LISTĂ Peste jumătate dintre școlile din București au ales să desfășoare programele Săptămâna Verde și Școala Altfel legate de o vacanță, arată datele ISMB / Elevii din 143 de școli fac activități din aceste programe imediat după vacanța de toamnă, între 6 și 10 noiembrie. Peste 300 de școli au Săptămâna Verde înainte de vacanța de Paște

4.948 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro / Date: ISMB
Peste jumătate dintre școlile din București au ales să desfășoare programele Săptămâna Verde și Școala Altfel înaintea sau în continuarea unei vacanțe, arată datele centralizate de ISMB, obținute de Edupedu.ro. Peste 20% dintre grădinițe, școli și licee din Capitală au activități de acest tip în prima săptămână după actuala vacanță de toamnă: între 6-10 noiembrie, iar peste 300 de școli vor avea Săptămâna Verde înainte de vacanța de Paște din aprilie 2024. Edupedu.ro a scris că, în unele cazuri, elevii și părinți acuzau că cele două programe sunt portițe de a nu face ore, sau din contră de a face pregătire pentru examene, pentru elevii din anii terminali, nicidecum de a învăța altfel, prin practică, așa cum prevăd metodologiile.
  • Este așteptată o analiză la finalul acestui an școlar de la Ministerul Educației pentru a evalua dacă împărțirea pe module a fost benefică învățării și elevilor, pentru că a fost pentru prima oară în istoria școlii din România când anul școlar a avut 5 module de învățare și 5 vacanțe.

Peste 20% dintre școlile din București au ales să desfășoare programele Școala Altfel sau Săptămâna Verde în continuarea actualei vacanțe de toamnă, adică în săptămâna 6-10 noiembrie, potrivit datelor centralizate de ISMB și cerute de Edupedu.ro.

În total sunt 143 de grădinițe, școli și licee, dintre care majoritatea dintre acestea vor avea activități de tipul Școala Altfel în prima săptămână după vacanța de toamnă. Amintim, că școlile au dreptul să își aleagă perioadele în care desfășoară aceste programe, singura condiție fiind să nu fie în același modul.

Cât privește Săptămâna Verde, jumătate dintre școlile din Capitală vor desfășura în săptămâna de dinaintea vacanței de primăvară, adică în perioada 22-26 aprilie 2024.

Potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București cele mai multe școli au ales să desfășoare programele înaintea sau după o vacanță.

Scoala Altfel Săptămâna Verde
23-28.10.2023 (înainte de vacanța din octombrie)225
6-10.11.2023 (după vacanța din octombrie) 12518
18-22.12.2023 (înainte de vacanta de iarna) 761
8-12.01.2024 (după vacanța de iarnă)121
12-16.02.2024 (înainte de vacanța mobilă / de schi)5533
26.02-1.03. 2024 (după vacanța mobilă/schi)79
22-26.04.2024 (înainte vacanța de Paște Ortodox)68318
13-17.05.2024 (după vacanța de Paște)2-

Vacanța de primăvară a fost inițial aprobată între 13-17 aprilie 2024, ceea ce le-ar fi adus elevilor o lună fără cursuri în primăvară, însă ministra Educației s-a răzgândit și a decis să mute prin ordin, vacanța în zilele dinaintea Paștelui Ortodox: între 26 aprilie 2024 și marți, 7 mai 2024.

Cele mai multe școli, 318, au ales să desfășoare Săptămâna Verde în săptămâna de dinaintea vacanței de Paște (n. red între 22-26 aprilie 2024) și alte 68 de școli au activități de tip Școala Altfel în aceeași săptămână.

După vacanța de Paște, mai rămân 3 zile de școală: miercuri, joi și vineri până la 10 mai.

În săptămâna următoare 13-17 mai [editare ulterioară] 2024 doar 2 școli din București ales să desfășoare programul Școala Altfel.

Școlile care au ales să facă Săptămâna Verde deja au plătit activitățile din banii școlii sau părinților, pentru că acordul de finanțare cu 100 de milioane de euro a activităților din Săptămâna Verde nu este gata, la finalul primului modul de școală, deși a fost anunțat în urmă cu 3 luni de Ligia Deca.

După 7 săptămâni de școală și 92 de zile de la anunțul miniștrilor Educației și Mediului, încă nu este gata proiectul privind finanțarea activităților din „Săptămâna verde”, potrivit declarației unui reprezentat al Ministerului Mediului la o conferință de profil. Asta înseamnă că școlile

Amintim, ministrul mediului Mircea Fechet a spus la Radio România Actualități că “100 de milioane de euro de la Ministerul Mediului vor merge în şcolile din România, pentru finanţarea „Săptămânii verzi”.

Tot atunci, Ministra Educației, Ligia Deca a confirmat întâlnirea care a avut loc pe această temă, dar de atunci nu a mai spus nimic în spațiul public despre cum vor primi bani școlile pentru a face activități specifice cu elevii.

“Acum se lucrează la un ghid de finanțare pentru școli, în valoare de 100 milioane de euro și la un alt ghid pentru organizarea activităților pentru rangerii junior, cum ar fi tabere și competiții în arii naturale protejate”, a spus Mihai Drăgan, fără să dea alte detalii. Nu se știe cum se vor repartiza banii.

De multe ori, potrivit relatărilor părinților și profesorilor, elevii stau în școli și nu fac mare lucru în perioada Săptămânii verzi.

Amintim, potrivit unei analize Edupedu, profesori și părinți s-au plâns de faptul că nu au fonduri pentru activitățile din Săptămâna Verde și au cerut ministerului să aloce bani pentru ca acest program să se desfășoare corespunzător, în special în mediul rural.

Metodologia pentru Școala Altfel a fost publicată abia în luna octombrie, iar pentru Săptămâna Verde este încă în dezbatere publică

Nu numai că nu au mai avansat deloc discuțiile privind finanțarea activităților, dar atât de mare a fost preocuparea Ministerului Educației pe subiectul Săptămânii Verzi încât abia în urmă cu 5 zile a pus în dezbatere publică metodologia privind desfășurarea Săptămânii Verzi. Singurele modificări aduse documentului față de regulile de anul trecut, sunt 3 articole introduse în proiect care dau posibilitatea părinților să plătească aceste activități, articole identice cu cele din metodologia programului Școala Altfel.

Ministerul Educației a obligat școlile ca până la 1 octombrie 2023 să anunțe inspectoratele județene, când au programat activitățile din Săptămâna Verde, iar unele au programat deja în această perioadă, când nu există finanțare de la minister. Asta înseamnă că până când va fi gata acordul de finanțare, școlile care au ales să desfășoare Săptămâna Verde, trebuie să o facă fin fonduri proprii sau ale părinților, cu respectarea noilor prevederi din metologia încă aflată în dezbatere publică.

Până când oficialii din instituțiile publice cum sunt Ministerul Educației, Ministerul Mediului sau Autoritatea Fondului de Mediu vor pune la dispoziția școlilor posibilitatea finanțării, promisă acum 3 luni de Ligia Deca și Mircea Fechet, școlile apelează la unica opțiune rămasă – finanțarea prin asociațiile de părinți cu personalitate juridică.

Părinții pot decide să susțină, financiar, activitățile desfășurate în cadrul programului „Săptămâna verde”, prin asociația de părinți cu personalitate juridică, însă este interzisă și constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învățământ în strângerea de fonduri de la părinți și/sau gestionarea fondurilor „Asociației de părinți” utilizate în derularea programului „Săptămâna verde”, conform art. 8.

Proiectul de metodologie privind desfășurarea Săptămânii Verzi mai prevede că școala trebuie să se asigure că pot participa toți elevii unei clase la o activitate care implică costuri din „Săptămâna verde”.

Orice deplasare în afara unităţii de învăţământ trebuie să aibă un caracter educativ. Nu sunt permise deplasări ale preșcolarilor/elevilor pe durata întregului program (5 zile sau mai mult).

Ce spun experții în educație despre Săptămâna Verde și Școala Altfel

Experții în educație consultați de Edupedu.ro în martie anul aceste, spun că aceste zile libere ar putea fi folosite pentru ca elevii să nu-și iasă din ritm, primind teme interesante: proiecte de știință sau de observație, nu cărți de citit și culegeri de exerciții.

Unii profesori, tocmai din graba de a recupera lecțiile neparcurse din cauza acestor vacanțe și zile libere fac pregătire uneori în Săptămâna Verde și Școala Altfel, două săptămâni în care învățarea ar trebui să fie diferită, non-formală, practică. Și reprezentanții părinților spun că sunt prea multe zile libere care scot copiii din ritm, iar profesorii nu sunt suficient sprijiniți să predea în alt stil și nu au finanțare pentru activități și proiecte.

Sunt aceste vacanțe, zile libere, perioade fără predare sau activități formale de școală mai dese decât până acum, în beneficiul elevilor, așa cum spunea fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, de exemplu, atunci când a decis ca anul școlar să fie împărțit în 5 module cu 5 vacanțe și care a introdus încă o săptămână de învățare informală? Săptămâna Verde a venit și ea recent, fiind primul an de implementare, după ce un raport al Administrației Prezidențiale a recomandat-o – zis și făcut.

Este așteptată o analiză la finalul acestui an școlar de la Ministerul Educației pentru a evalua dacă împărțirea pe module a fost benefică învățării și elevilor, pentru că a fost pentru prima oară în istoria școlii din România când anul școlar a avut 5 module de învățare și 5 vacanțe.

Potrivit specialiștilor în educație consultați de Edupedu.ro, structura anului școlar, indiferent cum va arăta, ar trebui însă să țină cont de zilele libere de sărbătoare legală. Zilele libere ar trebui contorizate, iar recuperarea ar trebui să fie făcută și în zilele de sâmbătă, dar nu sub formă de ore clasice de școală, ci prin experimente și proiecte inedite.

Ar trebui ca profesorii să își propună să fie cât mai eficienți în aceste săptămâni, inclusiv dacă sunt perioade de întrerupere, și chiar și în zilele despre care se știe din timp că vor fi libere, în loc să le dea copiilor cărți întregi de citit și culegeri de rezolvat, să primească acasă proiecte diferite de observații, ca să nu îi scoată din ritmul învățării, și să fie stimulați în continuare, recomandă specialiștii în educație.

În plus, experții mai subliniază că o soluție ar fi ca vacanța de vară să fie mai scurtă și școala să înceapă mai devreme. Pentru forma foarte scurtă pe care o are acum perioada de cursuri dintr-un an școlar este „o presiune foarte mare din partea tuturor”, mai puțin a sistemului de educație. Fac presiuni mai ales patronatele din turism și părinții, spun specialiștii.

Structura anului școlar 2023-2024

Anul școlar 2023 – 2024 se structurează, pe intervale (module) de cursuri și intervale de vacanță, astfel:

Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.

Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.

Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024 sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

  • Vacanță – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Cursuri – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024 sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 26 aprilie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 26 aprilie 2024 până marți, 7 mai 2024.

Cursuri – de miercuri, 8 mai 2024 până vineri, 21 iunie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024

Elevii de clasa a VIII-a încheie cursurile pe 14 iunie.

Elevii din clasele a XII-a și a XIII-a încheie cursurile cu o săptămână mai devreme, pe 7 iunie 2024.

Planificarea Săptămânii Verzi și Școala Altfel în anul școlar 2023-2024 – Lista școlilor din București
Citește și:
BREAKING Calendarul anului școlar 2023-2024, anunțat de Ministerul Educației / Dispare vacanța de primăvară și apare vacanța de Paștele ortodox

Singura modificare la calendarul anului școlar 2023-2024 le-ar putea aduce elevilor o lună fără cursuri în primăvara 2024: sunt zile libere, vacanță, ori se pot ține săptămânile “Școala Altfel” și “Verde” / România e pe locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță

Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi

Primul modul de școală s-a încheiat și nici acum proiectul de finanțare cu 100 de milioane de euro a activităților din Săptămâna verde, anunțat în urmă cu trei luni de ministra Educației Ligia Deca și ministrul Mediului Mircea Fechet, nu este gata

Școala trebuie să se asigure că pot participa toți elevii unei clase la o activitate care implică costuri din „Săptămâna verde”, părinții pot contribui financiar prin asociația de părinți / Absenţele elevilor se pun în catalog la rubrica „Purtare” – proiect
Școlile vor primi bani pentru a susține activitățile din Programul “Săptămâna Verde” / Ministerul Mediului anunță un acord cu Ministerul Educației în valoare de 100 de milioane de euro, dar nu se precizează de când va intra în vigoare
Școlile trebuie să comunice elevilor și părinților până pe 1 octombrie când sunt ”Școala altfel”, „Săptămâna verde” și vacanța mobilă din februarie, prevede ordinul cu structura anului școlar 2023-2024
Platformă pentru „Săptămâna verde”, lansată de Ministerul Educației și Ministerul Mediului cu trei zile înainte să înceapă programul / Ce resurse educaționale pot găsi elevii și profesorii

8 comments
  1. Scolile incearca o diminuare a pagubelor prin aceste planificari. Scoala Altfel si Verde sunt doua stupizenii la fel de mari ca scurtarea vacantei de vara si ore la peste 30 de grade afara / 40 de grade in clase. Ma intreb cine or fi acesti “specialisti consultati de edupedu” care nu inteleg ca in Europa de sud si sud-est vacanta de vara e mai lunga. Ghici din ce cauza?!

    In Romania care ar fi motivul pentru care elevii ar sta mai mult la scoala, in niste cladiri comuniste, cu metode de predare invechite si cu profesori slab pregatiti si prost platiti, in scoli fara resurse materiale?

    Unii se gandesc la saptamana de lucru de 4 zile si “specialistii” vor ore sambata lol.

  2. noaptea minții : „ fara bani , n ai ce face nimic interesant„

    – du i doamna la o cantina sociala , pt copii cu handicap , nevazatori , sa invețe sa curețe patrunjel (verde) și sa servească la masa și eventual sa i ajute pe acesti copii sa se hraneasca .
    faceti acest gest impreuna cu ei și veți vedea ce schimbare va apărea in comportamentul lor. Sa vedeți ce interesanta li se va părea lumina ochilor…

    1. Nene, ești dus cu pluta. UNDE te lasă mă (nu meriți apelative politicoase) să te bagi tu în cantina altora, să îți faci de cap cu alimentele lor, cumpărate din banii lor (crezi că le capătă gratis?!) și să-i mai și pui pe COPIII de care ești responsabil să lucreze, gratis, în condiții cum s-o nimeri, fără să aibă vreunul din ei vreun control medical, riscând să împrăștie o mamă de hepatită C în toată cantina aia? Dacă își taie vreunul vreun deget în timp ce e la muncă patriotică/voluntară? Dacă vine vreunul drogat și nu se taie pe el, dar taie pe alții?!

      De unde ieșiți mă, redușilor? Voi chiar credeți că se poate face orice, când le vine unora și altora, așa, de amorul artei?!

      Și apoi, tu chiar crezi că există cantine în scopuri sociale peste tot, în toată România? Chiar dacă, prin absurd, cineva ți-ar urma sugestia… cei care n-au așa ceva prin apropiere ce să facă? Eventual să ia sapa și să sape curțile celor vecini cu școala, sau să le ducă vacile la păscut?

      Și cum ajunge asta să fie considerată EDUCAȚIE, dar ALTFEL?

      Termină cu prostiile.

      1. Să sti ca n ai idei rele , astea cu sapa . Se cheamă voluntariat și * dă bine la cv* . Și daca n au * prin apropiere* vecini cu gradini , pot cauta pe o rază de 1 km gradini , cat despre deplasare, ii duc parintii in siguranță, cu *alfaromeu* până la fața locului 😉
        Popor de handicapați -asta am ajuns. Am crescut copii leneși , obezi , egoiști , inculți , lipsiți de empatie , lacomi , lăudăroși peste măsura , dependenți de tehnologii , de meditații , de mașina lui mami și portofelul lui tati , fara simțul adevăratelor valori. părinţii taximetriși , plătitori de confort inutil și handicapant .

  3. Nu doar în București este așa. Dacă legarea săptămânilor “pierdere de vreme” de vacanțe este greșită, cum ar fi fost să nu fie legate de vacanțe? Adică, în două module de 7 – 8 săptămâni să mai fie și două săptămâni întrerupere.
    Mă întreb câți ani mai sunt necesari pentru ca experimentul să fie declarat oficial eșuat.

  4. foarte bine că le au pus așa,bravo! cei care au lipit școala altfel de vacanta aceasta,au avut vreme buna și excursii frumoase!

  5. >>De multe ori, potrivit relatărilor părinților și profesorilor, elevii stau în școli și nu fac mare lucru în perioada Săptămânii verzi.

    A mai fost o singură dată chestia asta, anul trecut, când a fost inventată. Poate vreți să spuneți că e vorba de Școala Altfel, altă chestie nefinanțată în care, evident, fără banii cuiva (părinți/profesori) efectiv n-ai ce face interesant.

    Iar anul ăsta cică ministerul vrea să ne transforme în Poliția Prevenție Uz Droguri, Combaterea Alcoolismului și Fumatului la Minori, eventual în Antrenament Apărare Anti-Bullying (cu modele de aplicare metode direct pe profesori, pentru că elevii nu pot fi puși în astfel de situații.) Asta în timpul săptămânilor gratis sau pe banii noștri.

    Nu știu de ce vă minunați atât despre perioadele alese pentru aberațiile astea – SV n-avea sens în modulele 1-3 (în 1 pentru că de-abia venim din vacanță – nu mai spun că tot modulul ne-am ocupat de treaba asistenței sociale, făcând nșpe mii de dosare de bursă – iar în 2-3 e toamnă/iarnă, cu vreme impredictibilă pentru activități pe afară), iar în 5 avem alte lucruri mai importante de făcut. Iar SA nu poate fi în același modul cu SV, evident în 1 nu se poate… deci mai rămân 2-3-4 și aia e.

    Oricum, cu sau fără bani, toată lumea vrea excursii, nu ”activități de învățare dar altfel”. Altfel, cum? Cu ce resurse? Tot cu proiectoarele alea obosite și tot în sălile de curs cu ultima vopsea dată înainte de revoluție? Normal că elevii și părinții cred că SV și SA sunt zile pierdute aiurea, în care nu se face nimic – păi nu se face. Nu pentru școală. Nu se uimește nimeni să vadă o dată pe an un experiment interesant de chimie, care însă are prea puțină legătură cu programa clasei respective dar e singurul pe care și-l permite profesorul din banii lui, nu? Elevii au zero sau aproape zero entuziasm pentru școala normală, darămite pentru SA/SV (nici pe ei nu i-a întrebat nimeni dacă vor să piardă vremea cu așa ceva.)

    Așa că – activități bifate de dragul de a spune ce școală modernă are România…

    1. Atuncea mai bine Netflix la liber pentru toata lumea SI gata.
      o propoziție importanta din textul dumitale este urmatoarea :*e levii au zero entuziasm pt scoala normala* . de fapt au zero entuziasm pentru orice. SI aici sunt responsabili adultii care au oferit tot și au responsabilizat zero . iar acum intesul pentru viața al acestor copii este zero.
      TOT CE SE OBTINE FACIL , ARE VALOARE ZERO.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studenții plătesc integral abonamentele la transportul local în comun și primesc reducerea de 90% prevăzută de lege prin decontare de la universități, transmite Ministerul Educației într-o adresă către rectori

Reducerea de 90% la transportul local în comun pentru studenți, prevăzută de legea educației în vigoare de peste o lună, va fi acordată prin decontare de către universități, după ce…
Vezi articolul

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, reacție la declarația lui Orban: Educația nu este „cârciuma” sistemului bugetar. Deschiderea noului an școlar, sub semnul întrebării dacă nu vor fi majorate salariile

Educația nu este „cârciuma” sistemului bugetar și „intenția de a nu se acorda majorarea salarială începând cu data de 1 septembrie 2020 va fi o greșeală enormă, iar consecințele pot…
Vezi articolul

VIDEO Valeriu Gheorghiță: România înregistrează o evoluţie epidemiologică foarte bună care se datorează şi faptului că strategia de vaccinare a permis tuturor categoriilor de vârstă să se vaccineze în momentul în care şi-au dorit acest lucru

România înregistrează „o evoluţie epidemiologică foarte bună” care se datorează inclusiv faptului că a fost permisă imunizarea persoanelor minore, a declarat astăzi coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, în cadrul…
Vezi articolul