VIDEO Politici publice greoaie versus nevoi reale de proiecte bazate pe date și știință – Conferința online ReConstruiește EdUcația, pe Edupedu.ro și G4Media.ro

Cum afectează lipsa de predictibilitate actul didactic și capacitatea elevilor de asimilare și dobândire a cunoștințelor sau care sunt proiectele europene în curs de implementare și ce efecte ar trebui să aibă asupra Educației, sunt două dintre temele de dezbatere la conferința online de miercuri, ora 15:00, organizată și transmisă live de Edupedu.ro și G4Media.ro și pe paginile lor de Facebook. 

• Acțiunea este co-finanțată de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication). 

Principalele idei ale participanților la dezbaterea online:

Victor Negrescu, europarlamentar:

Europa nu are competențe în mediul educației, dar caută să sprijine statele membre în domeniul educației

În perioada următoare, România are acces 5 miliarde de euro doar pentru educație – PNRR și printr-un program operațional axat pe educație

Există fonduri, instrumente și oportunități la care România trebuie să apeleze

E nevoie de o strategie în pași. Aici, UE oferă instrumente și soluții. Există o strategie pentru prevenirea abandonului școlar, dar România nu apelează la aceasta, la fel și pe digitalizare sau ghiduri precum în zona diminuării inechității

La reducerea abandonului școlar: trebuie multiple componente care pot împreună să ducă la rezultatul dorit.

ONG-urile ar trebui sprijinite pentru a-și lărgi spectrul de intervenție

Am făcut două lucruri: am creat prima tabletă educațională românească (mediu sigur pentru copii, cu module adaptate și aplicații). Am distribuit câteva mii noi, voluntari. Autoritățile au ignorat, Comisia Europeană a preluat ca model de bune practici. Pe baza proiectului am inițiat proiect pilot – 3 milioane de euro – axat pe zonele izolate, unde va fi apel cu granturi de 60 de mii de euro pentru digitalizare în acele zone.

Suntem deseori consultați (ca parlamentari europeni) de statele membre. Statul român nu a venit către mine, am venit eu către Ministerul Educației, am prezentat un document, dar nu s-a întâmplat nimic. Comisia oferă exemple de bună practică din România, dar în România nu sunt băgate în seamă.

Maria Ștefania Manea, secretar de stat, Ministerul Educației:

În exercițiul 2014-20 și în 2021-2027, la nivelul unității sunt gestionate 20 de proiecte cu fonduri europene nerambursabile, dintre care 14 în implementare. Bugetul ME în calitate de beneficiar sau partener – 689 de milioane aproximativ

În acest an, bugetul necesar implementării proiectelor în care e implicat ME este de 436 de milioane de lei. Pentru proiectele implementate de instituțiile subordonate – buget de 163 milioane de lei.

Un proiect important al ME, cu rezultate importante este proiectul MATE. (…) Ce urmează să se întâmple, dacă tot a fost pilotat proiectul: vom avea un mare program național. Ne-am propus în PNRR 543 de milioane de euro să meargă în continuarea acestui proiect MATE

Nu putem vorbi în acest moment despre un final, un impact total pentru MATE, e un proiect în desfășurare

Strategie în ME: ne-am gândit care să fie proiectele pe care Ministerul să le desfășoare pornind de la sumele diferite. Au fost formate grupuri separate pe teme, cu specialiști.

6 proiecte – 3 câștigate, la 3 încă se lucrează. Exemplu: Proiectul educației nonformale în sistem outdoor.

Ne-am dat seama că trebuie să pregătim oameni care să poată desfășura mai eficient proiectele cu soluție europeană. În curs de desfășurare acum – sesiuni de instruire.

Cele mai mari probleme identificate de oameni: la nivelul managementului, managementul financiar și tehnic și managementul proiectelor și parteneriatelor. În cadrul acestui proiect – 400 de profesori și angajați ai inspectoratelor implicați.

Activități remediale: de la început a existat un decalaj de 3 luni între finanțare și desfășurare a proiectului. Proiectul presupunea, ca resurse umane, și selectarea unor experți, care a fost o etapă de durată. Nu au existat unități în de management remunerate în unitățile de învățământ. Documente insuficient elaborate la nivel de unități de învățământ

Capacitate administrativă: E adevărat că principala preocupare trebuie să fie consolidarea capacității administrative. Investiția în formarea oamenilor – insuficientă dacă numărul lor e redus și acești oameni au și alte angajamente de serviciu zilnic.

Pentru administrarea finanțărilor din PNRR: ME este în faza în care adună la masă specialiștii din minister și planifică zilnic întâlniri cu autoritățile locale. Există o preocupare în acest sens.

Dragoș Pîslaru,,europarlamentar:

Rezoluția pentru tineret: ne uităm la nivel UE cum tinerii au fost afectați de pandemie. În rezoluție se vorbește despre competențe, despre skills.

Dacă vorbim de transformarea verde-digitală la nivel european, prima chestiune care trebuie abordată – oportunitățile pentru tineri. Digitalul e nativ pentru ei, nu ar trebui să există bariere specifice sistemului de educație. Folosirea acestor competențe – mare oportunitate

Motivația intrinsecă pentru problemele de mediu îi face să fie interesați de eco-competențe. În rezoluție am propus să luăm în calcul apropierea noilor generații de aceste tehnologii.

A doua realitate importantă la nivelul UE – cea legată de volatilitate și modul cum se schimbă competențele de la o perioadă la alta. Nevoia de formare continuă – lucrurile devin tot mai importante

E deja o nouă realitate: paradigma prin care de la formarea inițială îmbunătățită prin experiență nu mai e de actualitate, se schimbă tot mai mult. În România am simțit poate mai puțin aceste lucruri, dar sunt importante. În România este o debalansare între formarea inițială, pusă pe un făgaș, în timp ce formarea continuă e mai degrabă marginală.

Modalitatea prin care formarea de competențe e recunoscută: azi CE lansează un pachet legislativ important cu 2 inițiative notabile în domeniul competențelor – contul personal de reformare, al doilea – legat de “micro-credential”.

Interesul față de asemenea subiecte: România la nivel instituțional e mai degrabă reactivă, dar remarc interes din partea sectorului privat.

Luciana Antoci și Cristian Pravăț, ISJ Iași, despre testele inițiale cu subiect unic:

Luciana Antoci:

Numeroase probleme cu predarea online – lipsuri, inclusiv de resurse pentru predarea online. Evaluarea nu se poate face profesionist în online. În 2020-2021, media semestrială s-a încheiat cu doar două note, considerăm că evaluarea nu e complet reprezentativă/. Toate datele au dus la planul testării inițiale standardizate

2 săptămâni, în toate școlile din Iași – teste inițiale standardizate în 10 domenii, pentru a avea o imagine a situației.

Încurajatoare rezultatele la limba română, îngrijorătoare cele de la matematică (la nivel de liceu – chimia)

Discrepanță mare între mediul rural și urban. Știam că există, însă doar pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat. În pandemie falia s-a accentuat.

Doar în baza unor astfel de cifre precum cele obținute din testele desfășurate putem stabili politici eficiente

Acum suntem în măsură să introducem măsuri remediale țintite

Cristian Pravăț:

Rezultatele testelor nu au fost o mare surpriză, poate nu anticipam dimensiunea decalajului.

Această diferență rural-urban este media pentru toate disciplinele testate.

Măsuri gândite împreună cu unitățile școlare. Testele ne părmit să stabilim strict programele remediale. Fiecare profesor își poate concepe un plan de recuperare a materiei în funcție de rezultatele la teste, cât mai aproape de realitate și nevoi

Vrem să facem un parteneriat cu Facultatea de Matematică și două entități private – un campionat de matematică. Prin acest proiect vrem să contribuim la schimbarea mentalității multora dintre elevii din rural. Ne adresăm elevilor cu note mici. Vrem să îi facem pe elevi să aibă o disciplină continuă.

Sergiu Arsene, primar Bod (Brașov):

De 14 ani desfășurăm diverse programe de fonduri europene, azi avem bani în cont din PNRR, trebuia să turăm motoarele pentru cheltuirea banilor pentru educație, nu suntem pregătiți. În acest moment PNRR este oferă un cadru, avem bani în cont, dar nu îi putem folosi – lipsă norme. În plus, pentru banii din PNRR sunt reguli foarte clare

Doar achiziția unor echipamente, tablete, laptopuri, nu e suficientă, fără conținut multimedia care e esențial.

E nevoie de pregătire cu ajutorul digitalului pentru clasă, să știe profesorii să interacționeze, să folosească digitalul

Vorbim de ani buni de rural și urban, dar există o zonă intermediară – de peri-urban. Avem o componentă de maxim 10% a acestor zone din jurul orașelor mari. Avem o migrație în care aglomerăm școlile din municipii și se depopulează școlile din jur. Ar trebui să dezvoltăm în această zonă.

Alexandru Holicov, fondator Adservio:

Noi am început cu mult înaintea pandemiei dezvoltarea platformei, cu gândul de a debirocratiza sistemul, să apropiem familia de școală

Despre deficiențe întâlnite în școli, la implementarea catalogului școlar: Reticența la tehnologie. Dar noi oferim training în fiecare școală unde implementăm platforma. Reticența – din frica de a spune că nu știu anumite chestii. E nevoie de deschidere pentru a învăța, pentru a utiliza tehnologia. Majoritatea școlilor care au început să folosească platforma nu au renunțat pentru că au văzut rezultatele, de la cele de la examenele naționale la comunicarea cu părinții.

Digitalizarea se va întâmpla în România, asta e direcția cu siguranță, nu putem să ne opunem.

Cătălin Ciupală, profesor de matematică, Colegiul Național Andrei Șaguna, Brașov:

Fac diferență între a preda și a face școală – a face școală înseamnă mult, mult mai mult

Laboratorul de Realitate Virtuală – scopul de a face școală de calitate virtuală. E o sală de clasă transformată, în care elevii să învețe cu plăcere și să aibă interes crescut

Să ne imaginăm un copil care la biologie intră cu ochelari 3D în corpul uman și se uită la inimă. Cât se schimbă în mintea lui? Diferența e colosală.

E un spațiu special creat pentru a fi familiar elevilor. E conceput nu doar cu ochelari 3D. Elevii colaborează între ei, mesele sunt măsurate să fie potrivite pentru toți elevii, cu touch screen-uri mari, în care fiecare elev să aibă drepturi egale.

Am avut ideea, am făcut un proiect și am obținut o finanțare, dar am căutat și sponsorizări. Laboratorul este astfel complet funcțional.

Anumite concepte se pot extinde la toate sălile. Anumite zone au fost implementate la toate sălile de clasă care, de exemplu, sunt acum dotate cu rețele wifi, cu chromecast-uri. Fără să ne dorim, eram deja pregătiți pentru scenariul online încă dinainte de pandemie.

O oră de matematică e complet diferită de o oră clasică. Elevii văd că folosești o tehnologie care îi este familiară, văd că tu, profesor, ești deschis în a implementa o tehnologie

Acum 2 ani am implementat o platformă Moodle, gratuită, am implementat platforma colegiului. Aproape toate universitățile mari din lume au astfel de platforme. Cea mai importantă facilitate dorită de mine – să se poată autotesta elevii.

Ce a devenit platforma? Învățare personalizată, mediu colaborativ între elevi, pentru profesor – reglezi imediat predarea, elimini timpii morți din timpul orei, poți face lucruri deosebite în timp real

Urmărim ca această platformă să devină publică pentru elevi și profesori

Mihaela Nabăr World Vision România:

E important să conștientizăm că trebuie să fim împreună și să aducem platformele și conținutul nostru. Fără să ne uităm la conținut, ne vom uita la testări foarte proaste ale copiilor, punând accent prea mult pe infrastructură. [Cătălin Ciupală: conținutul este cel mai important.]

Dreptul la educație – printre drepturile cele mai afectate în România, în ultimii ani

Am auzit mai mult despre cheltuială în educație, decât despre investiție în educație

Randamentul investiției în educație: la fiecare 1 leu investit în educație de către statul român generează 8 lei încasați (pentru salariați cu studii superioare)

Prioritizarea educației: e pe penultimul loc în lista priorităților unei persoane

Fiecare ciclu educațional împlinit dublează veniturile

—————–

Promisiunile pentru reformă sunt singurele care persistă în România, în ciuda cadrului european care încurajează statele membre să-și modernizeze și eficientizeze sistemele de educație. Există finanțări potențiale și planuri pentru acestea, dar nu avem încă niciun cadru legislativ pus la punct și nici valorile pe care să construim puse într-un cadru juridic gata pentru aplicare. 

Contrar declarațiilor publice, nu există o prioritate pentru Educație, sub nicio formă a acesteia. Digitalizarea s-a oprit, după un prim an în care s-au investit sume importante în instrumente și creare de clase virtuale. La 2 ani de la semnarea proiectelor cu finanțare europeană, nu avem rezultatul atribuirii pentru Biblioteca școlară virtuală – un hub de resurse educaționale deschise. 

În prima testare inițială organizată sistematic, cu subiecte standardizate, la nivelul unui județ, din perioada pandemiei, decalajele descoperite s-au adâncit față de cele arătate de alte testări interne și internaționale pre pandemie. Rezultatele acestui proiect au fost, însă, ignorate la nivel național de autoritățile din Educație, nefiind continuate sau măcar promovate demersurile de testare și de diagnosticare. 

La fel se întâmplă cu studiile elaborate de organizațiile neguvernamentale care își pun la bătaie propriile bugete pentru analize ample ale fenomenelor sociale din învățământ și mai apoi din piața muncii, cu origini în educația precară sau neadecvată. Acestea trag semnale de alarmă, autoritățile declară că sunt îngrijorate și asta este tot ce rămâne în urmă. 

Măsurile propuse pentru reformă sunt bazate pe consultări publice, nu pe date științifice și pe analiza acestora. În tot acest context, există proiecte cu finanțare europeană care acum încep să contureze și să alimenteze nevoia de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, ori pregătirea funcționarilor din școli pentru derularea unor proiecte europene. 

De multe ori legătura școală-comunitate lipsește, iar acolo unde apar insule de bună practică, exemplele nu sunt validate, preluate și scalate de autoritățile centrale la nivel național. 

Investiția în educație este singurul proiect pe termen mediu și lung care poate asigura prosperitatea economică și socială, o arată OECD, Comisia Europeană, Parlamentul European și toate organizațiile mondiale și continentale de prestigiu. 

Eurodeputați, reprezentanți ai autorităților centrale și locale sunt invitați, antreprenori din domeniul EdTech, cadre didactice și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care derulează programe sociale și educaționale în școli și în comunități sunt invitați să contureze realitatea de la care și spre care ar trebui să „ReConstruim EdUcația”.

Agenda dezbaterii:

15:05 – 15:20 Victor NEGRESCU, europarlamentar, membru în grupul S&D, vicepreședinte Comisia pentru Educație și Cultură a Parlamentului European

Măsuri legislative europene și cadrul financiar – mai ales pe indicatori importanți pentru România cum ar fi abandonul și eșecul școlar pentru educație. Inițiative depuse / implementate în ultimii doi ani, de pandemie. Autoritățile române au solicitat / primit asistență de la instituțiile europene?

15:20 – 15:35 Dragoș PÎSLARU (Intervenție Video),europarlamentar, membru în grupul Renew Europe, membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European

Rolul noilor tehnologii în educație pentru formarea skill-urilor viitorului la elevi și studenți pentru a avea succes pe piața muncii 

15:35 – 15:50 Maria Ștefania MANEA, secretar de stat, Ministerul Educației 

Proiecte cu finanțare europeană în educație, dezvoltate pe termen scurt și mediu și impactul acestora

15:50 – 16:05 Luciana ANTOCI, inspector general și Cristian PRAVĂȚ, profesor de matematică, inspector general adjunct, Inspectoratul Școlar Județean Iași 

Studiu de caz: prima testare inițială standardizată din România în plină pandemie: Peste 70% dintre elevii din județ nu au luat nota 5 la Matematică, iar în mediul rural doar unul din 10 a luat peste 5 / Decalaj semnificativ între rezultatele obținute de elevii din mediul urban față de elevii din mediul rural

16:05 – 16:20 Sergiu ARSENE, primar, comuna Bod, județ Brașov 

Implicarea autorităților locale pentru dezvoltarea educațională a comunității: proiecte concrete și oportunități / propuneri (primul campus școlar din mediul rural, e-village)

16:20 – 16:35 Alexandru HOLICOV, fondator Adservio

Digitalizarea educației și utilitatea soluțiilor digitale în școli / Debirocratizare în digitalizarea școlilor Pilotarea catalogului digital exclusiv în 248 de școli – experiențe și recomandări

16:35 – 16:50 Cătălin CIUPALĂ, profesor de matematică, Colegiul Național Andrei Șaguna, Brașov

Laboratorul de Realitate Virtuală: spațiu interdisciplinar de învățare (matematică, fizică, geografie, anatomie sau astronomie – vizualizare 2D sau 3D). Platforma Colegiului Național Andrei Șaguna – EduAS –  pentru autoverificare și învățare, un concept inovativ și unic

16:50 – 17:05 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România

Studiu Costul Educației: 700% este randamentul investiției în educației, 1,36 de lei ar câștiga statul dacă în loc de un șomer ar produce un absolvent de studii superioare

17:05 – 17:20 Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții prin comentarii LIVE / Concluzii și pași de urmat

Dezbaterea va fi moderată de Mihai PETICILĂ, fondator și publisher Edupedu.ro.

Temele dezbaterii:

• Cum afectează lipsa de predictibilitate actul didactic și capacitatea elevilor de asimilare și dobândire a cunoștințelor 
• Decalaj semnificativ între rezultatele obținute la testarea inițială standardizată de elevii din mediul urban față de elevii din mediul rural
• Măsuri legislative europene și cadrul financiar – inițiative europene și naționale 
• Investiția în educație și dezvoltare educațională prin proiecte europene – radiografia bugetului european pe 2022
• Rolul noilor tehnologii în educație pentru formarea skill-urilor viitorului la elevi și studenți
• Proiectele europene în educație implementate cu succes în România 
• Implicarea autorităților locale pentru dezvoltarea educațională a comunități
• Digitalizarea educației și utilitatea soluțiilor digitale în școli 
• Randamentul investiției statului în educație 

—————————

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.