Întrebați ce anume știu despre istoria recentă a României și despre comunism, „90% dintre elevii din mai multe școli mi-au spus că nu știu pentru că în clasa a VIII-a au învățat pentru Evaluarea Națională, la română și matematică”, a spus Luciana Jinga, cercetător Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Declarația a fost făcută la lansarea programei școlare pentru disciplina „Istoria Comunismului din România”. Aceasta va fi materie obligatorie la liceu, în clasa a XII-a și a XIII-a (pentru învățământul cu frecvență redusă), din anul școlar 2025-2026, potrivit legii Educației.
- La discuție au participat Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie a Universității din București, Florin Abraham, director al Institutului Național pentru Studierea Totalitarismului, Constantin Buchet, președintele CNSAS, Cosmin Popa – cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga.
Luciana Jinga, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a spus că în ultima săptămână a mers la câteva școli și licee din țară pentru a afla direct de la elevi ce știu despre Istoria comunismului din România.
A fost surprinsă să afle că toți elevii de liceu cu care a stat de vorbă i-au spus că nu știu nimic pentru că, deși materia Istoria României se predă la gimnaziu, elevii se concentrează în clasa a VIII-a pe cele două materii de examen: română și matematică.
„«Noi nu am făcut istorie în clasa a VIII-a, pentru că aveam capacitate (n. red. Evaluarea Națională). Noi ne-am concentrat pe două discipline: română și matematică», mi-au spus elevii.
Am crezut că este un incident, un caz aparte, că poate acel grup de elevi nu a studiat istorie în clasa a VIII-a, dar același răspuns l-am primit în toate școlile în care am intrat. Cred că până la vedea de ce este necesară disciplina obligatorie «Istoria comunismului din România», ar trebui să vedem ce se întâmplă cu disciplina «Istorie» în general și cum for reformulăm noi aceste examene și acest parcurs școlar în care copiii sunt dirijați spre anumite cariere”, a spus Luciana Jinga.
- Tot la lansarea programei, rectorul Universității din București, Marian Preda a spus că „elevii ar trebui să învețe mai devreme istoria comunismului, de la clasele a VII-a, a VIII-a”, pentru că o treime dintre elevi nu ajung la clasa a XII-a pentru disciplina obligatorie pentru clasa a XII-a „Istoria Comunismului în România”.
Redăm discursul integral al Lucianei Jinga, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER):
Luciana Jinga, cercetător IICCMER: Vin alături de colegii mei din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMR), după o săptămână de plimbat prin școli și licee în România: la Râmnicu Sărat, cât și în Moldova, am fost la Iași. Am avut ocazia să vorbim la fiul ierbii cu elevi de liceu din clasele a X-a, a XI-a, a XII-a.
Săptămâna trecută încă nu aveam această certitudine că Istoria comunismului din România se va preda până la urmă la clasa a XII-a. Noi toți cei care ne aflăm în jurul acestei mese, am făcut parte din comisia care a lucrat la elaborarea programei, cu gândul că ne vom adresa unor elevi de clasa a X-a.
Demersul de săptămâna trecută, inițiat de domnul director Dan Țălnaru, a fost un focus grup cu șase întrebări, scopul acestui focus grup fiind de a afla cât mai cât mai în amănunt câte știu elevii din România despre trecutul nostru recent, despre Istoria comunismului, ce au învățat ei deja la școală în clasa a VII-a, a VIII-a a X-a ș.a.m.d, pentru că a existat această idee. Elevii deja cunosc foarte multe lucruri sau, în fine, suficiente lucruri. Și noi, prin conținuturile pe care le dezvoltăm, va trebui să nu ne suprapunem, să nu plictisim, pentru că ei deja știu foarte multe. Prima întrebare pe care le-am pus-o: «Ce știți voi despre istoria comunismului în România? Ce ați învățat la școală?»
Răspunsul aproape unanim, 90%: «Nu știm»
I-am întrebat de ce nu știu:
«Noi nu am făcut istorie în clasa a VIII-a, pentru că aveam capacitate (n. red Evaluare Națională). Noi ne-am concentrat pe două discipline: română și matematică», mi-au spus elevii.
Am crezut că este un incident, un caz aparte, că poate acel grup de elevi nu a studiat istorie în clasa a VIII-a, dar același răspuns l-am primit în toate școlile în care am intrat. Cred că până la vedea de ce este necesară disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România”, ar trebui să vedem ce se întâmplă cu disciplina „Istorie” în general și cum for reformulăm noi aceste examene și acest parcurs școlar în care copiii sunt dirijați spre anumite cariere. Suntem parcă blestemați să trăim într-un roșu și negru care se replică la nesfârșit. Doar job-urile se schimbă. Deci, da, din acest din acest punct de vedere și având în vedere cele constatate de noi pe teren, este foarte necesară această disciplină.Și chiar dacă se va face la clasa a XII-a, destul de târziu, cred că până la urmă nu este niciodată prea târziu să-i aducem pe acești copii față în față cu niște realități istorice pe care, iată, din păcate, ei nu le cunosc”.
Informații de context
Luni, 16 decembrie, Ministerul Educației a aprobat programa școlară pentru disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România” care va fi studiată la liceu, în clasa a XII-a din anul școlar 2025-2026.
Potrivit legii Educației, disciplina “Istoria Comunismului din România” va fi obligatorie începând cu anul școlar 2025-2026. Programa nu este publică, deocamdată, deși a fost lansată oficial. Reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că așteaptă publicarea în Monitorul Oficial a documentului și apoi va fi postat pe site-ul rocnee.eu, al Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație.
Programa acestei discipline ar trebui să facă parte din planurile-cadru noi, amânate de mai multe ori de ministra Ligia Deca. Acestea ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.