Eveniment organizat de Edupedu.ro și World Vision România

EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat

2.097 de vizualizări
Andreas Schleicher vorbind la TEDGlobal 2012, Edinburgh, Scotia. Photo: James Duncan Davidson / TED
România este pe ultimul loc între toate cele 81 de țări participante la cea mai amplă testare educațională internațională, PISA 2022, la capitolul echitate educațională. „Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România”, a declarat Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație. Unul dintre fondatorii celei mai reputate testări educaționale la nivel global, Andreas Schleicher a declarat astăzi, în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și de World Vision România, că „elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice ceea ce au învățat”.
LIVE VIDEO Declarațiile invitaților la dezbaterea Edupedu.ro-World Vision despre rezultatele PISA 2022:

Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație, cele mai importante declarații:

  • PISA este cel mai mare efort global de evaluare educațională. Evaluarea din 2022 s-a concentrat pe matematică. Este o evaluare diferită de modul de predare din România. Evaluează felul cum vezi probleme așa cum apar în în lumea reală
  • Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice ceea ce au învățat
  • Ceea ce se întâmplă acum e mult diferit de ceea ce se întâmpla în 2003, când PISA era la început
  • În ultimii ani am văzut o scădere semnificativă la nivel OCDE, în rezultatele PISA. România nu a avut această scădere. Diferența este mai mică, dar în continuare foarte mare
  • Diferențele sociale: foarte mari în România, sunt o provocare imensă
  • Lipsa resurselor digitale poate însemna rezultate mai slabe la învățare
  • Folosirea tehnologiei acoperă mare parte din timpul petrecut la școală. România – printre țările unde elevii petrec mult timp pe dispozitive digitale
  • Dacă tehnologia e folosită pentru învățare, e ok, dar rezultatele scad dacă tehnologia e folosită pentru relaxare, la școală
  • În România, elevi reclamă distragerea lor de la activități de către colegi care folosesc tehnologia
  • În pandemie – profesorii au fost esențiali pentru elevi. În România, un număr semnificativ de elevi au spus că profesorul nu a fost alături de ei când au avut nevoie. Acest lucru contează și se vede în rezultate
  • Părinții – parte importantă a ecosistemului învățării. În România, părinții sunt interesați de rezultatele copiilor (puțin sub media OCDE, dar nivel ridicat)
  • Școala este o referință socială foarte importantă pentru elevi – a doua după relația cu părinții
  • Adesea, în România, predarea le spune elevilor la ce nu sunt buni, dar mai puțin despre opțiunile pe care le au pentru a crește
  • Lecții din pandemie: să ținem școlile deschise, pregătirea elevilor pentru a învăța singuri, să întărim starea de bine, să limităm influențele negative ale tehnologiei

Întrebări adresate de fostul ministru al Educației Daniel Funeriu: Aveți în vedere modalități de a transforma exercițiile PISA în exercițiu din care să determinăm elemente de cauzalitate? / Timpul petrecut de elevi la școală/lungimea vacanțelor: ce puteți spune despre efectele acestora? / Țările care se concentrează mai mult pe conținut au rezultate mai bune decât țările care acordă mai multă atenție pentru alte teme?

Răspunsul lui Andreas Schleicher: Pentru corelări, acordăm atenție deosebită pentru a le susține. / Nu vedem o legătură directă și clară între timpul petrecut la școală și rezultate – trebuie îmbunătățite calitatea și cantitatea/oportunitatea pentru rezultate ridicate. Unele țări cu rezultate foarte bune nu exagerează cu timpul petrecut la școală, dar au grijă ca fiecare oră să conteze.

Dacă ne uităm la sistemele cu performanțe foarte ridicate – accent pe conținut academic, dar și profesorii acordă atenție deosebită elevilor, cine sunt aceștia, cum se descurcă, au o responsabilitate socială ridicată. E un lucru care adesea s-a pierdut în Europa.

Vezi declarațiile integrale din cadrul dezbaterii aici
Citește și:
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate
EXCLUSIV Cercetătorul Dacian Dolean, despre rezultatele PISA 2022: Problema noastră nu este că nu avem soluții, sfaturi și afirmații. Problema este că avem prea multe, dar și avem prea puține întrebări
LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezavantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care acreditează școlile, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă

2 comments
  1. Adica, invata mate ca o poezie, s-ar intelege. Ca si poezia dac-o tocesti poti da gata maxim pe alea mai analfabete functional decat tine. Si aia tre’ inteleasa (se intelege!). Naspa! Deaia-i greu de priceptut si Eminescu, fiind din ce in ce mai detestat. Pare simplu la prima citire, da’ devine din ce in ce mai complicat pentru cine insista sa afle ,,ce-a vrut sa spuna poetul”. Tocmai am auzit o ,,dezbatere pe marginea” mai putin popularei poezii ,,Scrisori din Cordun”. Erau de rasu’/ plansu’ comentariile la strofa: ,,Zice Darwin după tine // Cum că omul e-o maimuță ­- // Simt humorul de gorile // Când dezmiard-o pisicuță.” Ar putrea fi subiect unic la ,,bac”, cu 3 ore disponibile pentru a afla cat pricep viitorii masteranzi/ doctoranzi din realitatile vremurilor trecute/ prezente si mai ales viitoare.

  2. Un articol fără relevanță.Cine întreabă? Un fost ministru pdl-ist, fără bacalaureat și care acum a prins o sinecură pentru R. Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cazul Bode – măsură pentru “toleranța zero în privința plagiatului”, declarată de președintele Iohannis în octombrie: “sunt probleme” în privința ministrului de Interne, dar pot să aștepte câteva luni, “cel târziu până la rotația guvernamentală”

Președintele Klaus Iohannis declara, la începutul anului universitar, că este “nevoie de toleranță zero în privința plagiatului”. După câteva luni de atunci, el a dat dimensiunea acestei “toleranțe zero” în…
Vezi articolul

ANALIZĂ Plecarea de la Educație a lui Cîmpeanu, meșter în produs subiecte de presă, amputează o bună parte din comunicarea media a Guvernului Ciucă și a PNL, reiese din datele de monitorizare media din ultimele luni

Plecarea lui Sorin Cîmpeanu de la conducerea Ministerului Educației lasă Guvernul și partidul condus de Nicolae Ciucă fără unul dintre cei mai importanți piloni de vizibilitate media, reiese dintr-o serie…
Vezi articolul

Criza Covid-19 pune frână „internaționalizării” universităților – se așteaptă scăderea cererii din partea străinilor pentru România, încă o lovitură după scăderea abruptă a numărului de studenți autohtoni

Universitățile românești, confruntate în ultimul deceniu cu o scădere acută a numărului de studenți, încearcă să compenseze această scădere prin diverse măsuri și strategii, între care un loc aparte îl…
Vezi articolul