Extinderea programului pilot “Masa caldă în şcoli” la 100 de şcoli, faţă de 50 pentru care programul se pilotează de trei ani, se va face prin Ordonanţă de Urgenţă, potrivit unui proiect pus în dezbatere de Ministerul Educaţiei. Programul intră în vigoare imediat după adoptare, chiar în acest an şcolar. “În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ”, potrivit motivării instituţiei. Mai jos găsiţi lista şcolilor şi sumele de bani alocate pe fiecare şcoală şi fiecare semestru din acest an şcolar.
Proiectul de OUG prevede că “începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la sfârşitul anului 2020, în perioada desfăşurării activităţii didactice, preşcolarilor şi elevilor din 100 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi – pilot, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/ beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”.
Proiectul conţine sumele alocate pntru semestrul II din anul şcolar 2019-2020 şi semestrul I din anul şcolar următor 2020-2021. Vedeţi mai jos lista şcolilor.
Ministerul decis extinderea Programului Masa caldă în şcoli după ce a constatat că această măsură a dus la eradicarea abandonului şcolar în anumite unităţi. “Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3% , ajungând ca la finele
anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%. În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ”, se arată în fundamentarea proiectului.
Cum motivează ministerul “urgenţa”:
Caracterul de urgență al actului normativ este impus de:
- faptul că fiecare copil al României are dreptul la educaţie, însă statutul socio – economic al familiilor din care provine mare majoritate a copiilor de vârstă şcolară nu le permite nici măcar asigurarea zilnică a unui pachet pentru a fi prezenţi la orele de curs, aspect ce constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea Ordonanţei de urgenţă ;
- necesitatea aplicării urgente a unui sistem integrat de măsuri care să asigure accesul egal la educație pentru toți copiii și tinerii din România, în scopul prevenirii și combaterii abandonului școlar în toate ciclurile de învățământ preuniversitar, în contextul în care nu există o analiză de impact privind alte programe echivalente Programului – pilot, analiză
diferențiată pe mediu social/geografic sau pe structură instituțională (unitate de învățământ cu un singur ciclu de învățământ sau unitate de învățământ cu mai multe cicluri de învățământ), având în vedere datele comunicate de Eurostat privind rata de părăsire timpurie a şcolii, aceasta având pentru România o valoare de 18,1% , în anul 2017 și 16,4% în 2018 (conform datelor oficiale Eurostat), având în vedere necesitatea asigurării de șanse egale tuturor elevilor unei unități de învățământ, indiferent de ciclul de învățământ în care aceștia sunt înmatriculați, de la copiii din ciclul preșcolar până la elevii din ciclul liceal, ținând cont de necesitatea realizării obiectivelor de ţară asumate, derivate din statutul de membru al Uniunii Europene pe care România îl are din anul 2007, în condițiile în care Programul – pilot se va desfășura până la sfârșitul anului 2020, în perioada activității didactice, încă de la începutul anului școlar 2019 – 2020. -
Descarcă lista celor 100 de şcoli în care se va derula programul masa caldă de aici
Ministerul Educaţiei susţine că vrea “realizarea unui studiu de impact referitor la motivarea pentru învățare și la creșterea eficienței efortului intelectual la vârste școlare diferite și în contexte de învățare diferite, printr-o alimentație echilibrată”, iar pentru asta “se propune extinderea Programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din învăţământul preuniversitar de stat de la 50 la 100 de unități învăţământ“.
Conform ministerului, pilotarea timp de 3 ani a acestui program a contribuit la:
- creșterea siguranței elevilor prin eliminarea părăsirii incintei școlii de către elevi pentru procurarea de produse alimentare;
- diminuarea absenteismului și a întârzierilor la prima oră;
- formarea deprinderii la copii a unei alimentații sănatoase, prin îmbinarea principalelor grupe de alimente: cereale, carne, brânzeturi, legume și fructe, în defavoarea produselor alimentare de tip “junk food;”
- reducerea migrației elevilor din unităţile de învăţământ din mediul rural către unităţile de învăţământ din mediul urban;
- posibilitatea dezvoltării economice prin încurajarea operatorilor economici locali;
- consolidarea relației familie-școală prin implicarea părinților în educarea copiilor în privința unei alimentații sănătoase;
- apreciarea în mod favorabil a programului și exprimarea dorinței tuturor factorilor implicați direct și indirect în program de a continua și de a se extinde la nivel național.
Bugetul pentru anul 2020 este estimat în proiectul de OUG la 66 milioane lei.
Ordonanţa prevede că “Pentru menţinerea sănătăţii preşcolarilor şi elevilor, în cadrul Programului – pilot se vor distribui numai produse alimentare obţinute în unităţi autorizate/ înregistrate sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare”.
Reamintim că Programul masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autprităţile locale, responsabile de aplicarea programului nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris.
FOTO:Food photo created by azerbaijan_stockers – www.freepik.com
3 comments
Deși este o intrebare retorică, deși nu voi primi răspuns, eu tot o adresez:
-De ce copiii de la grădinițele cu program prelungit sunt discriminați și nu sunt incluși în programul “cornul și laptele”?
E mai bine fara “cornul si laptele”. Cornul era facut in mare parte din rumegush, iar laptele era un fel de zeama de var. Singurul regret al scolarilor fata de aceasta “marinimie” este ca nu se mai pot bate cu aceste erzatzuri in timpul pauzelor.
Programul “Locuri de munca pentru absolventi” ? NU ! Varsta de pensionare la . . . 70 de ani !