blaga, este autorul mai multor volume de poezie și semnatarul unor volume de eseuri, autor de proză, președintele asociației PEN România.
Informații de background
Instituția esențială în analizarea plagiatelor este desființată prin reorganizare și pierderea atribuțiilor specifice, în Proiectul Legii învățământului superior, document care are aprobarea oficială a președintelui Klaus Iohannis și care a fost pus în dezbatere publică. “S-au desființat consiliul cercetării universitare și consiliul atestării diplomelor și titlurilor universitare, adică tocmai acele consilii implicate în elaborarea și aplicarea politicilor cheie din domeniile cercetării și gestionării resurselor umane”, a avertizat într-o analiză pentru Edupedu.ro proeminentul sociolog Lazăr Vlăsceanu, care în prezent face parte din conducerea CNATDCU.
În proiectul legii, analizarea sesizărilor de plagiate din doctorate va reveni universităților și apoi unui judecător. Execuția instituțională propusă astăzi amintește de mișcarea făcută în 2012 de ministrul interimar al Educației de la acea vreme, Liviu Pop, care a desființat prin reorganizare CNATDCU exact în ziua în care instituția condusă atunci de Marius Andruh (astăzi vicepreședinte CNATDCU) a anunțat oficial verdictul de plagiat din teza premierului de atunci, Victor Ponta.
Proiectul Legii învățământului superior a fost pus în dezbatere publică de ministrul Sorin Cîmpeanu pe 13 iulie 2022, sub forma unui pachet de legi numit oficial “Proiectele de legi ale educației – „România Educată”. Lansarea în dezbatere vine după mai multe consultări ale proiectelor de către președintele Klaus Iohannis, cel care a promis în repetate rânduri că raportul său “România Educată” se va transforma în lege.