România a intrat în pandemia COVID-19 care a închis școlile pentru o perioadă record cu cel mai mare nivel al analfabetismului funcțional înregistrat în ultimii 6 ani: 44%. La un an după ce România s-a plasat pe ultimul loc în UE la matematică și penultimul la citire și științe, un studiu realizat în țara noastră cu privire la contribuția factorilor cognitivi asupra dezvoltării alfabetizării a fost publicat în prestigiosul jurnal al editurii Springer ”Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal”. Rezultatele au arătat că „cel mai mare predictor al dezvoltării abilității de înțelegere a unui text citit este limbajul” și cât de dezvoltat și bogat este el, nu memoria de lucru, inhibiția sau atenția, a explicat pentru Edupedu.ro autorul principal al cercetării Dacian Dolean, care este cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„În general, în clasa a 2-a copiii din România ajung să decodeze automatizat suficient de bine [să citească cuvintele corect și fluent – N.Red.] pentru ca atenția profesorilor să se reorienteze asupra dezvoltării limbajului pentru ca elevii să ajungă să înțeleagă textul citit. Trebuie precizat însă că există copii care se chinuie să decodeze automatizat chiar și la gimnaziu, deci această afirmație trebuie interpretată cu precauție”, a avertizat Dolean.
Limbajul și vocabularul folosite de un copil, studiu internațional
Studiul derulat în România (Language skills, and not executive functions, predict the development of reading comprehension of early readers: evidence from an orthographically transparent language) a fost publicat în urmă cu două săptămâni în jurnalul ”Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal”, una dintre cele mai reprezentative publicații academice specializate pe problematica alfabetizării. La scurt timp de la publicare, studiul a devenit vizibil în întreaga lume, inclusiv din SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Australia, Africa de Sud, Colombia, Venezuela, Italia, Spania, Norvegia, Suedia sau Olanda.
Pe pagina editurii Springer apare indicat faptul că studiul este al 4-lea cel mai citit din toate cele 599 articole publicate în acest jurnal (centilul 99), cu un index al atenției de 72 în timp ce index-ul mediu al atenției articolelor publicate în acest jurnal este de 5.
Autorul principal al cercetării, Dacian Dolean, cercetător principal la Universitatea Babeș-Bolyai, a vorbit într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro despre concluziile studiului, despre echipa care a lucrat la realizarea lui și despre motivele pentru care domeniul științelor educației este subdezvoltat în România, cu cercetări aproape inexistente în publicațiile internaționale cu impact mare.
„Pe domeniul științelor educației din România standardele de scriere academică sunt scăzute, așa cum reiese din articolele publicate pe acest domeniu în România. Nu este suficient doar să nu plagiezi – aceste expectanțe sunt foarte scăzute. Trebuie să știi cum să argumentezi foarte bine tot ce scrii, să folosești o metodologie adecvată, iar povestea ta să aducă un plus de valoare”, a declarat Dolean.
Q: Care sunt principalele concluzii ale studiului?
A: Studiul investighează rolul pe care îl au factorii cognitivi ca memoria de lucru, inhibiția sau atenția (funcțiile executive) asupra dezvoltării abilității de a înțelege un text scris. Pentru a analiza impactul lor, am pus în aceeași ecuație și două variabile clasice care prezic dezvoltarea înțelegerii textului, respectiv decodarea automatizată și abilitățile lingvistice. Rezultatele ne-au arătat că pentru copiii care învață să citească într-o limbă cu ortografie transparentă (fonetică), cel mai mare predictor al dezvoltării abilității de înțelegere a unui text citit este limbajul (odată ce copiii și-au dezvoltat abilități suficient de bune de decodare automatizată).
Q: Când ajung copiii din România să citească cuvintele corect și fluent?
Dacian Dolean: Din fericire, studiul nostru a avut un eșantion reprezentativ pentru populația școlarilor din România și putem spune cu o oarecare certitudine că, în general, în clasa a 2-a copiii din România ajung să decodeze automatizat suficient de bine pentru ca atenția profesorilor să se reorienteze asupra dezvoltării limbajului pentru ca elevii să ajungă să înțeleagă textul citit. Trebuie precizat însă că există copii care se chinuie să decodeze automatizat chiar și la gimnaziu, deci această afirmație trebuie interpretată cu precauție.
Q: Printre concluziile cercetării există evidențe ale vreunei situații alarmante în România? Dacă ați fi în poziție de decizie, ce modificări ați introduce urgent, ca urmare a realității decriptate de studiul acesta?
Dacian Dolean: Analiza datelor ne-a arătat discrepanța uriașă dintre elevi, în funcție de mediul din care provin – dar aceste date nu sunt noi, și le-am arătat în studiile anterioare. Aceste informații nu le-am mai scos în evidență printre concluziile studiului, deoarece am dorit să rămânem focalizați pe elementele de noutate.
Însă țin să precizez o întrebare deosebit de pertinentă a unuia din cei 3 evaluatori anonimi ai articolului: Cum se face că elevii din România au nevoie de 2 ani (clasa pregătitoare și clasa 1) pentru a învăța să decodeze un text citit, când toate studiile făcute pe alte eșantioane de elevi vorbitori de limbi cu ortografii transparente (ex. italieni, finlandezi, spanioli, germani) au nevoie de câteva luni, maxim un an?
Deci, o primă măsură pe care aș lua-o ar fi reanalizarea programei școlare de la clasele pregătitoare și clasa 1 și adaptarea ei la abilitățile reale ale copiilor din România. Mai precis, aș pune accentul pe decodare la clasa pregătitoare, însă începând cu clasa 1 aș pune mai mult accentul pe citirea de texte care duc la dezvoltarea limbajului. Apoi, aș dezvolta programe de intervenție la grupa mare de la grădiniță pentru ca elevii din mediile defavorizate să fie mai bine pregătiți pentru clasa pregătitoare.
De asemenea, cursurile de pregătire ale profesorilor ar fi bine să îi ajute pe aceștia să înțeleagă că performanța elevilor este mai mult legată de ceea ce facem noi la clasă, decât de abilitățile native ale elevilor. Uneori e greu să acceptăm lucrul acesta pentru că unii elevi nu vin în clasa pregătitoare suficient de bine pregătiți (ex. nu disting sunetele în cuvinte sau au un vocabular precar), iar tendința naturală a unui cadru didactic insuficient de bine pregătit este să zică ”Ce să-i fac dacă nu îl duce capul mai mult?” Studiile noastre (precum și datele pe care le-am cules și analizat, dar nu le-am publicat) arată că aceste abilități se pot dezvolta la clasă, în mare parte (dar și că familia are un aport esențial asupra nivelului de pregătire a copilului).
Q: De ce credeți că studiul a avut un impact atât de mare?
Dacian Dolean: În ultimii cinci ani au apărut mai multe studii care arată că funcțiile executive au o contribuție importantă asupra dezvoltării alfabetizării. Problema este că multe dintre aceste studii nu au avut o metodologie foarte riguroasă (de exemplu, au măsurat cu doar un singur test aceste funcții executive). Noi, datorită colegei mele Laura Visu Petra și echipei sale, am aplicat 5 teste pentru a măsura funcțiile executive, iar rezultatele au fost foarte concludente. Un alt element de noutate al studiului nostru a fost că am urmărit longitudinal (timp de un an de zile) dezvoltarea alfabetizării copiilor. Studii longitudinale ca acesta sunt mai dificil de implementat, pentru că durează mult și consumă multe resurse. Din fericire, eu am beneficiat de finanțare prin două granturi de cercetare pentru a putea duce studiul la bun sfârșit, finanțate de Guvernul României și de Mecanismul Financiar EEA Grants 2019-2023. Ambele finanțări m-au ajutat să culeg foarte multe date relevante referitoare la nevoile de alfabetizare a elevilor din România.
Q: Cine sunt coautorii studiului și cum v-ați împărțit sarcinile?
Dacian Dolean: Datorită mecanismului de finanțare EEA Grants noi am dezvoltat o relație foarte bună de colaborare cu doi profesori de la Universitatea din Oslo, specializați pe alfabetizare: Arne Lervag și Monica Melby-Lervag. Ei ne-au oferit consultanță și au contribuit la analiza statistică a datelor. Din partea Universității Babeș-Bolyai, am lucrat cu colega Laura Visu Petra care este specializată în psihologia dezvoltării și a făcut mai multe studii pe funcțiile executive. Aportul meu, ca psiholog educațional, a fost să identific în literatura de specialitate studiile cele mai recente de la care să plecăm, să coordonez echipa care a colectat datele (le mulțumesc pe această cale pentru dedicația și profesionalismul cu care lucrează) și să scriu primul draft al articolului.
Q: Cât a durat realizarea acestui studiu?
Dacian Dolean: Din momentul aplicării pentru prima finanțare până la publicare, pe acest studiu am lucrat 5 ani, însă evident am avut și alte proiecte în derulare și studii care urmează să fie publicate. E un proces dificil, însă eu consider că merită, având în vedere că probabil va fi unul dintre cele mai citate studii pe această temă.
Q: Spuneți că este dificil să publici un asemenea studiu într-un asemenea jurnal internațional. Avem tradiție în România de cercetare pe domeniul alfabetizării?
Dacian Dolean: Noi am mai publicat acum 2 ani două studii în jurnale internaționale cu impact mare, însă în afara acestora, nu am mai găsit contribuții științifice semnificative, care să investigheze problematica alfabetizării copiilor din România folosind o metodologie riguroasă. Cred că merită precizat că unul dintre aceste studii, publicat în Developmental Science, a fost în top 5% dintre cele mai descărcate studii în perioada 2018-2019 (fapt care confirmă că impactul pe care îl avem în comunitatea științifică internațională nu este accidental). Evident există și alte studii implementate în România pe domeniul alfabetizării, însă nu ajung în jurnale internaționale cu impact semnificativ din diferite motive (ex. unele nu sunt suficient de relevante, altele nu au o metodologie riguroasă, iar altele nu sunt suficient de bine scrise). În general, pentru studii ca cel pe care l-am publicat acum, ai nevoie de oportunități de finanțare, iar în România acestea sunt foarte reduse comparativ cu alte țări dezvoltate.
Apoi, chiar dacă ai oportunități de finanțare, mai trebuie să și aplici pentru acestea, iar eu am observat că în general nu prea există multe aplicații de proiecte pe științele educației. Apoi, după ce implementezi corect proiectele și culegi corect datele, trebuie să scrii articolul într-o manieră acceptabilă în comunitatea științifică internațională. Din nou, pe domeniul științelor educației din România standardele de scriere academică sunt scăzute, așa cum reiese din articolele publicate pe acest domeniu în România. Nu este suficient doar să nu plagiezi – aceste expectanțe sunt foarte scăzute. Trebuie să știi cum să argumentezi foarte bine tot ce scrii, să folosești o metodologie adecvată, iar povestea ta să aducă un plus de valoare.
Q: Unde putem citi studiul?
A: Studiul este publicat Open Access și poate fi citit pe prima pagină a jurnalului Reading and Writing: https://link.springer.com/article/10.1007/s11145-020-10107-4
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat prin mecanismul EEA Grants. Cercetările sale din domeniul științelor educației și al psihologiei sunt publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and Instruction, Developmental Science, Language Teaching Research, Reading and Writing, The Journal of Experimental Education, Frontiers in Psychology, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological Association, American Educational Research Association, Association for Psychological Science, Society for Scientific Studies of Reading, Council of Exceptional Children, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Costin Ionescu
Nina Vasile