Interesul acordat limbilor străine, dincolo de limba engleză, în școlile din România este diferit de cel existent pe piața muncii: dacă în școlile din această țară francofonă franceza este a doua cea mai predată limbă, atunci când vine vorba de angajare interesul pentru franceză pălește comparativ cu cel pentru germană sau spaniolă. Engleza își păstrează statutul de lider detașat ca limbă cerută la angajare, potrivit unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
- Analiza caută să evalueze interesul pentru limbi străine pe piața muncii, pe baza anunțurilor de angajare publicate online pe parcursul unui an (2021) în țările membre UE plus Marea Britanie.
Potrivit raportului, România urmează tendința general valabilă europeană, potrivit căreia limba engleză este lider detașat între limbile solicitate la angajare. La mare distanță urmează spaniola și germana, iar procentul căutărilor pentru limba franceză este chiar și mai mic – la jumătatea acestora din urmă.
Astfel, luând în calcul cerințele de cunoștințe de limbi străine, explicite și implicite, în anunțurile online de angajare, în România:
- Peste jumătate – 57% – vizau limba engleză
- 2,2% vizau limba spaniolă
- 2.08% vizau limba germană
- Mai puțin de 1% (0,98%) vizau limba franceză
- În ansamblu, 27,14% dintre anunțuri solicitau explicit cunoașterea a cel puțin o limbă străină
Când vine vorba despre anunțuri în care limba străină este cerută implicit (de ex., în anunțurile formulate direct în limba respectivă) proporțiile se păstrează la nivelul României:
- 32,3% vizau limba engleză
- 1,12 % -limba spaniolă
- 0,76% – limba germană
- 0,3% – limba franceză
În cazul anunțurilor de angajare pentru manageri:
- Aproape 70% cer implicit sau explicit cunoașterea limbii engleze (al patrulea cel mai mare procent din Europa, după Luxemburg, Franța și Belgia
- 3,18% cer implicit sau explicit cunoașterea limbii germane
- 3% cer implicit sau explicit cunoașterea limbii spaniole
- 1,47% cer implicit sau explicit cunoașterea limbii franceze
Dacă sunt eliminate țările unde engleza este limbă oficială (Marea Britanie, Irlanda și Malta), România se numără printre țările unde engleza este cel mai mult căutată – alături de Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Luxemburg și Portugalia (cu peste 40% dintre anunțuri).
Comparativ, limba franceză este căutată în mod semnificativ (peste 20% dintre anunțuri) în Belgia și Luxemburg, țări unde aceasta este una din trei limbi oficiale.
- De notat că engleza este a șasea cea mai căutată competență în anunțurile de angajare la modul general, după altele precum munca în echipă, capacitatea de adaptare la schimbare, folosirea calculatorului sau folosirea Microsoft Office, fiind mai căutată decât unele competențe precum cele de “comunicare” sau “găsirea de soluții”.
La nivel european, germana a fost a doua cea mai căutată limbă, urmată îndeaproape de spaniolă.
În afară de engleză, pe hărțile de distribuție regională a anunțurilor, în România apar două cazuri aparte:
- Un număr mare de anunțuri în care era căutată limba spaniolă în Bistrița-Năsăud
- Un număr semnificativ de anunțuri în care era căutată limba franceză în Covasna
Altfel stau lucrurile în școli
Situația arată diferit în ceea ce privește predarea limbilor străine școlile din România.
După cum Edupedu.ro nota recent, în România erau, în 2020, aproape 240 de mii de elevi care studiau limba franceză ca primă limbă modernă învățată și peste 1 milion de elevi care o învățau ca a doua limbă modernă, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
Un raport din această primăvară, publicat de rețeaua Eurydice și prezentat de Edupedu.ro aici, arăta că în România peste 90% dintre elevi învață engleza în cel puțin două cicluri.
- Potrivit aceluiași raport, franceza este a doua cea mai învățată limbă în cel puțin un ciclu de învățământ (învățată de cel puțin 10% dintre elevi) în România și alte zece țări europene, aproape toate din sudul și vestul continentului (Austria, Cipru, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Liechtenstein, Olanda, Portugalia, Spania).
- La nivel european, germana este a doua cea mai învățată limbă străină la nivel de liceu (20% dintre elevii de pe continent), iar spaniola este pe locul 3 atât la nivel de gimnaziu, cât și la nivel de liceu).
“Cele mai căutate limbi străine” în România, pe Google
Luna aceasta, un director online destinat activităților pentru copii a publicat o analiză proprie pe baza căutărilor pe Google efectuate în România, având drept cuvinte-cheie formule precum “învață engleză”, “învață franceză”, “cursuri engleză” etc. Potrivit analizei citate, ce a urmărit căutările efectuate pe parcursul unui an (aprilie 2022-martie 2023):
- Engleza ar fi cea mai căutată limbă străină pentru învățare, cu de patru ori mai multe căutări decât germana și de opt ori mai multe căutări decât franceza
- Franceza s-ar situa pe locul cinci după numărul de căutări înregistrate, după engleză, germană, spaniolă și italiană.
Citește și:
România se numără printre liderii europeni în privința învățării limbilor străine în gimnaziu și liceu, dar profesorii români care predau aceste limbi sunt în topul celor care călătoresc cel mai puțin în străinătate – raport
20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei. Peste 320 de milioane de oameni vorbesc franceza în lume
Raluca Pantazi
R.P.
Redacția
4 comments
De 3 decenii investitorii francofoni in Romania nu au investit in promovarea limbii franceze in Romania, preferand sa invete ei limba romana sau sa comunice in engleza cu angajatii roimani anglofoni, mult mai numerosi decat cei francofoni!!!!!…Dar la fel de ieftini, pentru ca suntem in Romania! Conform pozitiei “politically correct” a unor oficiali francezi prezenti in Romania – “LA LANGUE FRANCAISE EST POUR LA ROUMANIE UN ENJEUX ECONOMIQUE DE PREMIER ORDRE”…Ceea ce inseamna IN CLAR ca doar romanii ar trebui sa investeasca pentru ca limba franceza – altadata, din ratiuni istorice, considerata pe drept de noi romanii, ca “LANGUE DE COEUR DES ROUMAINS” – sa nu dispara complet din uz! Daca in 1994, anul aderarii Romaniei la OIF, aveam cam 1,5 milioane de elevi romani care invatau engleza si aproape 2,5 milioane elevi romani care studiau franceza (cu 7000 profesori de limba engleza si 16000 profesori de limba franceza), in 2019 asemenea date nu mai sunt publicate oficial Din practica si din surse neoficiale se stie ca in Romania limba engleza a luat-o cu mult inaintea limbii franceze atat ca numar de elevi cat si ca numar de profesori… Cauzele acestei INVOLUTII sunt binecunoscute asociatiilor romanesti care isi propusesera in 1990 sa promoveze in Romania, limba si cultura franceze… Precum si Francofonia…. Dupa peste 30 de ani, se pare ca nu mai intereseaza pe nimeni asa ceva – efectele se vad demult si se agraveaza, in absenta masurilor corective adecvate…
Din pacate, limba franceza nu se mai bucura in Romania de interesul, atractia si statutul (“LANGUE DE COEUR DES ROUMAINS”) de care se bucura pe parcursul secolului trecut. In 1992, cand am propus MAE roman aderarea Romaniei la ACCT (devenita ulterior OIF). AIF, AUF, etc, existau in Romania cam de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii FRANCEZE, comparativ cu cei implicati in studiul limbii ENGLEZE… Datorita unui complex de factori favorabili limbii engleze si defavorabili limbii franceze, dupa 30 de ani am ajuns – se pare – sa inversam acest raport desi datele publicate nu sunt suficient de relevante. Conform acestui text, “în 2020, în România erau aproape 240 de mii de elevi care studiau limba franceză ca prima limbă modernă învățată și peste 1 milion de elevi care o învățau ca a doua limbă modernă”. Citind printre randuri si interpretand aceste date publice imprecise, putem intui ca numarul elevilor care studiaza limba franceza a scazut cu cel putin 50% (in 1992 avand cca 2,5 milioane elevi la limba franceza, fata de cei cca 1 milion elevi care studiau limba engleza) fara sa putem cunoaste acum cifrele exacte, in absenta datelor sintetice privind limba engleza, dar si numarul de studenti si numarul de profesori, la ambele limbi… In plus, mai toate asociatiile care prin anii 90 incepusera sa se ocupe de promovarea limbii franceze in Romania au trebuit sa se desfiinteze, in absenta oricarui interes pentru limba franceza in Romania din partea oficialilor francofoni prezenti in Romania. Ei considera ca “limba franceza este o miza eonomica de prim ordin pentru Romania, deci de promovarea limbii franceze ar trebui sa se ocupe Guvernul Romaniei” (care evident are cu totul alte probleme si prioritati!!!!!). Prezenta fostului ministru demisionar al educatiei SC in postul de sef al AUF (pentru al doilea mandat !) nu inseamna nimic pentru Romania intrucat misiunea sa este sa promoveze limba franceza in lume (iar cat timp a condus Ministerul Educatiei nu a facut cunoscuta vreo initiativa in favoarea extinderii utilizarii limbii franceze in Romania)….Dar cotizatiile anuale substantiale platite de Romania la OIF, AUF, etc nu au avut si nu au vreun impact in favoarea limbii franceze in Romania intrucat acceptarea statutului de membru national nu a depins si nu depinde de ceea ce acesta a facut pentru limba franceza in decursul istoriei….Asa au ajuns membri nationali state in care limba franceza este mult mai putin vorbita decat in Romania…. In plus, aceste organizatii nu au facut nimic in 30 de ani pentru a facilita angajarea in statele africane francofone a numerosilor profesori, medici si ingineri romania care lucrau in Algeria, Maroc, Congo, etc. – unde este in continuare o mare cerere de cadre calificate…De ce mai plateste Romania cotizatie la OIF daca unicul proiect de oarecare interes al acesteia in Romania , timp de 25 de ani, a fost doar…. “infiintarea unei cafenele francofone in Bucuresti”??? Sedintele, conferintele, deplasarile – toate costisitoare – intro tara sau alta NU DEZVOLTA UTILIZAREA LIMBII FRANCEZE! Faptul ca avem in Bucuresti o Piata a Francofoniei si in UPB santierul unei viitoare Case a Francofoniei (camin studentesc) ca la Cite Universitaire de Paris, nu ne “incalzeste” cu absolut nimic, atat timp cat universitatea francofona (promisa Romaniei in 2006 la Sommet-ul Francofon din Bucuresti, chiar de ex-presedintele francez Chirac), a ramas doar un instrument de marketing politic si nu a devenit realitate! De fapt, OIF si AUF au previzionat recent ca, in anul 2050, vor mai fi francofone doar Canada si cateva state din Europa de Vest (max.20%), restul de 80% din francofonii lumii vor fi situati in statele africane, foste colonii franceze! Europa Centrala si de Est nici nu conteaza! A BON ENTENDEUR SALUT!
Limba franceza a fost – timp de peste 150 de ani – “la langue de coeur des Roumains”, datorita in primul rand multiplelor sale calitati si avantaje intrinseci, dar si prin cultivarea ei de catre elitele vremurilor si diplomati, in locul limbilor turca, greaca, rusa, etc. (predominante in Moldova si Tara Romaneasca inainte de mijlocul secolului al XIX-lea)….Un rol important in dezvoltarea cunoasterii si practicarii limbii franceze in Romania l-au avut in acei ani studentii romani in Franta care, studiind pe banii lor (nu existau burse ca acum!), decideau sa revina la sfarsitul studiilor in Romania (nu ca unii studenti romani actuali care aleg la sfarsitul studiilor sa emigreze temporar sau definitiv!!!) pentru a transpune in Romania tot ceea ce aflasera in Franta – mai ales prin crearea primelor scoli superioare (de medicina, arhitectura, beaux arts, geniu militar, geniu civil, etc.) – dar si prin cca 300 cladiri bucurestene avand arhitectura vizibil inspirata de Franta (datorita arhitectilor nostri formati acolo sau chiar unor arhitecti francezi – de ex. cladirea Ateneului Roman din Bucuresti, inaugurata in 1888)… Putini stiu astazi ca intre anii 1945-1965, limba franceza, ramasa facultativa la noi (spre diferenta de multe alte state francofone actuale in care a fost si a ramas obligatorie), a fost preferata de tot mai multi elevi/ parinti romani si ca o compensatie pentru decizia conducatorilor de atunci de-a obliga elevii nostri sa invete limba rusa… In 1992 existau in Romania cam de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze, fata de numarul celor implicati in studiul limbii engleze…. Dar, din pacate, dupa aderarea Romaniei in 1994 la AIF, OIF, AUF, etc. (care “nu au vocatia si mijloacele necesare sprijinirii francofoniei romanilor”, conform propriilor declaratii) si pe fondul unui context international defavorabil, aceasta proportie a tot scazut ajungand chiar sa se invereseze, se pare, pana in zilele noastre… Conform unor oficialitati francofone actuale, “Limba franceza este un atu economic de prim ordin pentru Romania… Revine deci Guvernului Romaniei sa promoveze limba franceza in Romania!” OLIMPIADA NATIONALA DE LIMBA FRANCEZA este – cel putin pana acum – unica dovada a existentei unor asemenea preocupari oficiale in tara noastra… Detalii privind limba franceza in Romania se pot gasi si pe grupul Facebook LIGUE FRANCOPHONE DE ROUMANIE avand peste 6000 membri…
Zici „franceză” și tragi rapid apa!