Olimpiadele și concursurile naționale, oficial reluate după o pauză de doi ani. Cîmpeanu: Le vom organiza și online dacă situația o va impune / VIDEO

„Am semnat, în această seară, Ordinul de ministru prin care se vor relua olimpiadele și concursurile naționale, după o perioadă de întrerupere de doi ani”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la conferința de presă de la finalul ședinței de Guvern de joi, în care a fost aprobat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. El a adăugat că Ministerul Educației are „în vedere și posibilitatea de organizare a acestor olimpiade și concursuri în format online, dacă situația o va impune”.

UPDATE 31 decembrie 2021 – Vezi care sunt concursurile și olimpiadele școlare din anul școlar 2021-2022. Nu apar cea de engleză și cea de limba și literatura română. Se va organiza la limba maghiară / Noutate: competiții de robotică, de creație digitală

Declarațiile lui Sorin Cîmpeanu:

„Am semnat, în această seară, Ordinul de ministru prin care se vor relua olimpiadele și concursurile naționale, după o perioadă de întrerupere de doi ani. Este vorba de un număr de 76 de olimpiade și concursuri internaționale, la care se adaugă 34 de olimpiade și concursuri naționale recunoscute de Ministerul Educației.

De asemenea, ca element de noutate, alături de olimpiadele clasice de matematică, chimie, fizică, am introdus anul acesta recunoașterea pentru olimpiadele de robotică, de creativitate și de inovare. Ministerul Educației va susține inclusiv financiar organizarea acestor olimpiade și concursuri.

Avem în vedere și posibilitatea de organizare a acestor olimpiade și concursuri în format online, dacă situația o va impune.”

Amintim că Executivul a aprobat joi Hotărârea de Guvern pentru lansarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care va da undă verde pentru fondurile de 3,7 miliarde de euro destinate Educației pe care România ar urma să pe primească prin Programul Național de Redresare și reziliență (PNRR).

Proiectul de HG a fost unul dintre cele 18 jaloane din 21, care mai trebuie atinse până la 31 decembrie, potrivit angajamentelor asumate de România prin PNRR, se arată într-un răspuns oficial transmis redacției G4Media.ro de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cele 18 obiective sunt împărțite între 9 ministere responsabile. De acestea depind 3 miliarde de euro, ce ar urma să fie încasate prin PNRR în prima jumătate a anului 2022. 

Sorin Cîmpeanu:

„Hotărârea de Guvern adoptată astăzi vizează un obiectiv major al proiectului „România Educată” – reducerea abandonului școlar. În condițiile în care România și-a propus, pentru anul 2020, atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon școlar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins pentru că rata de părăsire a școlii în 2020 a fost de 15,6%. Reducerea abandonului școlar este un element esențial. Cu atât mai mult cu cât, ca urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon școlar înregistrează tendințe de creștere în loc să înregistreze, așa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care și așa sunt foarte mari și care ne poziționează pe ultimele locuri din Europa din această perspectivă.

Hotărârea de azi va beneficia de o finanțare de 543 de milioane de euro, este o componentă nerambursabilă din PNRR care va trebui implementată cât mai rapid posibil. În acest sens, din perspectivă formală este îndeplinit jalonul cu numărul 462, componenta Educație, reforma 3, investiția 4.

Tot în această seară am trimis, la Monitorul Oficial, Ordinul de ministru pentru implementarea MATE (Mecanismul de avertizare timpurie în educație).

Ambele documente vor fi publicate în Monitorul oficial de astăzi.

Am trimis, de asemenea, și lista celor 3.235 de școli identificate ca fiind eligibile, adică au cel mai mare risc de abandon școlar. Din acestea, la începutul lui 2022 vom selecta cel puțin 2.500 de școli care se află în risc de abandon școlar cu gradul cel mai ridicat. Până în luna martie, minimum 750 de școli din acestea vor trebui să primească deja finanțare și programul să fie demarat.

Programul asigură câte 200.000 de euro pentru fiecare din aceste școli, precizez că este vorba de școli cu număr redus de elevi, din mediul rural, acolo unde rata de abandon școlar pentru 2020 a fost de 26%. Drept urmare, trei sferturi din aceste școli sunt din mediul rural, ele vor beneficia de prioritate în acordarea acestor granturi.

Este vorba de intervenții nu numai din perspectiva acțiunilor remediale, din perspectiva oferirii unor oportunități care ar fi în premieră pentru școlile din mediul rural. Este vorba de acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România. Se pot acorda și forme de sprijin material, material sportiv, echipamente IT, lucruri care le lipsesc elevilor din mediul rural și care ar putea să-i determine să nu părăsească școala.

Un alt obiectiv este acela al promovării examenului de Evaluare Națională și al tranziției de la gimnaziu către liceu. Toate aceste școli eligibile sunt de primar și gimnaziu. Pe partea de liceu se ocupă programul ROSE.

Dacă programul META va fi aplicat, este probabil pentru prima dată când vom resimți efecte majore care se vor traduce în reducerea abandonului școlar în aceste unități care vor beneficia de finanțare.

Peste granturi este vorba și de formarea a 45.000 de cadre didactice din perspectiva abandonului școlar pentru a fi sensibilizați colegii noștri profesori la elementele care generează abandon școlar. Sunt acțiuni integrate.”

Vezi și:

LISTĂ Care sunt concursurile și olimpiadele școlare din anul școlar 2021-2022. Nu apar cea de engleză și cea de limba și literatura română. Se va organiza la limba maghiară / Noutate: competiții de robotică, de creație digitală

Schimbare de poziție a ministrului Educației privind obligativitatea vaccinării și testării anti-COVID pentru profesori și angajații școlilor: Sunt de acord cu orice fel de măsuri care fac în așa fel încât școala să se poată derula cu prezență fizică

Școala reîncepe pentru elevii de gimnaziu și liceu pe 3 ianuarie, însă în școli sunt teste de salivă doar pentru o primă testare – Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației