LISTĂ Școlile cu risc mare de abandon școlar, publicate de Ministerul Educației. 2.500 dintre ele vor primi granturi de până la 200.000 de euro / Cîmpeanu: Elevii din rural vor avea acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România

2.500 de școli din 3.325 de școli cu risc mare de abandon școlar vor fi selectate pentru acordarea de granturi de câte 200.000 de euro pentru combaterea abandonului școlar, cu finanțare prin PNRR, în valoare de 543 de milioane de euro, anunță Ministerul Educației pe edu.ro. Executivul a aprobat ieri, pe 30 decembrie, Hotărârea de Guvern pentru lansarea acestui program: Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar.

• LISTA școlilor, mai jos, în articol.

“Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar vor fi acordate granturi în valoare de maximum 200.000 euro/școală pentru cel puțin 2.500 de unități de învățământ de stat, de nivel primar si gimnazial cu prioritate de intervenție ridicată, din lista celor 3.235 de școli eligibile identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE). Unitățile de învățământ care vor beneficia de aceste granturi vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației în luna ianuarie a anului 2022. Până la finalul lunii martie 2022, primele 750 de unități de învățământ vor beneficia de finanțare.

Din perspectiva obligațiilor asumate prin PNRR, prin adoptarea acestui act normativ este atins Jalonul 462, asumat prin Componenta 15 – Educație din PNRR, Reforma 3 – Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4 – Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar“, se arată pe edu.ro, în informarea citată.

Declarațiile ministrului Sorin Cîmpeanu de la briefingul de după ședința de guvern de joi, 30 decembrie:

„Hotărârea de Guvern adoptată astăzi vizează un obiectiv major al proiectului „România Educată” – reducerea abandonului școlar. În condițiile în care România și-a propus, pentru anul 2020, atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon școlar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins pentru că rata de părăsire a școlii în 2020 a fost de 15,6%. Reducerea abandonului școlar este un element esențial. Cu atât mai mult cu cât, ca urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon școlar înregistrează tendințe de creștere în loc să înregistreze, așa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care și așa sunt foarte mari și care ne poziționează pe ultimele locuri din Europa din această perspectivă.

Hotărârea de azi va beneficia de o finanțare de 543 de milioane de euro, este o componentă nerambursabilă din PNRR care va trebui implementată cât mai rapid posibil. În acest sens, din perspectivă formală este îndeplinit jalonul cu numărul 462, componenta Educație, reforma 3, investiția 4.

Tot în această seară am trimis la Monitorul Oficial, Ordinul de ministru pentru implementarea MATE (Mecanismul de avertizare timpurie în educație).

Ambele documente vor fi publicate în Monitorul oficial de astăzi.

Am trimis, de asemenea, și lista celor 3.235 de școli identificate ca fiind eligibile, adică au cel mai mare risc de abandon școlar. Din acestea, la începutul lui 2022 vom selecta cel puțin 2.500 de școli care se află în risc de abandon școlar cu gradul cel mai ridicat. Până în luna martie, minimum 750 de școli din acestea vor trebui să primească deja finanțare și programul să fie demarat.

Programul asigură câte 200.000 de euro pentru fiecare din aceste școli, precizez că este vorba de școli cu număr redus de elevi, din mediul rural, acolo unde rata de abandon școlar pentru 2020 a fost de 26%. Drept urmare, trei sferturi din aceste școli sunt din mediul rural, ele vor beneficia de prioritate în acordarea acestor granturi.

Este vorba de intervenții nu numai din perspectiva acțiunilor remediale, din perspectiva oferirii unor oportunități care ar fi în premieră pentru școlile din mediul rural. Este vorba de acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România. Se pot acorda și forme de sprijin material, material sportiv, echipamente IT, lucruri care le lipsesc elevilor din mediul rural și care ar putea să-i determine să nu părăsească școala.

Un alt obiectiv este acela al promovării examenului de Evaluare Națională și al tranziției de la gimnaziu către liceu. Toate aceste școli eligibile sunt de primar și gimnaziu. Pe partea de liceu se ocupă programul ROSE.

Dacă programul MATE va fi aplicat, este probabil pentru prima dată când vom resimți efecte majore care se vor traduce în reducerea abandonului școlar în aceste unități care vor beneficia de finanțare.

Peste granturi este vorba și de formarea a 45.000 de cadre didactice din perspectiva abandonului școlar pentru a fi sensibilizați colegii noștri profesori la elementele care generează abandon școlar. Sunt acțiuni integrate.”

• Proiectul de HG a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar a fost unul dintre cele 18 jaloane din 21, care mai trebuie atinse până astăzi, 31 decembrie, potrivit angajamentelor asumate de România prin PNRR, se arată într-un răspuns oficial transmis redacției G4Media.ro de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cele 18 obiective sunt împărțite între 9 ministere responsabile. De acestea depind 3 miliarde de euro, ce ar urma să fie încasate prin PNRR în prima jumătate a anului 2022. 

În ce constă programul: Practic, școlile vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar până în 2026. Potrivit notei de fundamentare, valoarea granturilor va fi raportată la numărul de elevi și indicele de sărăcie.

Programul constă în identificarea școlilor care au elevi de învățământul primar și gimnazial și se află în risc de abandon școlar. Astfel, se urmărește „sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate, prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație”.

• Amintim că Ștefania Manea, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat în cadrul dezbaterii „Reconstruiește Educația”, ce a fost organizată de Edupedu.ro și G4Media.ro, următoarele: „Ne-am propus ca, prin PNRR, 543 de milioane de euro să meargă în continuarea acestui pilot MATE, să ajutăm școlile să identifice tipurile de vulnerabilități, să le dăm banii să răspundă prin acțiuni specifice, dar să și-i condiționăm referitor la rezultatele pe care să le obțină. (…) De asemenea, dorim să ne adresăm prin acest proiect național și tinerilor din comunităților aflate în afara școlii, prin școală după școală. Vorbim despre granturi de 3 ani, câte 200.000 de euro per unitate de învățământ”.

Ce conține proiectul de Hotărâre de Guvern:

“Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 (1) Se aprobă Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, denumit
în continuare Program.

(2) Programul se derulează în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al
României și în concordanță cu Proiectul Național de Reformă ”România Educată”, asumat prin Memorandum de Guvernul României.

Art. 2 Scopul Programului constă în:

a) reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante
la Programul Național în perioada 2021 – 2026;

b) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea
procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;

c) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior -gimnazial la învățământul secundar superior – liceal sau profesional.

Art. 3 Obiectivele generale ale Programului constau în:

a) creșterea autonomiei și a capacității unităților de învățământ în utilizarea resurselor, prin
implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, denumit în continuare
MATE;

b) monitorizarea, prin aplicarea MATE, elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii și
abandon școlar și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante,
realizarea planurilor de activități individualizate și formare.

Art 4 (1) Programul constă în identificarea unităților de învățământ de stat care școlarizează
elevi din învățământul primar și gimnazial în care există un procent mare de elevi în risc de
abandon școlar și sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate, prin intermediul MATE.

(2) MATE reprezintă un instrument pentru avertizarea timpurie a riscului de abandon școlar ș de părăsire timpurie a școlii, precum și pentru intervenția în vederea reducerii acestora. MATE conține cadrul metodologic, procedurile operaționale și un set de instrumente, necesare pentru identificarea riscului, cât și un pachet de măsuri și acțiuni care vor contribui la avertizarea timpurie și reducerea riscului, structurat pe trei componente: prevenire, intervenție și compensare a abandonului școlar.

(3) Prin intermediul MATE se colectează, la nivelul unității de învățământ, date relevante cu privire la indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii, pe baza cărora se calculează indicele de vulnerabilitate al acesteia privind părăsirea timpurie a școlii.

(4) Indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii sunt: procentul profesorilor suplinitori, raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ; rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul între numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar; raportul dintre numărul elevilor repetenți și în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial; rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul între numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial; procentul absolvenților învățământului gimnazial care au obținut note sub 6 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din totalul absolvenților învățământului gimnazial. Pentru colectarea datelor cu privire la acești indicatori se utilizează modulul informatic MATE, dezvoltat în cadrul Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).

(5) Pe baza indicelui de vulnerabilitate stabilit prin MATE se stabilește prioritatea de intervenție – ridicată, medie și scăzută la nivelul unității de învățământ, în scopul reducerii riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii.

(6) În cadrul Programului se acordă granturi pentru cel puțin 2500 din cele 3500 de unități de învățământ de stat, în cadrul cărora, prin pilotarea MATE, a fost identificată o prioritate de
intervenție ridicată sau medie, pe baza indicelui de vulnerabilitate menționat la alin.(5).

(7) Lista unităților de învățământ care beneficiază de granturi în cadrul Programului se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Art. 5 Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, Metodologia de implementare și
utilizare a modulului informatic MATE, se aprobă prin Ordin al ministrului educaţiei în termen
de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6 Finanţarea Programului Naţional pentru reducerea abandonului școlar este asigurată
prin bugetul Ministerului Educației, din sume ce provin din Planul Național pentru Redresare și Reziliență aprobate cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.”

România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021

Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Citește și:

Recent – Proiectul de Hotărâre de Guvern prin care 2.500 de școli vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar, aprobat în ședința Executivului de joi. Cîmpeanu: Este vorba de școli cu număr redus de elevi, din mediul rural, acolo unde rata de abandon în 2020 a fost de 26%

PROIECT 2.500 de școli vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar măcar în peste 600 dintre ele până în 2026

ANALIZĂ România a cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii în ultimii 9 ani, iar indicatorul a scăzut cu doar 2 puncte

GRAFIC Aproape 220 de mii de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani terminaseră cel mult 8 clase în 2020. Procentul celor care au abandonat școala timpuriu a început să crească din nou, în primul an al pandemiei / România urmează să acorde granturi pentru 2.500 de școli, de anul viitor, pentru reducerea fenomenului

În ce stare se află domenii problematice ale educației românești care așteaptă bani europeni, precum educația timpurie sau numărul absolvenților de facultate – raport european