Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Cadrul didactic a mai precizat că profesorii nu au suficientă autonomie: „Eu am încredere în profesori, profesorii nu au nevoie de niște biblii după care să predea, dar ei nu se bucură, de fapt, de suficientă autonomie și, în același timp, de suficient sprijin, ca să-și facă treaba bine.”
„Problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul. Sistemul ăsta e o treabă amorfă. Eu cred că trebuie să terminăm ușor-ușor cu centralismele astea gratuite care s-au dovedit în timp că sunt neproductive, să începem să avem mai multă încredere în oamenii care fac lucruri la firul ierbii, la nivel local, să-i împuternicim, evident, împuternicirea asta vine la pachet și cu mecanisme de responsabilizare, de asigurare a calității, chiar de control. Dar noi avem o experiență care ne arată foarte clar că nu putem funcționa performant într-un stat și într-un sistem centralizat în educație.
Educația nu poate funcționa centralizat în România, pentru că este prea mare și prea diversă. (…) Te lovești de atât de multe diferențe la nivel local, încât trebuie să creezi, printr-o politică, un cadru care ușor-ușor să fie adaptat acolo unde problemele sunt atât de diferite și unde copiii sunt atât de diferiți. Între un liceu care ia bacul 100% și într-un liceu în care nu ia nimeni bacul este o diferență de 100%.”
Moderatoare: Dacă ne uităm la sistemele de afară, arată programa noastră foarte învechită. E ea coordonată cu dezvoltarea psiho-emoțională a copiilor? Dacă tot am vorbit mai devreme de procentele de la examene.
Lucian Ciolan: „Eu aș spune că nu e asta cea mai mare problemă a sistemului. E departe de a fi cea mai mare problemă a sistemului. Eu cred că (în -n.red) reformele curriculare din ultimii ani, în ciuda unor colegi și prieteni care spun că avem un curriculum secolul trecut, există elemente care sunt învechite. Dar știți ce se întâmplă? Dacă ne uităm în studii și vedem cât de mare este influența curriculumului asupra calității învățării la copii, o să vedem că curriculumul e un factor care nu are o influență mare. Sunt alți factori cu influență mult mai mare decât curriculum, manualele pe care noi le-am transformat peste timp în biblii. De exemplu, interacțiunea dintre profesori și copil are o pondere net mai mare în calitatea învățării decât are programa școlară.
Ca să dau un exemplu personal, fiul meu face parte dintr-o generație care a trecut prin școală fără manuale. (…) Cumva s-au decalat licitațiile și niciodată nu au avut manuale. Eu cred că a beneficiat de o predare mai bună decât alte generații, pentru că profesorii s-au întrebuințat mai serios să facă rost de materiale, să vorbească unii cu alții, să producă resurse pentru copii. Și cred că s-au descurcat fără nicio problemă. Eu am încredere în profesori. Profesorii nu au nevoie de niște biblii după care să predea, dar ei nu se bucură, de fapt, de suficientă autonomie și, în același timp, de suficient sprijin, ca să-și facă treaba bine.”
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023
Conform art. 177 alin. (4), „în învățământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către DJIP/DMBIP (Direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar – n.red).”
Art. 177 – (5) În învățământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de învățământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.
(6) În învățământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, și angajarea pe post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situația concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unității de învățământ, care se comunică în scris DJIP/DMBIP.”
Informații de context
Amintim că Legea 1/2011 Miclea-Funeriu prevedea acum 13 ani că și școlile de stat își angajează propriul personal, astfel încât directorii școlilor de stat să poată realiza în mod real un management școlar, cu urmărirea progresului elevilor, cu țintirea profesorilor celor mai buni, cu posibilitatea reală de atragere a lor și de demitere a celor abuzivi sau care nu ating obiectivele propuse. Legea a fost modificată în 2014 de Guvernul Ponta și angajarea readusă la nivel de sistem, de inspectorat, astfel încât directorul să nu mai poată face mai nimic.
Referitor la proiectele legilor Educației, cercetătorul Mircea Miclea remarca faptul că un singur an a rezistat prevederea din Legea 1/2011 conform căreia profesorii să fie angajați și concediați de Consiliul de administrație al școlii: „Ca și până acum, degeaba părinții vor reclama incompetența profesională a unui profesor, pentru că directorul va ridica neputincios din umeri, pentru că incompetentul nu e angajatul școlii, ci al sistemului, și nu poate fi concediat. Incompetenții pot dormi liniștiți. Un singur an a rezistat prevederea din Legea 1/2011 conform căreia profesorii să fie angajați și concediați de Consiliul de administrație al școlii, pe baza performanțelor, după care au venit Ponta și sindicatele cu tancurile peste ea. Deci, cu calitatea profesorilor rămânem tot acolo. În privința curriculumului, propunerea legislativă vine cu ideea de a considera teme precum educația rutieră, financiară, gândirea critică, oratoria. Nu-i rău, dar depinde cum și de către cine vor fi implementate.”
În 2014, după ce a fost modificată Legea 1/2011, Mircea Miclea, fost ministru al Educației și președinte al comisiei prezidențiale care a elaborat Legea Educației Naționale nr. 1/2011, a explicat pentru HotNews.ro ca ordonanța de urgență prin care a fost modificată legea se blochează complet descentralizarea sistemului școlar și se re-centralizează “excesiv” sistemul școlar:
“Legea educației naționale spunea ca organizarea concursurilor pe post, angajarea și concedierea personalului didactic era făcută la nivelul școlii, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației. Dar școala era autonomă și avea puterea de a decide asupra cadrelor didactice. În cazul în care Consiliul de Administrație considera ca un profesor nu îți face datoria, îl putea concedia, pentru ca părinții semnalau acest lucru și directorul putea să îl concedieze pentru ca tot el l-a angajat. Cum concursul de angajare era la școala, tot școala îl putea și concedia”.
Tot în cadrul aceluiași interviu, Miclea explica ce înseamnă organizarea concursului de angajare la nivel național: “Acum, concursul se organizează la nivel national, exact ca înainte de Legea Educației Naționale nr.1/2011. În consecință, tu, ca director, ești doar repartizat la școală și școala nu face decât să te angajeze în baza repartiției primite de la inspectoratul școlar județean. Deci școala nu te mai poate concedia. Dacă părinții îi semnalează directorului ca un profesor are o prestație didactică proastă, directorul și Consiliul de Administrație nu îi mai pot face nimic, pentru ca el nu a fost angajat de școală”.