500 de elevi, studenți, profesori dar și alți oameni participă la Marea dictare națională anunțată de Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova, pe data de 31 august, când este celebrată ziua limbii române.
Potrivit instituției, textul propus participanților la dictare a fost selectat din rândul câștigătorilor unui concurs de eseuri la tema „De ce Republica Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene”. În afară de aceasta, dictarea include și un text despre limba română.
Președintele Republicii Moldova a adresat următorul mesaj participanților:
„Azi, 31 august 2023, după 34 de ani de când sute de mii de oameni au cerut în Piața Marii Adunări Naționale declararea limbii române drept limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină, avem bucuria de a ne sărbători limba în cel mai frumos mod. Câteva sute de oameni vor scrie azi în limba română în mod liber, cu respect față de scrierea corectă și cu dragoste față de limba neamului nostru.
Însă nu a fost mereu așa. În perioada sovietică, poporul nostru a fost privat de dreptul la auto-determinare, dar și de dreptul la limba română, cu scopul de a ne lipsi de identitate națională și de a ne mutila conștiința de neam. Puteai fi denigrat, amenințat, destituit din funcție sau chiar avea dosar penal pentru că vorbeai în limba ta.
Până în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească scriam în alfabet chirilic, iar utilizarea alfabetului latin era considerată o încălcare a legii. Literatura românească era interzisă. Să citești o poezie în limba română era o infracțiune!
Cu toate acestea, studenți, scriitori, oameni de artă, matematicieni, profesori au avut curajul și au cerut cu voce tare dreptul la limbă, la viitor și demnitate de neam.
Aș vrea să-i onorăm pe cei care au readus limba română pe pământul nostru – poeți, scriitori, compozitori, actori, cântăreți și profesori. Numele multora sunt prezente în manualele noastre și trebuie să rămână în istoria noastră – Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon Vangheli, Lică Sainciuc, Dumitru Matcovschi, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Mătcaș, Ion Dumeniuk și câți încă!
Pe mulți însă nici nu-i cunoaștem. Cine sunt tinerii care au riscat să fie arestați pentru recitarea unei poezii pe Aleea Clasicilor? Sau profesorii care au transmis limba română și au învățat sute de mii de copii să vorbească și să scrie corect după revenirea ei în școli? Ei merită aplauzele și recunoștința noastră.
Doar un regim dictatorial poate transforma limba într-o armă care să divizeze un popor. Cei care ne-au spus, cu arma la tâmplă, că noi vorbim „moldoveneasca”, nu româna au făcut-o pentru a ne subjuga și certa între noi, pentru a ne șterge identitatea.
Moldovenii însă își doresc să trăiască liber, în pace și înțelegere pe propriul pământ. Limba română trebuie să ne unească în acest deziderat. În martie am promulgat legea care prevede înlocuirea sintagmei limbii moldovenești cu limba română în legislație. Prin această lege am îndeplinit cerința celor aproape 1 milion de moldoveni din 1989, respectând decizia Curții Constituționale și textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Să respectăm limbile minorităților naționale și să-i ajutăm să învețe limba română. Aproape 10 mii de persoane s-au înscris deja la programul național privind învățarea limbii române, organizat de Ministerul Educației și Cercetării.
Nu există popoare inferioare sau superioare, nu există limbi inferioare sau superioare, cum au vrut să ne facă să credem ani la rând. Limba română are locul ei demn în rândul statelor lumii. Alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, în Republica Moldova vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.
În Uniunea Europeană, acolo unde vrem să ducem Republica Moldova, limba română are un loc respectat și nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru că vorbește în limba lui. În Uniunea Europeană toate limbile și toți cetățenii sunt egali. Am încredere în generațiile care cresc acum – voi veți transforma Moldova într-un stat european, cu mândrie față de tradițiile, cultura și limba noastră.
Ș.L.
Redacția
Ramona Florea
Ștefan Lefter