Disciplina Logică și argumentare studiată în liceu „angajează, pe lângă abilitățile de gândire, mai ales concentrarea, atenția, grija la detalii și la corectitudinea expresiei lingvistice”, susține profesorul Florin Popovici, într-un ghid cu sfaturi despre proba de Logică de la Bacalaureat, realizat pentru Edupedu.ro. Probă la alegere pentru candidați, Logica „revendică un grad redus de subiectivitate în evaluare, elevii având posibilitatea de a-și anticipa rezultatul”, scrie profesorul.
„Proba de bacalaureat la disciplina Logică, argumentare și comunicare prezintă avantajul predictibilității (elevii știu la ce să se aștepte!), dar mai ales revendică un grad redus de subiectivitate în evaluare, elevii având posibilitatea de a-și anticipa rezultatul, de unde și faptul că este opțiunea multora dintre ei. Cu toate criticile pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului la adresa logicii formale, disciplina se apropie mult de idealul obiectivității prezent în științele exacte (matematică, fizică etc.) și greu de concretizat în științele sociale.
Logica, în versiunea ei formală, dincolo de legătura mai puțin evidentă pe care o stabilește cu trăirea cotidiană, solicită din partea elevului nu doar capacitatea de a reține informații și de a le aplica în contexte determinate. Ea angajează, pe lângă abilitățile de gândire, mai ales concentrarea, atenția, grija la detalii și la corectitudinea expresiei lingvistice”, scrie profesorul despre materie, în ghidul redat mai jos complet.
Florin Popovici a analizat fiecare subiect și cerință în parte pentru candidații la BAC 2023 care au ales această probă. De exemplu, un sfat, la subiectul I. A., spune cadrul didactic, este „să citească și, eventual, să recitească foarte atent fiecare item și fiecare variantă de răspuns propusă, în special grilele ce pot să conțină formulări oarecum înșelătoare. Dacă enunțul vreunui item ridică dificultăți de înțelegere, ceea ce nu prea ar trebui să se întâmple, recomand elevilor să treacă mai departe cu rezolvarea pentru a reveni asupra respectivului item mai târziu”.
Iată mai întâi ce trebuie să știi despre Bacalaureatul 2023:
- Vezi aici subiectele de la simularea Bacalaureatului 2023 din luna martie. Consultă aici baremele publicate în aceeași zi de Ministerul Educației.
- Modele oficiale de subiecte pentru Bacalaureatul 2023 au fost publicate de Ministerul Educației în noiembrie anul trecut.
- Programele pentru BAC 2023 au fost publicate în august 2022 în Monitorul Oficial. Fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu spunea că este vorba de conținuturile dinainte de pandemie.
Proba la Logică, comunicare și argumentare – probă la alegere a profilului – este programată miercuri, 28 iunie 2023, conform calendarului oficial de Bacalaureat 2023 pentru absolvenții de liceu.
Florin George Popovici este profesor doctor și predă la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuți, Suceava, din anul 2005. Este autor al unui ghid de Logică pentru Bacalaureat și coautor al unui manual pentru disciplina Dezbateri și oratorie.
Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2023 poate fi accesată aici și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.
Recomandările complete:
„Câteva recomandări legate de rezolvarea corectă a subiectului la disciplina la alegere Logică, argumentare și comunicare
După o expresie devenită clișeu, examenul de bacalaureat (la probele scrise) „bate la ușă”, dobândind certitudinea indiscutabilă a unui eveniment în care, mai mult sau mai puțin emoționați, cu expectanțe personale realiste sau atrași de credința în miracole, absolvenții din acest an școlar (atât de frământat către final) se vor afla în fața unor coli albe. Bine pregătiți, stăpâni pe propria competență sau, dimpotrivă, neliniștiți de fragilitatea cunoștințelor de care dispun, foștii elevi de liceu vor trebui să facă dovada unei înzestrări valoroase care probează trecerea lor spre maturitate: gândirea. Sunt conștient că o astfel de perioadă ce precedă examenul abundă în recomandări încurajatoare, în sfaturi și sugestii formulate competent de profesori, de psihologi, de oameni cu expertiză în fața cărora nu pot decât să mă înclin cu respect.
Îndrăznesc, în calitate de propunător de modele de bacalaureat la disciplina facultativă Logică, argumentare și comunicare, de autor al unei culegeri de pregătire aprobată de minister, totodată profesor evaluator în comisiile de bacalaureat mai bine de cincisprezece ani, să ofer câteva recomandări elevilor care susțin în acest an proba la alegere la Logică. Prefațez rândurile care urmează de scuza sinceră referitoare, pe de-o parte, la eventuala tehnicalitate a limbajului, mai ales pentru cei situați în afara domeniului și, implicit, a subiectului de bacalaureat, pe de altă parte, pentru eventualele și nedoritele omisiuni. Voi proceda, în articolul de față, cât mai concis și, sper, metodic.
Subiectul I. Cu privire la cele zece exerciții tip grilă, care presupun stăpânirea unor aspecte de ordin teoretic (demonstrația, tipuri de raționamente deductive și nedeductive, clasificarea ș.a.), nu fac, din cauza limitei de spațiu rezervată prezentului articol, referiri la conținuturile propriu-zise, ele fiind accesibile în diferite surse: manuale, culegeri, bloguri, tutoriale etc. Totuși recomand elevilor să citească și, eventual, să recitească foarte atent fiecare item și fiecare variantă de răspuns propusă, în special grilele ce pot să conțină formulări oarecum înșelătoare. Dacă enunțul vreunui item ridică dificultăți de înțelegere, ceea ce nu prea ar trebui să se întâmple, recomand elevilor să treacă mai departe cu rezolvarea pentru a reveni asupra respectivului item mai târziu.
În privința subiectului I B, acolo unde elevii trebuie să realizeze o diagramă Euler pe baza unei descrieri a raporturilor dintre termeni, recomand ca atenția să fie sporită mai ales la formulările alternative sau descrierile cu același înțeles. De pildă, raportul de ordonare poate fi exprimat în două moduri: fie cu ajutorul cuvintelor gen și specie, fie sub forma unor enunțuri de tipul „termenul … este supraordonat termenului…”, ceea ce înseamnă că primul termen este gen sau îl include pe al doilea. La fel, expresia „termenul … este subordonat termenului …” trebuie înțeleasă și tradusă corect prin aceea că primul termen este specie sau este inclus în cel de-al doilea termen. Confuzia dintre gen și specie poate duce la pierderea punctajului alocat diagramei (nu se acordă punctaj parțial!). De asemenea, recomand atenție sporită la formulările ce înlocuiesc expresia „termenul … este în raport de contradicție cu termenul …” sau „termenul … este în raport de contrarietate cu termenul …” cu expresii de tipul „termenul … este contradictoriu față de termenul … epuizând împreună universul de discurs” (contradicție) sau „termenul … este contrar termenului …” (contrarietate). Un aspect pe care l-am observat, de-a lungul timpului, este frecvența greșelii făcute la unele dintre propozițiile de la subiectul I B.2, unde în loc să se aleagă răspunsul A (adevărat) pentru propoziția „Unii … nu sunt …” (despre doi termeni aflați în raport de opoziție, indiferent dacă este vorba despre contradicție sau contrarietate), elevii aleg, în mod nejustificat, răspunsul F (fals). Reamintesc regula care spune că ceea ce este adevărat despre toți se transferă, prin subalternare, la unii!
Subiectul al II-lea. Dincolo de raporturile corespunzătoare pătratului logic, prezente în cerința de la punctul A, asupra cărora nu insist, recomand elevilor o atenție sporită la modul în care realizează conversiunile și obversiunile corecte de la punctul B, mai ales atunci când scriu propozițiile în limbaj natural. Mai mult, nu este deloc nepotrivit să se precizeze tipurile de limbaj folosit: limbajul formal (schemele de inferență complete) și limbajul natural (scrierea propozițiilor cu rol de conversă și obversă). Un loc în care de obicei se pierde punctaj este la inferența deductivă prin obversiune, mai ales în acele situații în care al doilea termen al propozițiilor date în limbaj natural cu scopul de a fi transformate în obverse conțin cuvinte al căror antonim (echivalentul negației logice) este dificil și/sau neclar de stabilit, fiind necesară folosirea expresiei salvatoare „non-….”. Obișnuiesc să invoc într-un astfel de context (când propozițiile sunt „ciudat” formulate de creatorii de subiecte), pentru a-i încuraja pe elevii mei, cuvintele lui Kant: „unde sfârșește știința/cunoașterea, începe credința”. Se cuvine să avem credința că profesorii care au realizat subiectul nu au fost răutăcioși, formulând propoziții cu termeni astfel aleși încât să poată primi negație…
La cerința de la punctul C, reamintesc, cu riscul de a spune o banalitate pentru cei pregătiți, că șirul de transformări propoziționale se realizează întotdeauna plecând de la finalul enumerării de tipul „obversa conversei contradictoriei etc. propoziției …”. La acest subiect, o dată ajunși, pe durata transformărilor, la o propoziție cu rol de conversă pe care urmează să o transformăm într-o obversă (obversa conversei), elevii trebuie să fie atenți unde plasează negația, ea fiind atribuită celui de-al doilea termen, în acest caz termenul S (cu rol de predicat în conversă).
Cu privire la subiectul II D, care presupune analiza a două argumente (aparținând elevului X și elevului Y) și traducerea lor în limbaj formal, recomand elevilor să identifice corect indicatorii logici: indicatorul logic de concluzie (atunci, deci, rezultă că, este adevărat/clar că…) și indicatorul logic de premisă (dacă, în măsura în care, deoarece, pe baza faptului că…). Traducerea celor două texte din limbajul natural în limbajul formal (schemele de inferență) are drept condiție necesară stabilirea corectă a rolului propozițiilor din argumente și scrierea corectă a formulelor celor două raționamente. Traducerea textelor celor doi elevi, X și Y, în limbaj formal presupune ca, după stabilirea concluziei, să începem prin a transcrie mai întâi formula premisei, urmată, cum e și firesc, de formula concluziei. Este de ajutor să stabilim pe foaia cu cerințe, prin subliniere, termenii cu rol de subiect și predicat logic din premise pentru a vedea, ulterior, ce se întâmplă cu aceștia în concluzie (dacă își modifică locul sau rămân pe aceeași poziție, dacă primesc sau nu negație…).
Cât despre explicarea corectitudinii sau incorectitudinii raționamentelor celor doi elevi, pe lângă referința la legea distribuirii termenilor, este de dorit să se precizeze ce termen sau termeni sunt distribuiți în concluzie și ce se întâmplă cu aceștia în premisă: dacă termenul/termenii respectivi sunt distribuiți atât în concluzie, cât și în premisă, se respectă legea distribuirii termenilor (au existat subiecte în care se solicita explicația unui raționament prin conversiune corect), iar dacă termenul sau termenii respectivi sunt distribuiți în concluzie, fără a fi distribuit/distribuți în premisă, se încalcă legea distribuirii termenilor. Recomand mai multă atenție la formulările justificative de la punctul II D. c, în măsura în care răspunsul poate face diferența între o explicație care primește punctajul aferent și una incorectă. Explicația corectitudinii/incorectitudinii celor două raționamente ar trebui să plece dinspre concluzie (distribuirea termenilor) către premisă!
Subiectul al III-lea. La cerința prezentă la punctul A 1, acolo unde, după scrierea celor două scheme de inferență, trebuie construit un argument de tip silogistic în limbajul natural plecând de la una dintre cele două scheme, recomand ca formulările celor două premise și a concluziei să fie astfel construite încât propozițiile să se apropie măcar, dacă este posibil, de adevăr, chiar dacă silogismul ales este posibil să fie unul nevalid, iar elevii pot să aleagă orice silogism pentru a-l construi în limbaj natural. La verificarea validității silogismelor cu ajutorul diagramelor Venn (A 2), este foarte importantă reprezentarea corectă a celor două diagrame și, evident, precizarea deciziei la care s-a ajuns. Atenție la silogismele cu două premise universale și o concluzie particulară (i sau o)! În astfel de cazuri, recomand să se adreseze, după reprezentarea celor două premise, două întrebări: există un termen cu trei zone hașurate și o zonă liberă? Iar dacă răspunsul este afirmativ, formulăm a doua întrebare: adăugând un însemn „x” în zona liberă (singura rămasă), devine posibilă/rezultă concluzia? Dacă răspunsul este da, adăugăm însemnul „x” și decidem că silogismul este valid.
La silogismul care trebuie construit pe baza unei concluzii date în limbaj natural, este important să mergem pe schema de inferență a unui mod valid (preferabil din figura 1, care conține silogisme valide pentru toate cele patru propoziții categorice: a, e, i și o). Este important ca termenul mediu (M) să fie astfel ales încât, punându-l în relație cu termenii extremi (S și P), să genereze premise adevărate sau, cel puțin, plauzibile. Deși baremul nu specifică acest lucru, totuși mi s-a întâmplat să constat că există așteptări implicite ale evaluatorilor legate de adevărul premiselor rezultate.
La subiectul III C, este extrem de important să citim atent argumentul silogistic dat în limbaj natural, să stabilim corect concluzia, aceasta având posibilitatea să se găsească pe primul loc în argument, pe locul al doilea sau, ca în forma standard, să fie așezată chiar pe ultimul loc, caz în care este posibil să fie inversate premisele. O dată ce am stabilit concluzia, știm deja care este termenul minor (S) și termenul major (P), iar în propozițiile rămase, cu rol de premise, identificăm termenul care se repetă, acesta fiind termenul mediu (M). Ordonăm, pe ciornă, pe o schemă de inferență standard, cele trei propoziții (premisa majoră și premisa minoră, urmate de concluzie), după care scriem în dreptul fiecărui termen dacă este distribuit (+) sau nedistribuit (-). O dată făcuți acești pași prealabili, putem trece la lectura celor patru propoziții și la stabilirea răspunsului corect (adevărat/fals).
Despre subiectul III D, pot spune, pe lângă faptul că presupune stăpânirea regulilor de corectitudine în definire, că este, probabil, singurul item din probele de bacalaureat în care elevului i se solicită să identifice o eroare comisă dar, mai ales, să comită intenționat o eroare. Cerința îl pune în fața provocării de a gândi o regulă și de a formula o definiție care să încalce respectiva regulă a corectitudinii în definire.
Proba de bacalaureat la disciplina Logică, argumentare și comunicare prezintă avantajul predictibilității (elevii știu la ce să se aștepte!), dar mai ales revendică un grad redus de subiectivitate în evaluare, elevii având posibilitatea de a-și anticipa rezultatul, de unde și faptul că este opțiunea multora dintre ei. Cu toate criticile pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului la adresa logicii formale, disciplina se apropie mult de idealul obiectivității prezent în științele exacte (matematică, fizică etc.) și greu de concretizat în științele sociale. Logica, în versiunea ei formală, dincolo de legătura mai puțin evidentă pe care o stabilește cu trăirea cotidiană, solicită din partea elevului nu doar capacitatea de a reține informații și de a le aplica în contexte determinate. Ea angajează, pe lângă abilitățile de gândire, mai ales concentrarea, atenția, grija la detalii și la corectitudinea expresiei lingvistice. Găsesc astfel de competențe ca fiind mai mult decât necesare într-un timp pe care aș risca să-l numesc „tehno-epoca împrăștierii sau dezordinii mentale”.
Doresc tuturor elevilor ce au ales disciplina Logică, argumentare și comunicare, gândire spornică și organizată, concentrare și, evident, ca o consecință firească, mult succes!”.
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
R.P.
Redacția
Diana Ghimiși
