Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat noua structură a anului școlar, care va avea module de învățare de 6-7-8 săptămâni, alternate cu vacanțe scurte, potrivit declarațiilor de presă susținute la finalul ședinței de Guvern.
„Având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”, a precizat Cîmpeanu.
El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu.
- Descarcă de aici calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare
Principalele declarații ale lui Sorin Cîmpeanu pe tema noii structuri a anului școlar au fost redate în modul LIVE text:
„Am reușit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de către experții în științele Educației din România, ci de către orice expert care are un minimum de noțiune de pedagogie modernă. Este vorba despre nevoia de a alterna module de învățare de 6-7-8 săptămâni cu module de repaus. În așa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România.
Mai exact propunerea agreată fost ca școala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prin modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanță. La finele lunii octombrie, 24 – 30 octombrie ar urma să fie prima vacanță, acordată tuturor elevilor și preșcolarilor în egală măsură.
După această vacanță, urmează modulul doi de învățare care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă. Apoi va fi cea de-a doua vacanță: 23 decembrie – 8 ianuarie.
Urmează modulul trei care ar începe în data de 9 ianuarie. În premieră, acest modul se va derula până în luna februarie când vom avea cea de-a treia vacanță, care va putea fi acordată în a doua săptămână a lunii februarie, în a treia săptămână a lunii februarie sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar județean prin consultare cu cei implicați. Este vorba despre o vacanță de o săptămână, mobilă, în luna februarie.
După vacanța din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în apropierea sărbătorilor pascale, mai exact vacanța ar urma să fie organizată în perioada 8 – 23 aprilie.
Urmează modulul cinci și ultimul, care se derulează până în data de 16 iunie. Cea de-a cincea vacanță este și cea mai mare, vacanța de vară care urmează să înceapă pe 17 iunie și să dureze până în data din septembrie când va începe anul școlar următor.
Aș mai face încă o precizare: avem o altă noutate alături de săptămâna Școala altfel, avem și Săptămâna verde. Această săptămână va putea fi introdusă și am agreat că va fi introdusă în structura anului școlar 2022 – 2023 în modulele patru și cinci de învățare. Școlile vor avea libertatea să-și aleagă, în funcție și de condițiile meteo și de alte specificități locale, să fie Săptămâna verde în modulul patru și Școala altfel în modulul cinci sau Săptămâna altfel în modul patru și Săptămâna verde în modul cinci.
Am pus la punct împreună cu domnul ministru al mediului încă de anul acesta, când deși nu există în săptămâna anului școlar o Săptămâna verde, împreună vom avea o mobilizare a elevilor în jurul activităților de mediu. În acest sens vom avea o conferință cu toți inspectorii școlari vineri la 10:00. Vom introduce în acest fel prezentări făcute de către personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente, îmi place să cred într-o manieră foarte atractivă, de mediu.
Avem în plan și alte acțiuni pentru introducerea unor specialiști în școli. Dau cu titlu de exemplu, știți foarte bine Parlamentul a adoptat deja ziua de 11 aprilie, nu va fi în vigoare în data de 11 aprilie în acest an, dar asta nu ne va împiedica ca, împreună cu reprezentanții Băncii Naționale și alte instituții financiare, să promovăm în școli educația financiară.
Închei printr-un lucru pe care îl apreciez ca fiind de asemenea de interes, având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale.
Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe cinci module. De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și eu evaluarea standardizată predictivă la început de an școlar. Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele Educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023 prin modificarea ROFUIP.
Despre evaluarea standardizată:
Corectarea să nu se mai facă de către profesorii cu care elevul lucrează tot anul, ci lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei. Asta va crește relevanța evaluării. De asemenea, standardizată înseamnă că vom culege răspunsurile elevilor, dacă au 20 de întrebări, pe fiecare întrebare în parte separat. Elevul va beneficia și de acest rezultat care îl va putea ajuta în pregătirea lui, să știe unde a înregistrat lipsuri și unde a fost bun. Va fi de ajutor și profesorilor pentru a vedea progresul înregistrat.
Alte teme, printre care și o reformă digitală:
În ordonanța de urgență pe care Ministerul Educației o are în pregătire, alături de această adaptare la noile realități prin introducerea posibilității de a dezvolta activitățile online prin dispozitive specifice în cadrul învățământului cu frecvență mai avem și alte modificări pe care vii le prezint succint:
O modificare la legea educației naționale prin care, prin derogare față de numărul maxim de elevi în clasă care pot fi școlarizați, se adaugă, separat față de acest maxim, locuri pe care vor fi înmatriculați elev ucraineni în situația în care vor dori acest lucru.
În momentul de față am depășit numărul de 1.000 de elevi ucraineni înscriși în calitate de audienți în școlile românești.
Acest lucru a fost făcut pentru a nu afecta în niciun fel accesul elevilor români. Aceste locuri destinate elevilor ucraineni se vor adăuga numărului maxim de elevi într-o clasă prevăzut de legea educației naționale.
A treia modificare vizează termenele care sunt opozabile unităților de învățământ preuniversitar pentru acreditare. Având în vedere specificul perioadei de criză pe care am traversat-o, și îmi place să cred că ne apropiem de încheiere, aceste termene care sunt opozabile pentru evaluarea în vederea creditării unităților de învățământ preuniversitar se prelungesc de drept până la finele anului școlar 2022 – 2023. Este vorba de luna iunie 2023.
În acest timp vor fi o serie de modificări așteptate în procesul de evaluare organizat de către ARACIP.
A patra modificare pe care o avem în vedere, o solicitare a consorțiului universităților românești de arte prin care se extinde durata studiilor în domeniul artelor de la trei la patru ani, prin care ne aliniem practicilor internaționale în domeniu.
Vă informez cu această ocazie că avem 1.391 de școli care vor fi finanțate în această primă rundă. 1.391 de școli vor fi finanțate, în raport cu ceea ce ne-am asumat – cel puțin 750. Suma totală cu care vor fi finanțate aceste școli este de aproape 190 milioane € + TVA . finanțarea medie per școală înseamnă 136.000 €.
Este vorba despre un program fără precedent prin care, într-o manieră integrată, sunt vizate mai multe măsuri pentru reducerea abandonului școlar. 1.114 școli sunt în mediul rural, diferența de 267 de școli sunt în mediul rural. Din cele 1.391 de școli sunt doar trei colegii naționale. Este vorba de două din Reșița și de unul din Petroșani. Acestea se confruntă cu un risc ridicat de abandon școlar.
Al doilea jalon constă într-o reformă radicală pe care o dorim și suntem aproape de implementare. Este vorba de un ordin de ministru prin care se definesc standardele tehnice de dotarea claselor din școlile românești și al laboratoarelor de informatică.
Dacă ne referim la clasele în care învață elevii din România, reforma pe care o apreciez ca fiind radicală este aceea a trecerii de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă.
Sunt în măsură să vă precizez că este vorba despre accesul la tehnologie de ultima oră pentru că, fără a dori să intru în detalii, știți că mai există, existau table interactive care presupuneau existența unui video proiector. Nu, aceste table interactive pe care le dorim în fiecare clasă din școlile românești nu necesită un proces foarte complicat de utilizare. Și acele cadre didactice care sunt mai puțin familiarizate încă cu mediul digital vor putea să scrie normal pe acea tablă, exact așa cum scriu cu și cu creta, având avantajul că ceea ce predau la clasă se poate transfera, știți foarte bine, instantaneu, pe telefoane, tablete, laptop-urile pe care le utilizează elevi. Insist asupra aceste reforme pentru că este o schimbare radicală a școlilor românești.
Pentru laboratoarele de informatică, Ministerul Educației a considerat că trebuie să lase libertate mult mai mare deoarece diferența între școli este foarte mare. Sunt școli care deja au laboratoarele și care vor avea nevoie de finanțare doar pentru completarea și actualizarea nivelului tehnologic și sunt alte școli care nu au deloc laboratorul de informatică. Prin definirea acestor standarde tehnici de echipare am intenționat să lăsăm libertatea școlilor.
Al treilea jalon se referă la semnarea unui contract de monitorizare cu Banca mondială pentru monitorizarea PNRAS – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar.
Întrebări și răspunsuri:
Când se vor încheia mediile, la finalul fiecărui modul sau la finalul anului școlar?
Cîmpeanu: Tocmai asta am spus, vom avea medii cu siguranță la finele anului școlar. Mediile încheiate la final de semestru… aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că nu au avut nici o relevanță și nici nu au fost folosite. Deci se va da libertate profesorilor să-și organizeze evaluările pe parcurs, în funcție de calendar, de structură, în funcție de ritmul de predare a materiei, în funcție de toate aceste elemente. Repet, precizări vom avea în ROFUIP.
Care va fi compoziția mediei având în vedere că nu mai există tezele?
Cîmpeanu: Evident că avem un plan, dar acest plan trebuie să fie certificat de experți în educație. Astăzi vom anunța ce avem, avem structura anului școlar, raportarea la calendar. În măsura validării de către experții în științele Educației vom modifica regulamentul de funcționare și când vom modifica, vom anunța. V-am spus, principiul este acela al eliminării tezelor obligatorii la nivel semestrial.
Dacă nu mai sunt obligatorii, profesorii vor putea să dea în continuare aceste teze sau teste sau cum recomandă Ministerul Educației?
Cîmpeanu: Am spus că vor fi evaluări standardizate, sunt cerute la finele anului școlar și la începutul anului școlar, iar pe parcurs este libertatea profesorului să-și organizeze atât predarea materiei cat și evaluarea pe fiecare disciplină.
Aceste evaluări standardizate vor fi prevăzute cu note care vor fi trecute în catalog și vor conta la medie sau nu?
Cîmpeanu: Încă o dată: aceste modificări vor face parte din modificarea regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, nu îmi iau dreptul de a mă substitui experților în științele Educației. V-am comunicat exact ceea ce am considerat și am dorit să vă comunic.
De ce încă nu există o decizie în acest sens?
V-am comunicat că structura anului școlar a fost validată în comisia de dialog social, este o primă parte. V-am comunicat de asemenea că intenționăm să analizăm foarte serios acea solicitare de eliminare a tezelor semestriale. După ce vom analiza foarte serios acest lucru, modificarea va fi cuprinsă în regulamentul de funcționare și va fi comunicată public.
Va exista un subiect unic la nivel național prin această evaluare?
Dacă am spus că este standardizată și dacă mai adaug că este și digitalizată și dacă, vă reamintesc, m-am angajat ca încă din acest an școlar să avem la nivel de pilot atât bacalaureatul ca evaloare națională organizată în acest fel standardizat și digitalizat, mai exact să colectăm răspunsurile pe fiecare item, pe fiecare subiect în parte pentru a vedea o relevanță care să ne ajute în fundamentarea deciziei, și am dat acest exemplu că în momentul de față pentru un elev nota la șase la matematică poate să fie la limită alcătuită din subiecte care te conduc la nota doi la algebră și la 10 la geometrie… În momentul de față nu vedem decât nota șase, dar când vedem rezultatele pe itemi, știm că trebuie să acționăm într-o parte și că stăm bine în altă parte.
Reporter: Profesorii vor fi instruiți înainte, vor avea parte de niște cursuri, pentru că ei practic trec de la un sistem de evaluare la altul. În ce măsură un profesor obișnuit să-i dea 3 – 4 note pe semestru, și o teză, își va gândi materia și evaluarea astfel încât la final de an să vină cu un rezultat cuantificabil și relevant. Vorbim despre niște profesori care până acum au fost obișnuiți să evalueze într-un anumit fel.
Cîmpeanu: Eu am încredere în profesori români știind că există diferențe pe mai multe planuri. Pe planul competențelor digitale, pe planul competențelor profesionale, nu poți pune semnul egal între un profesor care a început să predea acum un an și un profesor care predă de 20 de ani.
Ce rezultate speră să obțină ministerul în urma acestor modificări, sunt foarte multe modificări ce ar trebui să aducă, după ce se implementează, o promovabilitate mai mare, scăderea analfabetismului?
Cîmpeanu: Scăderea analfabetismul funcțional este și rămâne un obiectiv major. O pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă a acestora, pentru a știi fiecare elev unde este mai bine pregătit, pentru a știi ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze, pentru a veni în sprijinul profesorilor pentru a putea vedea foarte clar unde trebuie să acționeze, toate aceste deziderate rămân, iar ceea ce v-am prezentat vine în îndeplinirea acestor obiective.
Amintim că viitorul an școlar ar putea avea o structură complet nouă, care nu a mai fost niciodată folosită în sistemul de educație din România. În loc de organizarea pe semestre și trimestre, ar urma să fie adoptat un an școlar cu 5 module de învățare, însă nu există încă o soluție concretă privind modalitatea de evaluare a elevilor într-o astfel de structură, potrivit surselor Edupedu.ro.
„Vom avea 5 module de învățare care vor alterna cu vacanțele. Practic, se renunță la semestre și trimestre. Se lucrează la evaluare acum, să vedem cum se va putea face”, spun sursele Edupedu.ro. Una din propuneri, în acest nou format, este renunțarea la teze și înlocuirea lor cu o evaluare periodică.
„Se merge pe vacanțele din octombrie și februarie, vor fi structurate pe module conform propunerilor de la CNPEE”, au mai spus sursele în urma discuțiilor din ședința Consiliului pentru Dialog Social de la Ministerul Educației, care a început la ora 10:00, miercuri dimineață.
Calendarul anului școlar 2022-2023, structurat pe module și vacanțele dintre ele. 36 de săptămâni de școală, echivalentul a 180 de zile – surse
Noua structură a anului școlar 2022-2023, propusă de Ministerul Educației, este următoarea:
- 5 septembrie – 21 octombrie – modulul 1
- 22-30 octombrie – vacanță de toamnă pentru toți elevii
- 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
- 23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanța de iarnă
- 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
- 7 aprilie – 18 aprilie – vacanța de primăvară
- 19 aprilie – 16 iunie – modulul 5
- 17 iunie – 4 septembrie – vacanța de vară
Vacanța din luna februarie 2023 va fi decisă de fiecare inspectorat școlar județean pentru toate școalile din județ în perioada 6-24 februarie și va avea o durată de o săptămână.
- Școala altfel – o săptămână la alegerea școlilor în perioada 26 februarie – 6 aprilie
- Săptămâna verde – o săptămână la alegerea școlilor în perioada 19 aprilie – 16 iunie 2032
Anul școlar va avea 36 de săptămâni, adică circa 180 de zile de școală, potrivit acestei structuri. Mai multe detalii aici.
Eliminarea tezelor și înlocuirea lor cu mijloace de evaluare sumativă la începutul și sfârșitul anului școlar este agreată la nivelul Ministerului Educației, spun reprezentanții elevilor, care au înaintat această propunere
Introducerea unei evaluări sumative cu subiect unic la nivel național, la începutul și respectiv sfârșitul anului școlar, care să nu afecteze media școlară, în locul tezelor, este propunerea înaintată de Consiliul Național al Elevilor pentru viitoarele discuții despre cum vor fi evaluați elevii în structura anului școlar cu 5 module de învățare, a declarat pentru Edupedu.ro Robert Avram, președintele CNE. Propunerea este agreată de Ministerul Educației, a dat de înțeles Avram. Mai multe detalii aici.
Care sunt cele 5 module de predare-învățare-evaluare de anul viitor școlar. Iulian Cristache, președinte Federația Asociațiilor de Părinți: Vor fi 5 module cu o vacață la alegerea Inspectoratului în februarie. Rămâne să vedem cum va fi constituită media anuală, am propune câte o notă pentru fiecare modul și un test final sumativ cu o anumită pondere în medie
Cele cinci module vor fi următoarele:
Cele 5 module din noua structură a anului școlar 2022-2023, propuse de Ministerul Educației, sunt următoarele:
- 5 septembrie – 21 octombrie – modulul 1
- 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
- 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
- 19 aprilie – 16 iunie – modulul 5
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Redacția
25 comments
Experții lui pește …expert. Evaluare sumativă la începutul anului școlar ? Nu e predictivă ? Nu , pentru că așa spun experții… Deci , evaluezi în septembrie ceva ce ai evaluat deja în iunie . Și dacă rezultatele sunt dezastruoase, ce fac ? Iau materia de la capăt ? Pentru că , dacă nota nu se ia în calcul în niciun fel , se va întâmpla ca la simulări.
Mă bucur că , în marea lor înțelepciune , experții îmi lasă libertatea să îmi organizez singură predarea și evaluarea . Ce mai , suntem grozavi ! Toate celelalte probleme le-au rezolvat , le rămăsese structura anului școlar …
eu nu inteleg… “evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar” … adica vii din vacanta de vara si dai evaluare din fix acelasi lucru de dinainte de vacanta… din care ai mai dat o evaluare?
Am inteles bine? un an intreg inveti, la sfarsitul anului dai evaluare sa vezi cat ai invatat si apoi dupa vacanta de vara mai dai o evaluare, tot din materia anului trecut ,ca sa vezi cat ti-a ramas in cap? Si e folositoare treaba asta?
Mi se pare un lucru foarte bun inlocuirea tezelor cu evaluarea finala, mai ales daca subiectele vor fi la nivel national si corectate de experti, nu de profesorul de la clasa. Se elimina astfel notele umflate pentru pilosi. Ar mai fi extrem de necesara si urgenta, schimbarea metodelor de predare si evaluare. Inca se merge pe presiune maxima asupra elevilor si evaluarea de tipul “hai sa-l prind si sa-l ard”. Copiii trebuie sa fie motivati si incurajati, nu “arsi”. Trebuie atrasi si sa le fie starnita curiozitatea pentru materia respectiva, sa-si doreasca sa o descopere, nu robotei pusi pe memorat si uita intr-o saptamana. Formati competente!
Suntem la început de aprilie, practic, mai avem două luni și jumătate (cu vacanță de Paști cu tot) din anul școlar curent, iar ministrul vine să ne spună de ”de la anul” se schimbă absolut tot în organizarea învățământului preuniversitar, cu excepția a ceea ce trebuia schimbat înainte de toate: programa școlară. Conținuturile.
De ani (zeci de ani) de zile se solicită de toți cei implicați SCHIMBAREA programelor. Nu în sensul dispariției, modificării numărului de ore, al planului cadru, al disciplinelor etc… ci conținuturile. În loc să se simplifice acestea și să existe o coordonare logică între discipline înrudite, se adaugă și se adaugă și IAR se adaugă conținuturi, se mută de la o clasă la alta, se rupe și ce-a mai rămas din conexiunea între discipline (proiecții de vectori la fizica de a 7-a înainte de a învăța reperele carteziene și funcțiile trigonometrice la matematică, limbă străină de la nivel primar înainte de a forma cea mai simplă bază gramaticală în limba română, tone de informații la biologie unde nu se mai cunoaște ce e botanica, zoologia sau anatomia, o harababură totală la istorie, unde nu se mai înțelege ce este epoca istorică și cauzele existenței ei și așa mai departe… Poate sunt eu de modă veche, dar ce sens are predarea structurilor economico-sociale din comuna primitivă până în zilele noastre într-o singură lecție, CE legături logice, ce bagaj de cunoștințe enciclopedice trebuie să aibă elevul ca să priceapă toate transformările sociale în ”doar” zece mii de ani de istorie, fără niciun context?!)
Cel mai simplu ar fi ca în loc o schimbare pe repede-înainte, de azi pe mâine, fără noimă și fără o bază de suport reală a întregului sistem, să schimbăm ministrul. Schimbările de dragul schimbării ne-au adus aici. Poate-ar fi cazul să avem înainte de toate un om întreg la cap, care să gândească de două ori înainte de a vorbi o dată, și care să ajungă mai des pe la birou și mai rar pe la televiziunile de partid.
Pai si daca nu vor trece elevii evaluarea sumativa? Raman repetentii sau?
Am fost profesor, am predat la o scoala de la tara toata viata pana cand am iesit la pensie.
Am sa va spun o “noutate”- cum este cu evaluarile .
Treaba merge astfel: ai un telefon mobil amplasat “strategic ” in toaleta scolii unde se sustine evaluarea,elevii merg la toaleta si citesc raspunsurile la subiectele cu itemi la alegere (subiectul I si II din evaluare-punctaj 30 de puncte) apoi se intorc in clasa si folosesc metoda ciocanitului in banca (o data pt. raspunsul a), de doua ori pt. b) si asa mai departe). In acest fel se asigura nota 4 si pt. elevii care nu stiu nici macar cele patru operatii si tabla inmultirii. Cum ajung subiectele de examen la profesorii de matematica care trimit mesajul pe telefonul din toaleta? Foarte simplu-un exemplar cu subiectele la matematica este plasat de persoana de contact din comisia de evaluare sau de presedintele comisiei profului de matematica-foarte usor de altfel-pe geamul de la toaleta. Metoda nu se foloseste de ieri de azi- este inca din perioada comunista (cu exceptia mobilului-atunci se plasa hartia cu raspunsuri tot pe geamul de la toaleta).
Solutia? Comisie de organizare a evaluarii din alte scoli sau alte judete?-vax albina!-banii nu au miros. Singura solutie aplicabila si aproape imposibil de frudat este sustinerea evaluarii similar cu examenul de obtinere a permisului auto-elevul in fata calculatorului. subiecte diferite, totul online. In SUA acest sistem este implementat de zeci de ani si fraudarea este aproape zero.
Daca elevii de azi sunt invatati sa fraudeze si sa fure acelasi lucru il vor face si la maturitate. Daca de mici sunt invatati ca in Germania va avea si Romania maine aproape germani.
Nu am participat la aceste comisii in viata mea insa toti elevii si multi dintre profesori vorbeau in fiecare an de acest lucru.
Am fost profesor, am predat la o scoala de la tara toata viata pana cand am iesit la pensie.
Am sa va spun o “noutate”- cum este cu evaluarile .
Treaba merge astfel: ai un telefon mobil amplasat “strategic ” in toaleta scolii unde se sustine evaluarea,elevii merg la toaleta si citesc raspunsurile la subiectele cu itemi la alegere (subiectul I si II din evaluare-punctaj 30 de puncte) apoi se intorc in clasa si folosesc metoda ciocanitului in banca (o data pt. raspunsul a), de doua ori pt. b) si asa mai departe). In acest fel se asigura nota 4 si pt. elevii care nu stiu nici macar cele patru operatii si tabla inmultirii. Cum ajung subiectele de examen la profesorii de matematica care trimit mesajul pe telefonul din toaleta? Foarte simplu-un exemplar cu subiectele la matematica este plasat de persoana de contact din comisia de evaluare sau de presedintele comisiei profului de matematica-foarte usor de altfel-pe geamul de la toaleta. Metoda nu se foloseste de ieri de azi- este inca din perioada comunista (cu exceptia mobilului-atunci se plasa hartia cu raspunsuri tot pe geamul de la toaleta).
Solutia? Comisie de organizare a evaluarii din alte scoli sau alte judete?-vax albina!-banii nu au miros. Singura solutie aplicabila si aproape imposibil de frudat este sustinerea evaluarii similar cu examenul de obtinere a permisului auto-elevul in fata calculatorului. subiecte diferite, totul online. In SUA acest sistem este implementat de zeci de ani si fraudarea este aproape zero.
Daca elevii de azi sunt invatati sa fraudeze si sa fure acelasi lucru il vor face si la maturitate. Daca de mici sunt invatati ca in Germania va avea si Romania maine aproape germani.
Nu am participat la aceste comisii in viata mea insa toti elevii si multi dintre profesori vorbeau in fiecare an de acest lucru.
Mi se pare o idea extraordinar de ridicolă.Plus că evaluarea aia sumativă înseamnă defapt teza
Și totuși cei din clasa a 9-a, sunt prima generație cu clasa 0, cu manuale schimbate, venite târziu, care după 9 ani de școală după alta programa, s-au întors la manuale din 2004… Ați eșuat acolo unde trebuia sa excelati… 5 module? Nu mai are nici un farmec pentru ei… Vor ajunge în clasa a 12 – a și o sa va gândiți sa schimbați și bac – ul.. Ca doar na, ei sunt prima generație cu alt model de evaluare națională… 2m de culegeri am cumpărat ca de la o luna la alta pt ca ați schimbat programa…
Anul scolar in Germania si in majoritatea tarilor vestice e impartit in mai multe sectiuni – nu se numesc trimestre sau semestre, ci perioade de 6-8 saptamani de scoala, urmate de 1-2 saptamani de vacanta. Motivul e clar: intervine o oboseala inerenta la copii, scade capacitatea de concentrare, iar vacantele sunt binevenite. Scoala arata cam asa in Bavaria cel putin (ca ati amintit de Munchen), pentru ca datele de incepere difera in functie de land:
12.09-30.10, urmeaza o saptamana pauza, care se suprapune cu Ziua Reformei, Ziua tuturor sfintilor;
07.11-23.12, urmeaza vacanta de iarna, 2 saptamani
10.01-26.02, urmeaza vacanta de primvara (Fasching), 1 saptamana
07.03-10.04, urmeaza vacanta de Paste, 2 saptamani
25.04-04.06, urmeaza vacanta de Rusalii, 2 saptamani
20.06-29.07, urmeaza vacanta de vara, 6 saptamani
Dupa cum se vede, vacanta de vara nu are 3 luni, ca in Romania, de nu mai stiu copiii nici sa faca o impartire sau sa scoata un radical dupa atata pauza.
Asa e in multe tari, astfel incat se pot planifica si concediile mai usor, nu intervine nici oboseala dupa 3 luni de scoala neintrerupta, nici uitarea, dupa 3 luni de vacanta. Scoala romaneasca nu are o problema neaparat cu impartirea (desi se poate face mai bine, cum am aratat mai sus), ci cu modul in care se preda: nu se invata nimic practic, scopul e sa se predea cat mai mult, nu sa se predea mai putin, dar sa se stie ce se preda.
O sa zicem ca vesticii sunt mai slabi la invatatura decat noi, care facem scoala multa. E valabil doar pentru elite. 5% cei mai buni dintre elevii romani sunt mai buni decat 5% cei mai buni dintre elevii din vest. Adica olimpicii, cei care sunt fortati de parinti, de anturaj la cat mai mult studiu. Restul de 95% din elevi sunt mai slabi decat cei 95% din elevii din vest. Pentru ca cei din vest primesc mai putina informatie, pe care O STIU, spre deosebire de romani, care invata pentru note sau ca sa treaca clasa, nu ca sa stie.
In Romania sunt prea multe materii. De exemplu, biologia nu trebuie dusa pana la detalii, geografia nu trebuie sa mearga pana la predarea tuturor raurilor din Africa, istoria nu trebuie sa acopere perioade irelevante pentru romani. In Germania (din nou) nu se face in acelasi an si istorie, si geografie, si biologie. Nu se face chimie pana in clasa a 12-a decat la liceele de profil, care tind spre facultati de chimie sau medicina. La fel, integralele de gradul x nu ar trebui predate, pentru ca nu ajuta la nimic (se repeta oricum in facultatile de profil), iar la romana numai ce s-a renuntat la memorarea de comentarii, desi se poate inca mult reduce din gramatica. Copiii nu stiu sa foloseasca „care” si „pe care” (pentru ca nici adultii nu stiu), nu stiu sa foloseasca in mod corect expresia „atat … cat si” (nu „atat… dar si”), nu stiu sa faca un acord corect intre subiect si predicat sau sa foloseasca pronumele posesiv, dar lor li se preda aliteraţia, asonanţa, inversiunea si oximoronul. Sa fim seriosi!
Mai putin inseamna mai mult!
Asta trebuie sa inteleaga cei din minister, nu sa tot adauge materii despre urgenta climatica, educatia tehnologica, sau sexuala… Astea se pot prezenta in 2-3 ore in ora geografie si in ora de chimie sau fizica, respectiv in ora de biologie sau dirigentie. Educatia sexuala inceputa in clasa a 4-a sau a 5-a – se pot gasi cateva ore in 2-3 zile dupa programul normal impreuna cu un medic, nu alocata o materie intreaga timp de 1 an.
Un maxim de 22 de ore pe saptamana la ciclul primar, 25 la gimnaziu si 30 la liceu sunt suficiente. Reducerea numarului de asa-zise „proiecte”, care au devenit cautare pe net si copiere – adica se contureaza profilul plagiatorului de mai tarziu…
Excelent comentariul. La modul la care au 13-14 materii pe an (nu am luat in calcul sport, dirigentie, religie), ce sa intelegem? Ca vor fi tot atatea evaluari standardizate?
Cred ca se referea la materiile de teza. De fapt si spune ca tezele se inlocuiesc cu teste standardizate..Dadeati teza la desen sau muzica? Teza e la romana, matematica, istorie sau geografie si discipline de profil.
Evaluare “initiala” se da si acum, cel putin elevilor care incep ciclul liceal. Si se da la mai multe materii decat cele la care se da teza.
total de acord… dar aude cine trebuie?
Testare națională după fiecare modul trimestrial
O brambureala in capul acestui ministru cum nici un bețiv nu o are.Vine și propune niste lucruri pe care nu știe să le explice, spunând “vom vedea” . Și noi vom vedea daca mai votam asemenea inși care decid soarta copiilor noștri.Dl. ministru, Spiru Haret a vorbit puțin și a realizat un sistem de învățământ performant care a scos minți luminate. Ați venit voi acești lătrai goi de conținut și vorbitori in dodii și ați distrus o serie de generații cu ideile voastre tâmpite. Se pare că tu o vei depășii in idioțenii pe abramburica.
Evaluare sumativă la începutul și sfârșitul anului școlar la fiecare disciplină?
Mai bine s-ar gândi la schimbarea programei de învățământ, discipline în plus nefolositoare la nimic doar pentru catedra completă a unor profesori, sistem de predare bazat pe dictare, fără exemple concrete, fără proiecte. Jalnic!
În continuare domnul ministru acorda atenție ambalajului nu si conținutului! … De faptul ca intrăm în al doilea an școlar cu elevi care in gimnaziu au invățat după programa nouă, iar la liceu vor invăța după programa veche nu se mai spune nimic. Aceasta problema nu se rezolvă propunând numeroase noi structuri ale noului an scolar… asa ca sa aratăm că inplementăm România Educatî!
Mai mari aberatii n-am mai auzit, si credeti-ma, am auzit multe….
>> Se merge pe vacanțele din octombrie și februarie
Se merge incaltat sau descaltat? Ca nu se intelege din context :)).
Mi-ar fi placut sa fi existat o dezbatere si sa aud niste argumente de la niste specialisti. In nici un caz de la incompetentul Campeanu.
>>evaluare sumativă la începutul și sfârșitul …
Bre, in tara asta in care se face abuz de evaluare macar folositi conceptele corect. Daca e sumativa e la final, daca e formativa e pe parcurs, daca e predictiva e la inceput.
Lasand deoparte toate celelalte aberatii, singurul lucru bun pare acea evaluare initiala si sumativa. Dar cu o conditie: subiect la nivel national si corectarea testului de profesori din corpul de experti in evaluare. Degeaba pui la evaluat alti profesori daca subiectul este facut de profesorul de la clasa. Pai eu ce, sunt prost sa-mi fac un subiect greu? Normal ca-mi fac ce vreau eu si atunci corectarea de alt profesor este inutila. Test initial si sumativ cu subiect unic la nivel national si corectat de profesori experti in evaluare. Nu de cel de la clasa, nu de cel obligat fortat de ISJ. Oameni care chiar se pricep si au aceasta calitate de experti in evaluare. Si avem deja un astfel de corp, admis prin dosar, prin cursuri.
Sunt ani buni de când ”se face” evaluare națională la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
Ce s-a obținut în urma lor? Vreo statistică? Vreo evaluare a performanței? Vreo modernizare a programei?
Orice?
Altă formă fără fond.
Aia chiar ca trebuie abolita. E cea mai mare tampenie fara finalitate din evaluarea din preuniversitar..
Două zile din septembrie pentru pregătirea anului școlar!!! Incredibil!
Tara arde și baba se piaptănă!Astea erau problemele care trebuie rezolvate?Dezamăgire totală.