Lucrul la standardele naționale de evaluare prevăzute de reforma curriculară pe noua legea a învățământului preuniversitar ar putea începe la „finalul lui iunie, începutul iulie” 2024, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-o declarație pentru Edupedu.ro. Acesta a fost invitat la conferința „Superputerea profesorilor viitorului” organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) sâmbătă, 18 mai, unde a vorbit participanților despre educația media în școli.
Într-o declarație separată, pentru Edupedu.ro, Cristescu spune că termenul iunie-iulie pentru finalizarea procedurilor de contractare și demararea lucrului la standardele de evaluare este „speranța mea”.
Oficialul a declarat că proiectul STANDEV, care ar fi trebuit să se termine până pe 31 decembrie 2023 și din care să rezulte regulile de evaluare până în ianuarie 2024, conform calendarului Ministerului Educației, a fost abandonat pentru că „timpul de implementare era suficient de scurt”.
În prezent, standardele de predare-evaluare au fost preluate de proiectul RECRED – „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă”, o continuare a programului CRED, spune Cristescu. Conform Ghidului solicitantului, acest proiect are o bugetare de 33,75 milioane de euro. Perioada de implementare a proiectului este de 48 de luni.
Declarațiile secretarului de stat Bogdan Cristescu pentru Edupedu.ro:
„Bogdan Cristescu: Referitor la proiectul STANDEV, este foarte simplu. Proiectul STANDEV a fost un proiect POCU care a putut fi semnat, din păcate, de abia în vara anului 2022. POCU s-a terminat în decembrie 2023, deci timpul de implementare era suficient de scurt. Ținând cont că este un proiect cumva de nișă, deci trainingul ăsta pentru a face standarde implica o companie externă, licitația pe de o parte a durat și pe de altă parte la prima licitație pe care am făcut-o nu s-a prezentat nimeni.
A trebuit reluat tot procesul de licitație, am spart licitația în două, atunci am avut aplicanți, dar a fost o decizie a Ministerului Fondurilor Europene ca în mai să oprească toate proiectele care n-aveau cheltuirea banilor de măcar 10%. Era clar că STANDEV nu avea cheltuirea banilor, pentru că principala cheltuială era această achiziție.
Și atunci, pentru că standardele sunt atât de importante, tot segmentul de standarde a fost preluat în continuarea proiectului CRED, care se numește proiectul RECRED, care este acum în contractare. Deci sub nicio formă noi n-am renunțat, dar în 10 luni cu o licitație la care nu s-a prezentat nimeni, nu l-am putut… Dar este un proiect extrem de important, recunoscut ca atare, de care ținem cu dinții.
Reporter: Și cum estimați că o să decurgă, ce se întâmplă acum?
Bogdan Cristescu: RECRED este în contractare, deci a fost depus, a fost evaluat pozitiv, acum este în contractare. Asta înseamnă că RECRED, speranța mea este să înceapă cel târziu la începutul lui iulie, finalul lui iunie, începutul iulie și sigur vom începe cu partea de standarde”.
Mai exact, standardele de predare și de evaluare ar fi trebuit să fie gata până în ianuarie 2024, însă fără să anunțe nimic, nici măcar pe pagina proiectului, Ministerul Educației a abandonat proiectul. Ultima postare pe pagina proiectului este din februarie 2023 când era consemnat un interes crescut din partea profesorilor pentru a participa în grupul țintă:
Cristescu arată spre MIPE, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care ar fi lichidat toate proiectele cu grad de execuție a bugetului alocat mai mic de 10%. În fapt, STANDEV, proiectul cu finanțare europeană de aproape 58 milioane de lei, a fost anunțat in iunie 2022. Ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, semna un comunicat de presă în care puncta livrabilele din acest proiect:
- „crearea unei baze de date cu itemi, template teste, bază de date cu rezultate psihometrice;
- curbe caracteristice, platformă desfășurare evaluare etc. (25.200 de itemi elaborați și pilotați, 116 teste elaborate și pilotate);
- formarea de experți pentru standardele de curriculum și cele de evaluare din CNPEE, Ministerul Educației, universități și alte unități de învățământ;
- formarea de experți în testare și în evaluarea digitală standardizată;
- programe de formare pentru elaborarea de itemi pentru fiecare disciplină;
- 1.260 de seturi de standarde curriculare de învățare și de evaluare;
- elaborarea unui ghid privind utilizarea standardelor curriculare de învățare și a standardelor de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial;
- pilotarea standardelor;
- formarea a 4.600 de cadre didactice;
- elaborarea unui plan-cadru al evaluărilor naționale”.
Timpul de implementare al proiectului STANDEV era „suficient de scurt” susține Cristescu. O altă exprimare nefericită a secretarului de stat este și în privința organizării licitației, despre care susține pe de o parte că a durat mai mult, iar pe de altă parte spune că nu s-a prezentat nimeni la ea: „licitația, pe de o parte a durat și pe de altă parte la prima licitație pe care am făcut-o nu s-a prezentat nimeni”, spune Cristescu, pentru Edupedu.ro
Acum, standardele de evaluare ar urma să fie preluate de proiectul RECRED care este în etapa de contractare, conform secretarului de stat. Lucrul la standardele prevăzute de reforma curriculară ar putea începe la finalul lunii iunie sau la începutul lunii iulie 2024, estimează demnitarul. Amintim că regulamentul standardelor naționale de evaluare trebuie să fie gata până la data de 30 august 2024, după cum prevede ordinul nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.
- RECRED este continuarea proiectului CRED. În luna martie 2024 a fost aprobat prin ordinul 687/2024 al ministrului investițiilor și proiectelor europene Ghidul solicitantului pentru acest program. Până pe 28 martie a fost apoi deschis apelul de proiecte. Este un proiect necompetitiv, derulat de MIPE, la care s-a putut înscrie doar Ministerul Educației. Ministerul Educației trebuie, la rândul său, să contracteze acum servicii private pentru realizarea obiectivelor și rezultatelor din proiect.
Ce sunt standardele de evaluare: „Pentru întreg personalul didactic din învățământul preuniversitar, standardele de evaluare reprezintă o resursă importantă care orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii și stimulării învățării și achiziției de competențe. În cel mai larg sens, standardele reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui să știe și să poată face elevii, din perspectiva competențelor specifice ale unei discipline de studiu. În cadrul procesului de reformă curriculară, nu au fost însă dezvoltate până acum standarde de evaluare, care să măsoare gradul în care aceste competențe sunt deținute de elevii diferitelor niveluri de învățământ”, scrie în Ghidul solicitantului.
„O componenta importanta a prezentei propuneri de proiect este elaborarea unui curriculum la decizia școlii extins, în perspectiva examenului de bacalaureat reformat aflat în pregătire cu orizont 2027”, se arată în document.
Măsurile finanțate sunt următoarele:
- „elaborarea/ revizuirea standardelor curriculare de performanță pentru învățământul primar și secundar;
- revizuirea curriculumului național pentru învățământ primar și secundar inferior, și dezvoltări curriculare și de curricule specifice–pentru ciclul secundar superior;
- formarea cadrelor didactice (masterat didactic/ conversie/ reconversie profesională, dublă specializare, abilitare curriculară etc), formare de competențe pentru a preda elevilor, inclusiv celor proveniți din minoritățile etnice, mobilități și schimburi de bune practici, cu accent pe didactica specialității, în special pentru discipline STEAM, elaborarea unor module de formare inițială și continuă, privind competențele culturale adaptate specificului comunităților roma care să ofere cadrelor didactice de la toate nivelele, competențe de a înțelege și de a adapta procesul educațional în context etno si multicultural, inclusiv din perspectiva importanței utilizării unor metode de predare a unor noțiuni de bază – bilingve;
- monitorizarea și evaluarea calității serviciilor oferite în unitățile de învățământ preuniversitar.
- dezvoltarea/ revizuirea/ diversificarea curriculumului la decizia școlii, cu implicarea activă a elevilor/părinților/ reprezentanților legali/ tutorilor și prin parteneriate cu agenți economici/ organizații publice și private relevante”.
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar
Evaluarea elevilor se va face pe baza unor standarde naționale de evaluare de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, conform legii 198/2023 în vigoare din septembrie 2023. Cadrele didactice care vor evalua fără să respecte standardele naționale vor fi sancționate. Prevederile acestea se aplică la doi ani după ce intră în vigoare legea, adică din septembrie 2025, potrivit dispozițiilor tranzitorii.
Articolul 95 – „(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
Articolul 96 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.
(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.
(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).”
Articolul 97 – „(1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.
(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale.”
Ce se întâmplă cu profesorii care nu respectă standardele naționale de evaluare
În lege apare că profesorii care nu evaluează conform standardelor naționale de evaluare vor fi sancționați disciplinar.
De când se aplică standardele de evaluare, potrivit legii
Articolul 248 – „(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”