Acordarea dreptului de vot tinerilor începând de la 16 ani este cerută unanim de Consiliul Tineretului din România (CTR), de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și de Consiliul Național al Elevilor (CNE), care au emis o luare de poziție comună. “Scăderea vârstei minime de vot este o prioritate pentru statele europene, precum reiese și din raportul Conferinței Europene de Tineret care a avut loc anul acesta”, susțin cele trei organizații, într-un comunicat comun remis presei.
Tinerii, studenții și elevii spun că “din ce în ce mai multe state adoptă posibilitatea de vot de la această vârstă, iar trecerea de la vârsta minimă de vot de 18 ani, la 16 ani este una naturală având în vedere drepturile și obligațiile pe care le au deja tinerii, mai exact, începând cu vârsta de 16 ani, printre altele, aceștia pot încheia singuri contracte de muncă, deci devin plătitori de taxe și impozite, așadar, dacă au discernământul să devină, practic, cetățeni independenți, ar trebui să aibă și posibilitatea de a-și alege guvernanții și reprezentanții”.
“Se observă o implicare civică și o cultură democratică din ce în ce mai pronunțată din partea generației tinere, fiind mult mai implicată în acțiuni civice care au ca scop consolidarea democrației, astfel, coborârea vârstei de vot la 16 ani ar aduce urmări pozitive în societatea deoarece ar permite mai multor persoane interesate de procesul democratic să se implice în mod direct în aceste decizii cruciale pentru viitorul unui stat. În același timp, prin cultivarea obișnuinței de implicare activă prin vot, de la vârsta de 16 ani, tinerii vor avea o răspundere mult mare din perspectiva exercitării actului democratic, printr-o participare mai largă la urnele de votare, înțelegând cu o mai mare acuratețe importanța implicării și a drepturilor pe care le au în societate”, se arată în luarea de poziție comună a CTR, ANOSR și CNE.
Reacția celor trei organizații vine la declarația făcută de președintele Senatului Florin Cîțu, care a spus luni că ar fi de acord cu reducerea vârstei necesare pentru a vota la 16 ani. Federația Tinerilor din Constanța a fost prima care a răspuns declarației lui Cîțu și a cerut ca această propunere să fie inclusă în discuțiile pentru revizuirea Constituției, dar și să fie făcute în paralel modificările legislative necesare în sensul permiterii tinerilor să voteze de la 16 ani pentru alegerile locale și europarlamentare.
INTEGRAL Luarea de poziție comună a CTR, ANOSR și CNE:
“Organizațiile reprezentative ale tinerilor, studenților și elevilor din România susțin acordarea dreptului de vot de la 16 ani!
Consiliul Tineretului din România (CTR), principală structură neguvernamentală de reprezentare a tinerilor și a ONG-urilor de/pentru tineret, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), federația națională de reprezentare a studenților din România și Consiliul Național al Elevilor (CNE), unica structură de reprezentare a elevilor din România, își manifestă susținerea față de coborârea vârstei de vot la 16 ani. Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democrație sănătoasă, precum o indică și tendința celorlalte state europene, care va încuraja o participare mai numeroasă și mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct.
Organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret au un istoric bogat, punând în discuție acest subiect și solicitând, în acest sens, decidenților politici o mai bună prioritizare pe această temă de dezbatere. În anul 2018 a fost realizată o consultare publică în România cu privire la acest aspect, rezultând faptul că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei de la care poți avea drept de vot va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunității.
Raportul național al celui de-al VIII-lea ciclu al Dialogului UE cu tinerii (2021), construit pe baza opiniilor tinerilor români cu privire la obiectivul european de tineret numărul 9, spațiu și participare pentru toți, indică faptul că tinerii consideră, în continuare, necesară implementarea dreptului de vot începând cu vârsta de 16 ani, văzând în această măsură un mijloc pentru creșterea participării și a reprezentării egale a acestora în procesul electoral.
Scăderea vârstei minime de vot este o prioritate pentru statele europene, precum reiese și din raportul Conferinței Europene de Tineret care a avut loc anul acesta, rezultatul celui de-al VIII-lea ciclu al Dialogului UE cu Tinerii, cel mai amplu proces de consultare a tinerilor din Uniunea Europeană. Acest raport demonstrează, încă o dată, faptul că tinerii europeni sunt pregătiți și își doresc să voteze de la 16 ani, însă au nevoie și de o educație, formală și nonformală, mai aprofundată în domeniul democrației și cetățeniei active.
Din ce în ce mai multe state adoptă posibilitatea de vot de la această vârstă, iar trecerea de la vârsta minimă de vot de 18 ani, la 16 ani este una naturală având în vedere drepturile și obligațiile pe care le au deja tinerii, mai exact, începând cu vârsta de 16 ani, printre altele, aceștia pot încheia singuri contracte de muncă, deci devin plătitori de taxe și impozite, așadar, dacă au discernământul să devină, practic, cetățeni independenți, ar trebui să aibă și posibilitatea de a-și alege guvernanții și reprezentanții.
De asemenea, se observă o implicare civică și o cultură democratică din ce în ce mai pronunțată din partea generației tinere, fiind mult mai implicată în acțiuni civice care au ca scop consolidarea democrației, astfel, coborârea vârstei de vot la 16 ani ar aduce urmări pozitive în societatea deoarece ar permite mai multor persoane interesate de procesul democratic să se implice în mod direct în aceste decizii cruciale pentru viitorul unui stat. În același timp, prin cultivarea obișnuinței de implicare activă prin vot, de la vârsta de 16 ani, tinerii vor avea o răspundere mult mare din perspectiva exercitării actului democratic, printr-o participare mai largă la urnele de votare, înțelegând cu o mai mare acuratețe importanța implicării și a drepturilor pe care le au în societate.
CTR, împreună cu alte câteva zeci de organizații inițiatoare, a mai propus scăderea vârstei minime de vot la 16 ani în documentul de viziune al sectorului de tineret, Rezoluția Tinerilor 2020-2027. Pe lângă această măsură, pentru a asigura formarea unor generații din ce în ce mai educate în ceea ce privește procesul democratic și cetățenia activă, capabile să ia decizii în deplină cunoștință de cauză, propunem și dezvoltarea unui curriculum la decizia fiecărei școli privind includerea în sistemul formal de educație a disciplinei „Educație pentru participare”, care să se regăsească în oferta Ministerului Educației, particularizată pentru fiecare an de studiu.
Asemenea oricărui alt proces și decizie care afectează tinerii în mod direct sau indirect, și aceste noi dezbateri referitoare la scăderea vârstei minime de vot trebuie să fie realizate într-o strânsă cooperare cu tinerii și organizațiile de reprezentare, prin consultarea acestora pe tot parcursul demersului. În acest sens, CTR, ANOSR și CNE solicită transparență și dialog, pentru a asigura o finalitate favorabilă și adecvată privind această necesitate.”
Parlamentul European a demarat încă din 2015 o rezoluție prin care susține votul tinerilor de 16 și 17 ani pentru alegerile europarlamentare și a solicitat statelor membre să ia în considerare propunerea. Documentul integral aici.
—————————
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.
Foto: © Roibul – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.