Gândirea analitică, flexibilitatea, influența socială și capacitatea de lucru cu inteligența artificială și big data sunt competențe de bază care ar atrage cel mai mare interes pe piața muncii în 2025, în România. Iar în următorii cinci ani creșterea cea mai mare în cererea de competențe, în economia românească, ar urma să se înregistreze în lucrul cu IA și big data și în ceea ce privește reziliența, gândirea creativă și alfabetizarea tehnologică, potrivit datelor din cel mai recent raport privind „Viitorul locurilor de muncă”, publicat luna aceasta de Forumul Economic Mondial.
- Aceste competențe urmează să cunoască o creștere masivă până în 2030 – an când ar urma să iasă de pe băncile liceelor din România primii elevi care învață după noi planuri-cadru, construite pe criteriul clădirii de competențe. Aceste planuri-cadru sunt mult întârziate, iar la ele se lucrează deja din 2018. Abia la sfârșitul acestei luni se va putea vedea în ce măsură ele se ghidează după formarea competențelor, care să înlocuiască prezentele programe, vechi de două decenii: în ultima parte a lui ianuarie ele urmează să fie puse în transparență, după cum a anunțat noul ministru Daniel David, care și-a propus ca termen de aplicare a lor 2026.
Aceasta ar însemna că elevii care vor intra atunci în clasa a IX-a vor termina liceul în 2030, termenul-limită pentru actuala prognoză din raportul „Future of Jobs” al Forumului Economic Mondial (FEM). Ce spune acesta despre nevoile care se vor forma pe piața muncii până atunci?
Documentul nu este unul realizat la nivel național și înglobat într-o analiză internațională, ci se bazează pe perspectivele a peste 1.000 de mari entități angajatoare ce reprezintă, potrivit autorilor, peste 14 milioane de angajați din 22 de domenii de activitate, în 55 de economii ale lumii, inclusiv România.
- Iar datele arată că în țară îmbunătățirea sistemului de educație și finanțarea pentru programe de recalificare-perfecționare sunt principalele posibile soluții menționate de angajatori, pentru nevoile de pe piața muncii – detalii, mai jos.
România se află chiar în „miezul” evaluărilor internaționale: economia românească este plasată în media raportărilor FEM din mai multe perspective, precum impactul creșterii/descreșterii forței de muncă în economiile analizate, sau ponderea competențelor de bază ale angajaților care este de așteptat să sufere modificări în următorii cinci ani.
Potrivit raportului citat, 76% dintre afacerile chestionate se plâng că unele competențe nu sunt acoperite pe piața muncii, lucru privit drept un obstacol-cheie în calea transformării economice. Acest lucru și problemele în atragerea de „talente” către diverse domenii de activitate determină 94% dintre angajatorii participanți la analiză să spună că, în țara noastră, plănuiesc sau investesc în programe de perfecționare – considerabil mai mulți decât media internațională (85%).
Tot în România, 68% dintre respondenți menționează automatizarea, iar 79% – angajarea de personal cu noi competențe drept strategii-cheie pentru acoperirea nevoilor de muncă în următorii cinci ani.
Pentru economia românească, principalele domenii de activitate unde este așteptată o creștere a locurilor de muncă în următorii cinci ani, așa cum au menționat cel mai des respondenții pentru raportul FEM, sunt specialiștii în IA și machine learning, respectiv managerii de proiect.
- În același timp, locurile de muncă cel mai des menționate drept domenii unde este așteptată o scădere sunt directorii generali și operaționali, contabilii, muncitorii de montaj, funcționarii responsabili cu salarizarea sau contabilitatea.
Competențele căutate în 2025 și în 2025-2030
Același document prezintă o evaluare a competențelor pe care angajatorii participanți la raport le consideră competențe de bază (cu sens specific pieței muncii, nu în sensul competențelor de bază definite pentru educație și formare) care vor fi la mare căutare în 2025. Ei se așteaptă la creșteri masive în folosirea unor angajați ce prezintă competențe precum:
- Gândirea analitică (83%)
- Reziliență, flexibilitate, agilitate (71%)
- Leadership și influență socială (57%)
- Lucrul cu IA și big data (54%)
- Motivație – 51%
Pentru următorii cinci ani, creșterile majore la nivel de cerere pe piața muncii vor fi cele legate de competențe precum:
- Lucrul cu IA și big data (86%)
- Reziliență, flexibilitate și agilitate (77%)
- Gândire creativă (74%)
- Alfabetizare digitală (74%)
- Rețele și securitate cibernetică (71%)
În pas cu evoluțiile internaționale, angajatorii participanți la analiza internațională se așteaptă ca și în România să crească ponderea sarcinilor îndeplinite de tehnologie și să scadă cea a sarcinilor îndeplinite de oameni, dar și o ușoară creștere a sarcinilor îndeplinite în combinație om-tehnologie.
- Astfel, dacă în prezent ei estimează că, în România, 44% din sarcini sunt îndeplinite de om, iar 21% – predominant de tehnologie, în 2030 ponderea sarcinilor îndeplinite de om să scadă la 32%, iar cea a sarcinilor acoperite tehnologic să crească la 31%.
Iar ca soluții pentru acoperirea nevoilor de persoane competente pentru rolurile căutate, educația este văzută ca element-cheie. Peste jumătate dintre respondenți au menționat finanțarea pentru recalificare sau perfecționare (62%) și îmbunătățirea sistemelor publice de educație (53%) drept politicile cu cel mai mare potențial de creștere a disponibilității de persoane competente pe piața muncii.
Datele-cheie pentru România în raportul „Future of Jobs 2025” al Forumului Economic Mondial (raportul integral – aici):
Citește și:
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, despre noile planuri-cadru pentru liceu: Voi avea contribuții care să corespundă unei viziuni pe care o am și eu, până le pun în dezbatere
Noile planuri-cadru pentru liceu vor fi implementate din 2026, anunță ministrul Daniel David: Le discut cu experți, inclusiv din străinătate, aș vrea ca după lansarea lor în consultare să avem patru mari dezbateri / Urmează să lucrăm la programe, trebuie începute programele de training pentru profesori și regândite manualele
România – mult în urma mediei OCDE la rezultatele educației, de la finalizarea studiilor liceale și universitare și integrarea pe piața muncii la cheltuielile per elev și student, arată raportul internațional Education at a Glance 2024, în a doua ediție comparativă cu date despre învățământul românesc
Strategia pentru educația continuă a adulților 2024-2030, ce propune măsuri pentru ca România să reducă decalajele față de UE și să răspundă problemelor de pe piața muncii – adoptată de guvern fără termene clare și fără sprijin bugetar dedicat
Aproape două treimi din copiii care au început școala în 2016 vor ajunge să aibă locuri de muncă şi calificări care încă nu există. 15 companii gigant nu mai cer studii universitare la angajare, ci califică oamenii la locul de muncă
Photo 121274023 © Alexandersikov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.