România este pe ultimul loc între toate cele 81 de țări participante la cea mai amplă testare educațională internațională, PISA 2022, la capitolul echitate educațională. „Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România”, a declarat Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație. Unul dintre fondatorii celei mai reputate testări educaționale la nivel global, Andreas Schleicher a declarat astăzi, în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și de World Vision România, că „elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice ceea ce au învățat”.
LIVE VIDEO Declarațiile invitaților la dezbaterea Edupedu.ro-World Vision despre rezultatele PISA 2022:
Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație, cele mai importante declarații:
- PISA este cel mai mare efort global de evaluare educațională. Evaluarea din 2022 s-a concentrat pe matematică. Este o evaluare diferită de modul de predare din România. Evaluează felul cum vezi probleme așa cum apar în în lumea reală
- Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice ceea ce au învățat
- Ceea ce se întâmplă acum e mult diferit de ceea ce se întâmpla în 2003, când PISA era la început
- În ultimii ani am văzut o scădere semnificativă la nivel OCDE, în rezultatele PISA. România nu a avut această scădere. Diferența este mai mică, dar în continuare foarte mare
- Diferențele sociale: foarte mari în România, sunt o provocare imensă
- Lipsa resurselor digitale poate însemna rezultate mai slabe la învățare
- Folosirea tehnologiei acoperă mare parte din timpul petrecut la școală. România – printre țările unde elevii petrec mult timp pe dispozitive digitale
- Dacă tehnologia e folosită pentru învățare, e ok, dar rezultatele scad dacă tehnologia e folosită pentru relaxare, la școală
- În România, elevi reclamă distragerea lor de la activități de către colegi care folosesc tehnologia
- În pandemie – profesorii au fost esențiali pentru elevi. În România, un număr semnificativ de elevi au spus că profesorul nu a fost alături de ei când au avut nevoie. Acest lucru contează și se vede în rezultate
- Părinții – parte importantă a ecosistemului învățării. În România, părinții sunt interesați de rezultatele copiilor (puțin sub media OCDE, dar nivel ridicat)
- Școala este o referință socială foarte importantă pentru elevi – a doua după relația cu părinții
- Adesea, în România, predarea le spune elevilor la ce nu sunt buni, dar mai puțin despre opțiunile pe care le au pentru a crește
- Lecții din pandemie: să ținem școlile deschise, pregătirea elevilor pentru a învăța singuri, să întărim starea de bine, să limităm influențele negative ale tehnologiei
Întrebări adresate de fostul ministru al Educației Daniel Funeriu: Aveți în vedere modalități de a transforma exercițiile PISA în exercițiu din care să determinăm elemente de cauzalitate? / Timpul petrecut de elevi la școală/lungimea vacanțelor: ce puteți spune despre efectele acestora? / Țările care se concentrează mai mult pe conținut au rezultate mai bune decât țările care acordă mai multă atenție pentru alte teme?
Răspunsul lui Andreas Schleicher: Pentru corelări, acordăm atenție deosebită pentru a le susține. / Nu vedem o legătură directă și clară între timpul petrecut la școală și rezultate – trebuie îmbunătățite calitatea și cantitatea/oportunitatea pentru rezultate ridicate. Unele țări cu rezultate foarte bune nu exagerează cu timpul petrecut la școală, dar au grijă ca fiecare oră să conteze.
Dacă ne uităm la sistemele cu performanțe foarte ridicate – accent pe conținut academic, dar și profesorii acordă atenție deosebită elevilor, cine sunt aceștia, cum se descurcă, au o responsabilitate socială ridicată. E un lucru care adesea s-a pierdut în Europa.
2 comments
Adica, invata mate ca o poezie, s-ar intelege. Ca si poezia dac-o tocesti poti da gata maxim pe alea mai analfabete functional decat tine. Si aia tre’ inteleasa (se intelege!). Naspa! Deaia-i greu de priceptut si Eminescu, fiind din ce in ce mai detestat. Pare simplu la prima citire, da’ devine din ce in ce mai complicat pentru cine insista sa afle ,,ce-a vrut sa spuna poetul”. Tocmai am auzit o ,,dezbatere pe marginea” mai putin popularei poezii ,,Scrisori din Cordun”. Erau de rasu’/ plansu’ comentariile la strofa: ,,Zice Darwin după tine // Cum că omul e-o maimuță - // Simt humorul de gorile // Când dezmiard-o pisicuță.” Ar putrea fi subiect unic la ,,bac”, cu 3 ore disponibile pentru a afla cat pricep viitorii masteranzi/ doctoranzi din realitatile vremurilor trecute/ prezente si mai ales viitoare.
Un articol fără relevanță.Cine întreabă? Un fost ministru pdl-ist, fără bacalaureat și care acum a prins o sinecură pentru R. Moldova.