LISTĂ Aproape 3500 de școli și licee au aplicat pentru Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, vor primi granturi de până la 200.000 euro/școală

2.740 de vizualizări
Școala după școală - înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani
Foto: Pexels.com
Doar 2.500 dintre unitățile de învățământ care au aplicat vor primi bani. Până la finalul lunii martie 2022, într-o primă etapă, 750 de unități de învățământ din lista finală vor beneficia de finanțare. Fiecare școală aprobată de minister va primi cel mult 200.000 de euro, bani europeni prin PNRR, prin care să dezvolte programe de reducere a abandonului școlar.
  • Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar inițiat de Ministerul Educației face parte din cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată”, cu finanțare PNRR, în valoare de 543 milioane euro – componenta PNRR nerambursabilă.

Școlile și liceele din țară, cu un procent ridicat de risc de abandon școlar, s-au putut înscrie Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar până pe 27 ianuarie.

S-au depus 3.857 de cereri (dintre acestea, 332 au fost înregistrări duplicate, iar 6 – înregistrări fictive). Alte 30 de cereri au fost neeligibile (27 de unități de învățământ fără nivel gimnazial, un palat al copiilor și două unități de învățământ private). Prin urmare au fost 3.489 de intenții de participare valide.

În vederea stabilirii listei finale a unităților de învățământ eligibile, inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București verifică la ora actuală corectitudinea datelor transmise.

Doar 2.500 de unități de învățământ preuniversitar vor primi fonduri, din lista de aproape 3.500. Într-o primă etapă, până la finalul lunii martie 2022, 750 de unități de învățământ din lista finală vor beneficia de finanțare.

Pentru ce pot fi folosiți banii?

Banii europeni pot finanța programe pe care unitățile de învățământ le propun: Școală după școală, ore remediale one-on-one sau în grup, evaluarea dificultăților de învățare, planuri individuale de învățare, sprijin colegial între elevi, cercuri școlare, consiliere și orientare școlară, mediere, Programe „A 2-a Șansă”, activități outdoor, terapie prin artă, dezvoltare de materiale educaționale, comunități de practică, coaching, leadership, participare la cursuri specifice de formare continuă, parteneriate cu alte entități din mediu public–privat, acordarea de subvenții pentru susținerea elevilor în finalizarea învățământului gimnazial, susținerea colaborării cu părinții (inclusiv educație parentală), activități de dezvoltare a climatului pozitiv în școală, acțiuni de combaterea violenței, acțiuni anti-bullying, excursii, tabere, festivaluri, evenimente educaționale, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, parteneriate cu alte școli, educație pentru sănătate.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu spunea într-o declarație la Pro TV că școlile vor putea plăti meditații pentru elevi sau le vor putea da lunar bani părinților ca să-și trimită copiii la școală, în programul de reducere a abandonului școlar.

Ce este abandonul școlar?
  • Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului, potrivit Institutului Național de Statistică.
  • Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
Mai jos, lista unităților de învățământ preuniversitar care au trimis cererile de aplicare:

2 comments
  1. @Dan
    Limbajul “academic” este folosit intentionat ca sa fie extrem de greu de inteles de catre elevi. Analfabetismul functional nu este un efect nedorit ci este un obiectiv atins cu succes, in fiecare an, pas cu pas.

  2. Ce drăguţ! Şi ne iese pasenţa? Dar să reformăm programele, manualele şi examenele după modelul unor sisteme de învăţământ performate n-ar fi o idee bună? Să renunţăm la limbajul “academic” pe care elevii îl memorează pentru examene? E gimnaziu, nu academie. S-ar reduce şi rata analfabetismului funcţional, şi abandonul şcolar. Nu trebuie să inventăm roata şi nici apa caldă. Nu numai că nu vrem, dar am senzaţia că nici nu dăm seama. Nu considerăm important ca cineva să citească dintr-un manual de gimnaziu fără să înţeleagă o iotă, şi mă refer la un adult. Gimnaziul e ŞCOALĂ GENERALĂ, informaţie GENERALĂ, educaţie GENERALĂ, nu secţie de filologie sau matematică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un tabel cu sume pentru „fondul clasei” și „cadouri”, publicat de Asociația Elevilor din Constanța, care susține că a primit documentul de la un elev „anonim” și că ar fi vorba despre o practică la Colegiul Național Pedagogic “Constantin Brătescu” / Inspectorul general: Am cerut anchetă internă, vom lua orice măsură se impune

Un tabel în care apar sume cu destinația „fondul clasei” și „cadouri”, a fost publicat de Asociația Elevilor din Constanța, care susține că ar fi vorba despre o activitate de…
Vezi articolul

Crește numărul de copii care sunt în clasele primare la 11 ani, deși ar trebui să fie la gimnaziu, arată datele Ministerului Educației / La fel și în cazul adolescenților de 15 ani care sunt în gimnaziu, deși ar avea vârstă de liceu

Rata elevilor care ar fi trebuit să fie la gimnaziu la vârsta de peste 11 ani, dar sunt cuprinși în învățământul primar, în anul școlar 2021-2022, a crescut ușor față…
Vezi articolul