VIDEO Cîmpeanu: Tezele vor fi eliminate de anul viitor. Susțin o evaluare standardizată și digitalizată la începutul și la finalul anului școlar / Structura va fi organizată pe module de 6-7-8 săptămâni de învățare

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat noua structură a anului școlar, care va avea module de învățare de 6-7-8 săptămâni, alternate cu vacanțe scurte, potrivit declarațiilor de presă susținute la finalul ședinței de Guvern.

„Având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”, a precizat Cîmpeanu.

El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu.

• Descarcă de aici calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare

Principalele declarații ale lui Sorin Cîmpeanu pe tema noii structuri a anului școlar au fost redate în modul LIVE text:

„Am reușit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de către experții în științele Educației din România, ci de către orice expert care are un minimum de noțiune de pedagogie modernă. Este vorba despre nevoia de a alterna module de învățare de 6-7-8 săptămâni cu module de repaus. În așa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România.

Mai exact propunerea agreată fost ca școala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prin modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanță. La finele lunii octombrie, 24 – 30 octombrie ar urma să fie prima vacanță, acordată tuturor elevilor și preșcolarilor în egală măsură.

După această vacanță, urmează modulul doi de învățare care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă. Apoi va fi cea de-a doua vacanță: 23 decembrie – 8 ianuarie.

Urmează modulul trei care ar începe în data de 9 ianuarie. În premieră, acest modul se va derula până în luna februarie când vom avea cea de-a treia vacanță, care va putea fi acordată în a doua săptămână a lunii februarie, în a treia săptămână a lunii februarie sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar județean prin consultare cu cei implicați. Este vorba despre o vacanță de o săptămână, mobilă, în luna februarie.

După vacanța din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în apropierea sărbătorilor pascale, mai exact vacanța ar urma să fie organizată în perioada 8 – 23 aprilie.

Urmează modulul cinci și ultimul, care se derulează până în data de 16 iunie. Cea de-a cincea vacanță este și cea mai mare, vacanța de vară care urmează să înceapă pe 17 iunie și să dureze până în data din septembrie când va începe anul școlar următor.

Aș mai face încă o precizare: avem o altă noutate alături de săptămâna Școala altfel, avem și Săptămâna verde. Această săptămână va putea fi introdusă și am agreat că va fi introdusă în structura anului școlar 2022 – 2023 în modulele patru și cinci de învățare. Școlile vor avea libertatea să-și aleagă, în funcție și de condițiile meteo și de alte specificități locale, să fie Săptămâna verde în modulul patru și Școala altfel în modulul cinci sau Săptămâna altfel în modul patru și Săptămâna verde în modul cinci.

Am pus la punct împreună cu domnul ministru al mediului încă de anul acesta, când deși nu există în săptămâna anului școlar o Săptămâna verde, împreună vom avea o mobilizare a elevilor în jurul activităților de mediu. În acest sens vom avea o conferință cu toți inspectorii școlari vineri la 10:00. Vom introduce în acest fel prezentări făcute de către personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente, îmi place să cred într-o manieră foarte atractivă, de mediu.

Avem în plan și alte acțiuni pentru introducerea unor specialiști în școli. Dau cu titlu de exemplu, știți foarte bine Parlamentul a adoptat deja ziua de 11 aprilie, nu va fi în vigoare în data de 11 aprilie în acest an, dar asta nu ne va împiedica ca, împreună cu reprezentanții Băncii Naționale și alte instituții financiare, să promovăm în școli educația financiară.

Închei printr-un lucru pe care îl apreciez ca fiind de asemenea de interes, având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale.

Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe cinci module. De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și eu evaluarea standardizată predictivă la început de an școlar. Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele Educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023 prin modificarea ROFUIP.

Despre evaluarea standardizată:

Corectarea să nu se mai facă de către profesorii cu care elevul lucrează tot anul, ci lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei. Asta va crește relevanța evaluării. De asemenea, standardizată înseamnă că vom culege răspunsurile elevilor, dacă au 20 de întrebări, pe fiecare întrebare în parte separat. Elevul va beneficia și de acest rezultat care îl va putea ajuta în pregătirea lui, să știe unde a înregistrat lipsuri și unde a fost bun. Va fi de ajutor și profesorilor pentru a vedea progresul înregistrat.

Alte teme, printre care și o reformă digitală:

În ordonanța de urgență pe care Ministerul Educației o are în pregătire, alături de această adaptare la noile realități prin introducerea posibilității de a dezvolta activitățile online prin dispozitive specifice în cadrul învățământului cu frecvență mai avem și alte modificări pe care vii le prezint succint:

O modificare la legea educației naționale prin care, prin derogare față de numărul maxim de elevi în clasă care pot fi școlarizați, se adaugă, separat față de acest maxim, locuri pe care vor fi înmatriculați elev ucraineni în situația în care vor dori acest lucru.

În momentul de față am depășit numărul de 1.000 de elevi ucraineni înscriși în calitate de audienți în școlile românești.

Acest lucru a fost făcut pentru a nu afecta în niciun fel accesul elevilor români. Aceste locuri destinate elevilor ucraineni se vor adăuga numărului maxim de elevi într-o clasă prevăzut de legea educației naționale.

A treia modificare vizează termenele care sunt opozabile unităților de învățământ preuniversitar pentru acreditare. Având în vedere specificul perioadei de criză pe care am traversat-o, și îmi place să cred că ne apropiem de încheiere, aceste termene care sunt opozabile pentru evaluarea în vederea creditării unităților de învățământ preuniversitar se prelungesc de drept până la finele anului școlar 2022 – 2023. Este vorba de luna iunie 2023.

În acest timp vor fi o serie de modificări așteptate în procesul de evaluare organizat de către ARACIP.

A patra modificare pe care o avem în vedere, o solicitare a consorțiului universităților românești de arte prin care se extinde durata studiilor în domeniul artelor de la trei la patru ani, prin care ne aliniem practicilor internaționale în domeniu.

Vă informez cu această ocazie că avem 1.391 de școli care vor fi finanțate în această primă rundă. 1.391 de școli vor fi finanțate, în raport cu ceea ce ne-am asumat – cel puțin 750. Suma totală cu care vor fi finanțate aceste școli este de aproape 190 milioane € + TVA . finanțarea medie per școală înseamnă 136.000 €.

Este vorba despre un program fără precedent prin care, într-o manieră integrată, sunt vizate mai multe măsuri pentru reducerea abandonului școlar. 1.114 școli sunt în mediul rural, diferența de 267 de școli sunt în mediul rural. Din cele 1.391 de școli sunt doar trei colegii naționale. Este vorba de două din Reșița și de unul din Petroșani. Acestea se confruntă cu un risc ridicat de abandon școlar.

Al doilea jalon constă într-o reformă radicală pe care o dorim și suntem aproape de implementare. Este vorba de un ordin de ministru prin care se definesc standardele tehnice de dotarea claselor din școlile românești și al laboratoarelor de informatică.

Dacă ne referim la clasele în care învață elevii din România, reforma pe care o apreciez ca fiind radicală este aceea a trecerii de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă.

Sunt în măsură să vă precizez că este vorba despre accesul la tehnologie de ultima oră pentru că, fără a dori să intru în detalii, știți că mai există, existau table interactive care presupuneau existența unui video proiector. Nu, aceste table interactive pe care le dorim în fiecare clasă din școlile românești nu necesită un proces foarte complicat de utilizare. Și acele cadre didactice care sunt mai puțin familiarizate încă cu mediul digital vor putea să scrie normal pe acea tablă, exact așa cum scriu cu și cu creta, având avantajul că ceea ce predau la clasă se poate transfera, știți foarte bine, instantaneu, pe telefoane, tablete, laptop-urile pe care le utilizează elevi. Insist asupra aceste reforme pentru că este o schimbare radicală a școlilor românești.

Pentru laboratoarele de informatică, Ministerul Educației a considerat că trebuie să lase libertate mult mai mare deoarece diferența între școli este foarte mare. Sunt școli care deja au laboratoarele și care vor avea nevoie de finanțare doar pentru completarea și actualizarea nivelului tehnologic și sunt alte școli care nu au deloc laboratorul de informatică. Prin definirea acestor standarde tehnici de echipare am intenționat să lăsăm libertatea școlilor.

Al treilea jalon se referă la semnarea unui contract de monitorizare cu Banca mondială pentru monitorizarea PNRAS – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar.

Întrebări și răspunsuri:

Când se vor încheia mediile, la finalul fiecărui modul sau la finalul anului școlar?

Cîmpeanu: Tocmai asta am spus, vom avea medii cu siguranță la finele anului școlar. Mediile încheiate la final de semestru… aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că nu au avut nici o relevanță și nici nu au fost folosite. Deci se va da libertate profesorilor să-și organizeze evaluările pe parcurs, în funcție de calendar, de structură, în funcție de ritmul de predare a materiei, în funcție de toate aceste elemente. Repet, precizări vom avea în ROFUIP.

Care va fi compoziția mediei având în vedere că nu mai există tezele?

Cîmpeanu: Evident că avem un plan, dar acest plan trebuie să fie certificat de experți în educație. Astăzi vom anunța ce avem, avem structura anului școlar, raportarea la calendar. În măsura validării de către experții în științele Educației vom modifica regulamentul de funcționare și când vom modifica, vom anunța. V-am spus, principiul este acela al eliminării tezelor obligatorii la nivel semestrial.

Dacă nu mai sunt obligatorii, profesorii vor putea să dea în continuare aceste teze sau teste sau cum recomandă Ministerul Educației?

Cîmpeanu: Am spus că vor fi evaluări standardizate, sunt cerute la finele anului școlar și la începutul anului școlar, iar pe parcurs este libertatea profesorului să-și organizeze atât predarea materiei cat și evaluarea pe fiecare disciplină.

Aceste evaluări standardizate vor fi prevăzute cu note care vor fi trecute în catalog și vor conta la medie sau nu?

Cîmpeanu: Încă o dată: aceste modificări vor face parte din modificarea regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, nu îmi iau dreptul de a mă substitui experților în științele Educației. V-am comunicat exact ceea ce am considerat și am dorit să vă comunic.

De ce încă nu există o decizie în acest sens?

V-am comunicat că structura anului școlar a fost validată în comisia de dialog social, este o primă parte. V-am comunicat de asemenea că intenționăm să analizăm foarte serios acea solicitare de eliminare a tezelor semestriale. După ce vom analiza foarte serios acest lucru, modificarea va fi cuprinsă în regulamentul de funcționare și va fi comunicată public.

Va exista un subiect unic la nivel național prin această evaluare?

Dacă am spus că este standardizată și dacă mai adaug că este și digitalizată și dacă, vă reamintesc, m-am angajat ca încă din acest an școlar să avem la nivel de pilot atât bacalaureatul ca evaloare națională organizată în acest fel standardizat și digitalizat, mai exact să colectăm răspunsurile pe fiecare item, pe fiecare subiect în parte pentru a vedea o relevanță care să ne ajute în fundamentarea deciziei, și am dat acest exemplu că în momentul de față pentru un elev nota la șase la matematică poate să fie la limită alcătuită din subiecte care te conduc la nota doi la algebră și la 10 la geometrie… În momentul de față nu vedem decât nota șase, dar când vedem rezultatele pe itemi, știm că trebuie să acționăm într-o parte și că stăm bine în altă parte.

Reporter: Profesorii vor fi instruiți înainte, vor avea parte de niște cursuri, pentru că ei practic trec de la un sistem de evaluare la altul. În ce măsură un profesor obișnuit să-i dea 3 – 4 note pe semestru, și o teză, își va gândi materia și evaluarea astfel încât la final de an să vină cu un rezultat cuantificabil și relevant. Vorbim despre niște profesori care până acum au fost obișnuiți să evalueze într-un anumit fel.

Cîmpeanu: Eu am încredere în profesori români știind că există diferențe pe mai multe planuri. Pe planul competențelor digitale, pe planul competențelor profesionale, nu poți pune semnul egal între un profesor care a început să predea acum un an și un profesor care predă de 20 de ani.

Ce rezultate speră să obțină ministerul în urma acestor modificări, sunt foarte multe modificări ce ar trebui să aducă, după ce se implementează, o promovabilitate mai mare, scăderea analfabetismului?

Cîmpeanu: Scăderea analfabetismul funcțional este și rămâne un obiectiv major. O pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă a acestora, pentru a știi fiecare elev unde este mai bine pregătit, pentru a știi ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze, pentru a veni în sprijinul profesorilor pentru a putea vedea foarte clar unde trebuie să acționeze, toate aceste deziderate rămân, iar ceea ce v-am prezentat vine în îndeplinirea acestor obiective.

Amintim că viitorul an școlar ar putea avea o structură complet nouă, care nu a mai fost niciodată folosită în sistemul de educație din România. În loc de organizarea pe semestre și trimestre, ar urma să fie adoptat un an școlar cu 5 module de învățare, însă nu există încă o soluție concretă privind modalitatea de evaluare a elevilor într-o astfel de structură, potrivit surselor Edupedu.ro.

„Vom avea 5 module de învățare care vor alterna cu vacanțele. Practic, se renunță la semestre și trimestre. Se lucrează la evaluare acum, să vedem cum se va putea face”, spun sursele Edupedu.ro. Una din propuneri, în acest nou format, este renunțarea la teze și înlocuirea lor cu o evaluare periodică.

„Se merge pe vacanțele din octombrie și februarie, vor fi structurate pe module conform propunerilor de la CNPEE”, au mai spus sursele în urma discuțiilor din ședința Consiliului pentru Dialog Social de la Ministerul Educației, care a început la ora 10:00, miercuri dimineață.

Calendarul anului școlar 2022-2023, structurat pe module și vacanțele dintre ele. 36 de săptămâni de școală, echivalentul a 180 de zile – surse

Noua structură a anului școlar 2022-2023, propusă de Ministerul Educației, este următoarea:

• 5 septembrie – 21 octombrie – modulul 1
• 22-30 octombrie – vacanță de toamnă pentru toți elevii
• 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
• 23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanța de iarnă
• 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
• 7 aprilie – 18 aprilie – vacanța de primăvară
• 19 aprilie – 16 iunie – modulul 5
• 17 iunie – 4 septembrie – vacanța de vară

Vacanța din luna februarie 2023 va fi decisă de fiecare inspectorat școlar județean pentru toate școalile din județ în perioada 6-24 februarie și va avea o durată de o săptămână.

• Școala altfel – o săptămână la alegerea școlilor în perioada 26 februarie – 6 aprilie
• Săptămâna verde – o săptămână la alegerea școlilor în perioada 19 aprilie – 16 iunie 2032

Anul școlar va avea 36 de săptămâni, adică circa 180 de zile de școală, potrivit acestei structuri. Mai multe detalii aici.

Eliminarea tezelor și înlocuirea lor cu mijloace de evaluare sumativă la începutul și sfârșitul anului școlar este agreată la nivelul Ministerului Educației, spun reprezentanții elevilor, care au înaintat această propunere

Introducerea unei evaluări sumative cu subiect unic la nivel național, la începutul și respectiv sfârșitul anului școlar, care să nu afecteze media școlară, în locul tezelor, este propunerea înaintată de Consiliul Național al Elevilor pentru viitoarele discuții despre cum vor fi evaluați elevii în structura anului școlar cu 5 module de învățare, a declarat pentru Edupedu.ro Robert Avram, președintele CNE. Propunerea este agreată de Ministerul Educației, a dat de înțeles Avram. Mai multe detalii aici.

Care sunt cele 5 module de predare-învățare-evaluare de anul viitor școlar. Iulian Cristache, președinte Federația Asociațiilor de Părinți: Vor fi 5 module cu o vacață la alegerea Inspectoratului în februarie. Rămâne să vedem cum va fi constituită media anuală, am propune câte o notă pentru fiecare modul și un test final sumativ cu o anumită pondere în medie

Noua structură a anului școlar va fi cu totul altfel decât organizarea pe semestre, potrivit discuțiilor din Comisia pentru Dialog Social de la Ministerul Educației. Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – EDUPART, Iulian Cristache, a declarat pentru Edupedu.ro că ministerul a propus, iar partenerii sociali au acceptat, un calendar pe 5 module de predare-învățare-evaluare, cu durata de 6-8 săptămâni, întrerupte de 5 vacanțe, majoritatea acestora fiind de una-două săptămâni.

Cele cinci module vor fi următoarele:

Cele 5 module din noua structură a anului școlar 2022-2023, propuse de Ministerul Educației, sunt următoarele:

• 5 septembrie – 21 octombrie – modulul 1
• 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
• 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
• 19 aprilie – 16 iunie – modulul 5

Mai multe detalii aici.