Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Avem nevoie de o politică educațională cap – coadă privind formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor din România de la momentul T0 până la finalul carierei

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), atrage atenția că rezultatele studiilor PISA trebuie să ajute la implementarea unor politici publice. “Dacă noi reușim să corelăm datele pe care ni le oferă studiile, cu intervențiile pe care le facem în sistem, atunci putem să evaluăm care sunt intervențiile de succes și care sunt intervențiile care nu merg. Între studii și legislație trebuie să apară coloana vertebrală numită politici publice, care nu trebuie să întârzie să apară”, a mai spus Lucian Ciolan, marți, în cadrul dezbaterii organizate în urma prezentării rezultatelor testării PISA 2022.

Lucian Ciolan, prorector al Universității București, reprezentant al României în Consiliul Asocțiației Europene de Cercetare în Educație (European Educational Research Association – EERA), și președintele Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), a subliniat că rezultatele acestor studii de genul PISA trebuie folosite cât mai repede pentru implementarea unor politici publice: “Între studii și legislație trebuie să apară coloana vertebrală numită politici publice, care nu trebuie să întârzie să apară”.

El a atras atenția, de exemplu, că nu se poate corela în prezent scăderea cazurilor de bullying în școli cu politici publice în acest sens.

Președintele Asociației Române de Cercetare în Educație a mai spus că “avem nevoie de o politică care să reia componenta de viziune, cum vrem să dezvoltăm noi, de fapt, școala din România”. Viziunea trebuie “să centreze schimbarea din sistemul educației pe cea mai importantă instituție, pe școală și pe profesorii din ea”, a mai spus Lucian Ciolan.

Redăm discursul prorectorului Universității București, Lucian Ciolan, din cadul dezbaterii:

“Ceea ce este, de exemplu, foarte consistent în PISA și în studiile IEA (International Association for the Evaluation of Educational Achievement), mai ales la cel de mate și științe, la TIMSS, este această, haideți să-i spun, stabilitate, cum i-au spus colegii, eu i-aș spune freezing. Practic, ceea ce se poate constata în România și la PISA, și la studiile IEA este că de când au început să se facă consistent și până acum nu s-a întâmplat mare lucru cu evoluția performanței elevilor. E adevărat că e foarte bine că acum nu s-a întâmplat nimic rău, e clar componenta asta de reziliență. Dar dincolo de treaba asta, în timp, înainte de pandemie, după, nu s-a întâmplat nimic bine. Și dacă mă uit aici, în sală, văd o grămadă de stakeholderi care de ani de zile, la modul propriu, se străduiesc să producă intervenții relevante pentru educație, aș pune o întrebare pe care poate o discutăm, nu numai că sunt evenimente oficiale de lansare, ci ne facem un obicei din a răspunde la ea.

Întrebarea este: nu cumva apăsăm butoanele greșite? Adică rolul unor studii de tipul acesta, pe de o parte, este să facă o corelație între rezultatele studiilor și tipul de intervenții care se produc în sistem. Dacă noi reușim să corelăm datele pe care ni le oferă studiile cu intervențiile pe care le facem în sistem, atunci putem să evaluăm care sunt intervențiile de succes și care sunt intervențiile care nu merg. Am văzut că a scăzut bullying-ul în România și ne bucurăm pentru treaba asta. Poate cineva să coreleze acum semnificativ și cu cercetări pe masă care au fost intervențiile care au contribuit la scăderea bullying-ului în România? Probabil că nu în totalitate, sau nu în suficientă măsură.

Pe de altă parte însă, eu cred că trebuie să ne uităm foarte bine și la rezultatele pozitive, cum ar fi reziliență crescută, bullying-ul în scădere și la rezultatele mai puțin încurajatoare, și să încercăm să corelăm aceste rezultate pozitive cu intervenții care să le susțină, negative, cu intervenții care să le compenseze. O singură chestiune vreau să mai spun: avem, pe de o parte, studii. Începem să avem aceste studii, fie că sunt făcute de Institutul de Științe ale Educației prin PISA, fie studiile pe care noi le facem pe IEA. Avem o nouă legislație. Între studii și legislație trebuie să apară coloana vertebrală numită politici publice. Aceste politici publice, inspirate probabil și din cum a fost preluată România Educată în legislație, dar și din datele de cercetare, aceste politici publice nu trebuie să întârzie să apară. Datele sunt proaspete, sunt acum la îndemâna noastră.

Nici nu trebuia să ne mai spună PISA că știm de câțiva ani buni din studii sintetice, cum ar fi studiile lui John Hettie interacțiunea dintre profesori și copii este factorul cel mai important de progres în învățare. Avem nevoie de o politică educațională cap-coadă privind formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor din România de la momentul T0 până la finalul carierei. Avem nevoie mare de așa ceva. Avem nevoie de o politică care să reia componenta asta de viziune, cum vrem să dezvoltăm noi de fapt, școala din România. Avem nevoie de un wholeschool approach și avem nevoie să începem să ne gândim din nou la descentralizare într-un sistem care, de fapt, nu e unul singur, sunt mai multe sisteme. Am auzit de Nord-Est, am auzit de alte zone, de rural, de urban. Avem nevoie de deconcentrare decizională. Dar, atenție, nu doar de dragul administrativ al descentralizării, ci de dragul unei viziuni care să centreze schimbarea din sistemul educației pe cea mai importantă instituție, pe școală și pe profesorii din ea. Viziunea asta trebuie să transpară toate politicile de educație și în cele de formare a profesorilor, și în cele de descentralizare, și în cele de lichidare și de incluziune, și în orice alt tip de politică educațională. Eu cred că ministerul, dacă reușește să antameze 3,4,5 intervenții solide de politică educațională, sprijinite cu resursele care acum în bună măsură există prin PNRR și prin alte surse, are șanse să producă premisele pentru un salt calitativ. Și închei prin a încuraja cumva: Există intervenții sistemice care vor produce rezultate: de exemplu, schimbarea curriculară din România. Eu sunt gata să dau scris că la următoarea PISA și la următorul TIMSS vor fi mici progrese, aproape semnificative statistic, doar pentru că s-a schimbat curriculumul. Dar schimbările structurale nu sunt suficiente pentru a acoperi decalajele. Noi aici avem nevoie de schimbări procesuale care iau mai mult timp, mai mult efort și sunt mai puțin în puterea noastră, cum ar fi interacțiunile dintre profesori și copii la clasă”.

Informații de context

“Educația trebuie să devină importantă pentru Guvern”, a spus Tanja Bastianic, analistă a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a fost prezentă marți la publicarea rezultatelor testării PISA 2022. Reprezentanta OECD a transmis și o invitație Guvernului de a veni către OECD cu întrebări concrete pentru a putea să îndrume autoritățile în implementarea unor măsuri. “Este decizia Guvernului de a alege o cale, ce anume vrea să îmbunătățească și apoi să acționeze”, mai spune Tanja Bastianic.

Rezultatele PISA 2022 România, publicate marți, 5 decembrie, poziționează România pe penultima poziție în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire.

Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE.

În România rezultatele de la matematică în scădere față de 2018, ultima evaluare PISA și sunt legate de statutul socio-economic, spunea Gabriela Noveanu, cercetător în cadrul Institutului de Științe ale Educației și coordonator Național PISA 2022.

Despre participarea României la PISA 2022: Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.

Citește și:

Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România

BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE

Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională

Mesajul expertei OECD, Tanja Bastianic, după rezultatele PISA 2022, pentru Guvern: Educația trebuie să devină importantă. Vă rog, veniți la OECD cu întrebări concrete despre ce puteți face și vă îndrumăm