Economia circulară este un obiectiv național și european, prin care autoritățile vor să creeze un mijloc de creștere a competitivității României și Uniunii Europene prin protejarea companiilor în fața deficitului de resurse și a prețurilor instabile. În esență, prin economia circulă este promovată crearea de noi oportunități economice prin mijloace mai durabile de producție și consum. Pentru oamenii de rând, economia circulară poate să favorizeze crearea de locuri de muncă locale de toate nivelurile de calificare, precum și oportunități de integrare socială.
Recent Guvernul a adoptat în septembrie 2022 Strategia Națională privind Economia Circulară care stabilește „calea de urmat”, „prin definirea viziunii României de a crea o rută stabilă pentru prosperitatea întregii societăți printr-o creștere economică care să asigure un mediu durabil pentru generațiile viitoare”.
În acest context și vă invităm joi, 3 noiembrie 2022, la conferința online “Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare” organizată de Edupedu.ro, în parteneriat cu As Metal, GreenPoint Management, Linde Gaz România și agenția WebEfektiv. În cadrul evenimentului vom lansa și campania „Metal pentru Viitor”.
- Edupedu.ro a transmis LIVE VIDEO TEXT conferința.
Transmisiunea LIVE aici:
România se află încă la început în acest proces complex prin care, până în 2050, să trecem de la o societate de tipul „iei-produci-arunci” la o economie întru totul circulară, fără substanțe toxice și deșeuri, sustenabilă și care să absoarbă tot atât carbon cât emite. Nevoia de a face asta este una pregnantă. Asta dacă e să ne uităm pe Raportul Global Resources Outlook, al Organizației Națiunilor Unite, care arată că dacă vom continua să exploatăm resursele în ritmul actual, până în 2050 am avea nevoie de resursele a trei planete Pământ. Evident, sunt sute de studii la nivel mondial care arată problemele prezentului și trag un semnal de alarmă în privința celor din viitor.
Cele mai importante idei, în format LIVE TEXT:
Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor:
Strategia de economie circulară aduce noutatea de a aborda toate sectoarele economice ca partenere, contribuitoare la țintele de reciclare. Orice mișcare a unui cetățean din Europa înseamnă generare de deșeuri care trebuie reciclate
Invitații vă vor vorbi despre greutatea cu care se colectează în România aceste materiale.
Statul trebuie să asigure lucrurile necesare pentru colectare, să asigure educația populației.
Țintele trebuie realizate, practic de către producătorii care produc produse ambalate, ambalaje care trebuie reciclate.
România nu stă bine la aceste capitole, nici la educație.
Ministerul lansează luna aceasta o campanie națională de conștientizare a importanței reciclării și colectării separate. Există această confuzie la români, reciclarea se confundă cu colectarea separată.
Pentru a crește gradul de colectare separată am pornit câteva programe naționale. Printr-unul se creează alternativa pentru aruncarea deșeurilor voluminoase în natură. Un altul crește numărul de insule ecologice în orașe. Altul este destinat întreprinderilor care au sau vor să construiască unele capacități de reciclare.
Vin sute de milioane de euro pentru a crește infrastructura, respectiv capacitatea de reciclare.
Un rol foarte important revine cetățeanului.
Modele de bune practici, sisteme de auditare, de bonusare, de verificare a politicilor interne există, există și standarde obligatorii și obligații. Există un sistem informatic care urmărește trasabilitatea deșeurilor până la reciclare. Avem un sistem – urmărește comerțul ilegal cu deșeuri, transfrontalier. Există din ce în ce mai multe companii care încearcă să facă reciclare ca business. Până acum nu au avut parte de programe dedicate de sprijin. Există un program nou, cu 200 de milioane de euro buget, lansat în această perioadă.
Fără reguli clare pentru centrele rezidențiale nu vom putea administra cum trebuie aceste probleme. E nevoie de reguli de urbanism foarte clare și de dezvoltare urbanistică bine gândită. Altfel vom avea probleme legate de dezvoltarea zonelor rezidențiale.
Am fost în multe școli și am ținut ore de “dialog verde”. Am fost în zeci de clase, vorbind cu elevii. Copiii sunt foarte receptivi la ceea ce înseamnă protecția mediului, sunt convins că ei sunt în stare să ne educe și pe noi. Pentru asta e nevoie ca școala să fie verde. Această săptămână verde – o săptămână măcar pe an să se discute despre impactul omului asupra naturii. Rolul profesorilor e primordial.
E nevoie de analiză la nevoi de industrie și de ramuri de industrie. E nevoie de ghiduri de bune practici pentru a reduce impactul în fiecare.
Mirona DAIA, director, politici Industriale, Ministerul Economiei, coordonator Strategia pentru Economie Circulară:
Dincolo de procesul de colectare separată, cred că economia circulară trebuie privită în ansamblu ca model de business diferit, de la unul linear către altul.
Încurajăm această schimbare în toate procesele industriale.
În contextul obiectivelor europene, când vorbim de dubla tranziție, verde și digitală, acest obiectiv poate fi realizat dacă avem economie circulară.
Ca minister responsabil, am colaborat în elaborarea strategiei naționale pentru economie circulară.
Important e planul de acțiuni care va sta la baza strategiei și care e în curs de elaborare.
Schema de ajutor de minimis – primul instrument de acest fel
Ne propunem ca de anul viitor următoarele apeluri să aibă bugete mai mari
Bugete în PNRR pentru economia circulară: când programul va fi aprobat de către comisie
Gândim instrumente financiare nerambursabile, nu și unele care să implice garanții bancare. Vom face toate demersurile către alte instituțiile așa încât cadrul legislativ să primească schimbările necesare.
Strategia oferă doar un cadru general, obiectivele generale. Planul de acțiuni va operaționaliza obiectivele și vom avea cu siguranță pentru fiecare un set de măsuri. Nu putem să creștem durabilitatea unui produs dacă cetățeanul nu este informat.
Constantin APOSTOL, CEO, AS Metal (partener):
Ar trebui să înțelegem că tot ce am discutat despre economia circulară e legat de procesele de producție. E necesar să mutăm discursul și în zona proceselor industriale. Targetul de zero emisii se aplică fiecărui proces industrial. Acest target e deosebit de ambițios. Ideea de economie colaborativă cred că e o soluție ca să ne putem atinge țintele peste 10-20 de ani.
Companii care fac lucruri diferite, cu expertiză în domenii diferite și care pot rezolva în această colaborare problemele care apar în zona emisiilor industriale (nu doar emisii în aer, apă, sol, ci de întregul spectru de reziduuri industriale).
În zona noastră de activitate: AS Medal cu parteneri am avut rezultate în zona tehnologiilor de ardere. Împreună cu Linde am dezvoltat soluții în premieră, cu rezultate mai mult decât notabile. Sunt parteneriate care ne permit să atingem obiectivul zero în ceea ce privește generarea de reziduuri.
Recilare: materia primă e “gunoiul”. În momentul în care un proces de producție în zona de reciclare trebuie să ajungă și el la acea țintă zero, lucrurile devin mult mai complicate – e nevoie de aportul zonei de cercetare, de aportul zonei universitare.
Opțiune civică: îndreptarea către produse care au un nivel de reciclabilitate. Dar acesta e un aspect care în momentul de față e poate chiar utopic, societatea se orientează îndeosebi după preț.
E clar că în zona antreprenorială s-au pierdut foarte mulți ani în privința educației. La nivel de cultură a populației există o mare lipsă. Dar consider că în momentul de față aceste principii de economie circulară vor constitui viitoare modele, inclusiv educaționale, care vor avea efect imediat asupra fiecărei persoane în cadrul societății. Ceea ce vedem la serviciu vom exporta și în viața privată.
Am inițiat campania pentru că avem nevoie de soluții. Pentru soluții e nevoie de colaborare, pentru colaborare e nevoie să ne cunoaștem, să comunicăm. Considerăm că acest efort al industriei e necesar a fi cunoscut și de către restul societății. Sper ca această campanie să se dezvolte tot mai mult și să contribuie la armonizarea unor situații și relații la nivel social. Dacă lumea va înțelege ce se întâmplă în industrie și ce face industria, vom avea mult mai puțin de furcă. Educația în domeniu e fundamentală și trebuie să înceapă din școală, dar și noi trebuie să ne readaptăm și să învățăm cât mai repede.
Constantin DAMOV, președinte, Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC):
Astăzi, criza este foarte stimulativă. Faptul că avem o criză a materiilor prime și a energiei ne trimite la găsirea de soluții în ceea ce avem. Risipa e o sursă incredibilă: aruncăm 30-40% din mâncare, hipermegaambalăm toate produsele. Avem o risipă care trebuie stopată. Aceasta ar aduce o stabilizare a consumului, în primă fază.
Dacă am ajunge la zero food waste, probabil că mâncarea ar costa cu 10% mai puțin.
Copiii sunt astăzi educați de reclame, de campanii. Continuăm cu crearea unor cereri și nevoi induse prin marketing.
Cred că banii trebuie bine drămuiți, dar înainte de toate trebuie făcut un cadru, care în economia circulară trebuie să includă sancționarea celor care fac risipă.
Dacă vorbim de modele de stimulare, e nevoie să ne stabilim ținte. Cel mai important concurent al reciclatorilor e groapa de gunoi, care e insuficient penalizată astăzi. Găsim acolo toate elementele din tabelul lui Mendeleev – toate metalele, toate textilele, toate hidrocarburile, lucruri care nu ar trebui să fie acolo. Un deșeu e lucrul care nu e la locul lui.
Noi consumăm uzul unui produs, ci nu produsul în sine: consumăm spălări, nu mașina de spălat. Iar la sfârșitul ciclului de viață ne găsim cu monstrul în casă și nu știm ce să facem cu el.
Economia circulară: cumpărăm uzul, nu produsul – cumpărăm un număr de spălări, nu mașina de spălat.
Obsolența este indusă și totți producătorii produceau lucruri pe bandă pentru un consum de single use. Azi se discută la nivel european despre dreptul de reparabilitate.
Unul din partenerii noștri – o companie de mobilă care produce piese de schimb pentru a repara mobilierul.
Deja s-a impus ca toate echipamentele mobile să aibă un singur model de alimentare – standardizare, reparabilitate. Sunt lucruri care se reglementează prin impuneri.
Noi avem la nivelul electronicelor o țintă de minim 5% reparare și reutilizare, dar nu avem o lege pentru componente. Noi reciclăm sute de frigidere, lumea cere componente, dar legea nu ne lasă să vindem componente – întregul echipament a fost declarat deșeu.
În economia circulară recuperarea și valutarea uzului e mai importantă.
Cred că întreaga societate ar trebui să transmită un suflu nou.
Noua generație: se plictisește foarte repede și nu vrea să facă mișcări repetitive. Atunci lucrurile acestea trebuie automatizate și asta încercăm să facem în industrie. Roboți care nu mai vor să facă mișcări mecanice toată ziua, dar care ar îmbrățișa în schimb o meserie precum aceea de a repara.
Vlad TRUȘCĂ, director operații, tranzacții, GreenPoint Management (partener):
Noi, ca organizație, suntem direct interesați de a identifica toate posibilitățile să putem crește nivelul de conștientizare și de educare a consumatorilor. O colectare de succes nu poate avea loc decât dacă reușim să creștem nivelul de conștientizare.
Infrastructura de colectare: citeam un studiu despre limita maximă pe care un consumator ar fi dispus să o parcurgă pentru a depune un deșeu fără să renunțe la această idee – 250 de metri. Aceasta e o distanță mult prea mare pentru noi.
E nevoie de educare, dar înainte de a cere, ar trebui să și oferim – să oferim o infrastructură de colectare optimă.
În școli și licee, colectarea se face încă foarte slab.
Dacă infrastructura nu îți permite, încerci și a 2-a sau a 3-a oară, dar apoi spui că “vreau, dar nu pot”.
Există deschidere, dar cercul actorilor se lărgește destul de greu. Noi colaborăm cu UAI la nivelul a 37 de județe. Însă e nevoie de mai mult. Campaniile de conștientizare trebuie să însemne ceva mai mult.
E nevoie de autorități locale, pentru că fără ele nu poți face anumite lucruri sau le poți face foarte greu.
Richard MOLNAR, manager aplicații tehnice, Linde Gaz Romania (partener):
Noi nu suntem o companie implicată direct în reciclare. Dar venim cu soluții tehnice care reduc în primul rând în zona de reciclare consumuri energetice. Un consum reciclat permite formarea unui sistem sustenabil.
În această zonă lucrăm preponderent de ardere, de creștere a eficienței materialelor metalice.
Sistemele de ardere sunt specifice zonei de ardere a gazelor tehnice. Prin ceea ce facem înlăturăm elemente balast din procesul de ardere.
Hidrogen: Încercăm să decarbonizăm, să înlăturăm combustibilii fosili din viața de zi cu zi.
România nu are legislație pe hidrogen (fiscalizare), nu există reglementări tehnice. Trenurile pe hidrogen – alimentate pe sisteme cu presiuni diferite.
Credem că până la data când primele trenuri vor sosi vom avea și această legislație.
Hidrogenul combustibil – și aici ne lovim de dificultăți legislative (fiscalizare).
Logistica omoară hidrogenul din perspectiva costurilor. Infrastructura românească nu e pregătită.
Pentru a fi competitiv, hidrogenul ar trebui să fie ieftin – ar trebui ca energia electrică să fie ieftină. și să vină dintr-o resursă regenerabilă.
Prof. dr. ing. Radu ȘTEFĂNOIU, decan, Facultatea de Știință și Inginerie a Materialelor, Universitatea Politehnica București:
În calitatea mea de decan, împreună cu colegii mei, suntem tot timpul la curent, avem discuții cu partenerii în permanență, să modificăm planurile conform cu cerințele pieței.
Educația pentru un viitor sustenabil: în cadrul curriculei de licență avem preocupări în acest sens. Sunt deja cursuri care să prezinte și să specializeze studenții – protecția mediului în industrie, dezvoltarea durabilă, procedee de reciclare, managementul integrat al deșeurilor.
Ingineria mediulu: elementele specifice de mediu. Dezvoltare durabilă: sunt deja abordate elemente ale economiei circulare.
Avem legături foarte strânse cu liceele, încercăm să prezentăm ce înseamnă industria, dezvoltare durabilă, economie circulară. Concursuri referitoare la aceste teme, organizate împreună cu liceele.
Materiale reciclabile: orice industrie are nevoie de aceste materiale. Există o lipsă de interes pentru acest domeniu.
Practica din anul 3 – mai lungă, desfășurată la firme partenere, văd ce cere industria și ce urmărește industria.
Constantin Damov: Cerere imensă de auditori și specialiști pentru amprenta de carbon.
Radu Ștefănoiu: În cadrul programelor de master sunt abordate probleme de economie circulară. În privința cererii de specialiști de amprentă – se dau noțiuni de bază, dar e nevoie de o expertiză mult mai mare și de ceva acreditat la nivel național
Raul POP, consultant probleme de mediu, manager programe, Asociația EcoTeca:
Avem tendința de a ne referi mai mult la deșeurile municipale, pentru că ne lovim de ele. Dar ele reprezintă 3% din total, pe când deșeurile industriale reprezintă 97%.
Economia circulară se referă și la un context în care știința materialelor trebuie să-și găsească locul ei.
Economia circulară nu este despre deșeuri. Când vorbim despre deșeuri am ratat circularitatea. Ci despre a mări productivitatea, a utiliza resursele.
Conjunctura tragico-fericită a crizei produse de creșterea prețurilor. Dar crește costul finanțării. Și sunt și costuri de forma unor taxe verzi. Despre aceasta discutăm într-o oarecare disparitate.
E nevoie de instrumente de lucru care să și funcționeze.
Instrumentele colaborative sunt greu de finanțat prin banii statului, sunt probleme de proceduri. Cred că un instrument mult mai ușor de implementat trebuie să fie dezvoltat de industrii, fie prin acțiuni de pionierat, fie că printr-o abordare din altă direcție – asociații.
Rolul asociațiilor patronale poate să aducă mai multă valoare și predictibilitate.
Despre economia circulară putem vorbi pe de o parte sub forma despre sisteme europene, cu impact de ansamblu; pe de altă parte pentru un public mult mai larg, cu care trebuie să vorbești mult mai simplu – cu indicatori mult mai ușor de înțeles pentru un grup sau altul
Nouă, care am trecut prin trauma comunismului, unele lucruri ni se par desuete pentru că unele lucruri precum reciclarea se petreceau și atunci, dar nu este așa.
Elevii: Nu aș insista pe teorie. Să explicăm lucruri din viața cotidiană: De ce e mai bine să păstrăm telefonul ăsta încă un an, să separăm deșeurile. Discursul trebuie simplificat și adus în sistemul lui de valori și către persoane în care ei cred, nu pe care le considerăm noi că ar trebui să le creadă – vorbim de influenceri, de media.
Agenda conferinței (speakeri confirmați)
15:15 Deschidere eveniment
Moderator: Mihai Peticilă, fondator și publisher Edupedu.ro
15:15 – 15:20 Economia circulară: soluția pentru viitor – obiective europene și naționale – transpunerea legislației europene la nivel național (poluare, mediu, colectare, reciclare, eficiență)
- Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
15:20 – 15:35 Principii și obiective naționale și europene transpuse în proaspăt adoptata Strategie pentru Economie Circulară. Pregătirea schemei de ajutor de minimis pe economie circulară
- Mirona DAIA, director, politici Industriale, Ministerul Economiei, coordonator Strategia pentru Economie Circulară
15:35 – 15:55 Economia colaborativă – soluții pentru atingerea țintelor pe economie circulară / Transformarea obiceiurilor de consum, colectare și reciclare, identificarea soluțiilor strategice pentru o societate sustenabilă prin păstrarea în economie a valorii resurselor / Viziunea și țintele campaniei Metal pentru Viitor
- Constantin APOSTOL, CEO, AS Metal (partener)
15:55 – 16:05 Stimularea dezvoltării de noi modele de afaceri, cu scopul dezvoltării economiei și al creării de noi locuri de muncă / Metode și resurse pentru educația despre economia circulară – reducerea deșeurilor, reutilizarea, repararea, refacerea și reciclarea materialelor și produselor existente
- Constantin DAMOV, președinte, Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC)
16:05 – 16:15 Schimbarea percepției asupra deșeurilor de ambalaje – dezvoltarea infrastructurii sistemului de reciclare, colaborare și implicare între companiile de pe acest lanț, îmbunătățirea metodologiei cadrului legislativ și formarea de bune practici pentru o economie circulară
- Vlad TRUȘCĂ, director operații, tranzacții, GreenPoint Management (partener)
16:15 – 16:25 Economia energetică ecologică: emisii industriale, sisteme de ardere, surse de energie cu emisii reduse de carbon, generarea hidrogenului la scară mare, cu amprentă de carbon zero, utilizând energie regenerabilă (energia solară sau eoliană) pentru a descompune apa
- Richard MOLNAR, manager aplicații tehnice, Linde Gaz Romania (partener)
16:25 – 16:40 Formarea inițială a cadrelor didactice – specializări aferente diferitelor ramuri de economie circulară – soluția pentru profesori de inginerie / Pregătirea studenților de la facultățile de inginerie: oportunități de practică, internship și angajare la companiile de profil care creează noi locuri de muncă specializate pentru o societate eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor
- Prof. dr. ing. Radu ȘTEFĂNOIU, decan, Facultatea de Știință și Inginerie a Materialelor, Universitatea Politehnica București
16:40 – 16:50 Programe de educație și conștientizare despre economia circulară atât pentru elevi, cât și pentru studenți, dar și pentru cadrele didactice: metode și resurse, oportunități de practică, internship și angajare la companiile de profil, crearea de noi locuri de muncă specializate pentru o societate eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor
- Raul POP, consultant probleme de mediu, manager programme, Asociația EcoTeca
16:50 – 17:00 Concluzii
Principalele declarații și știri vor fi publicate pe Edupedu.ro, în secțiunea dedicată – Zero Deșeuri. Prin lansarea acestei secțiuni ne dorim să a subliniem importanța tranziției către economie circulară prin educație, să vă oferim materiale despre acest subiect extrem de important pentru prezent și viitor. Vă invităm să fiți parte din acest proces eminamente educativ, implicându-i pe profesori, elevi, studenți și angajații companiilor care, la rândul lor vor transfera acest model sustenabil și în familii.
Secțiunea este dezvoltată ca parte a campaniei Metal pentru Viitor, dezvoltată de partenerii acestui eveniment: As Metal, GreenPoint Management, Linde Gaz România și agenția WebEfektiv.
Advertorial
1 comment
Foarte interesant!
Teme de viitor, teme care trebuie să contribuie la educarea consumatorului, dar și informarea lui!
Felicitări!