Trebuie să punem în prim-plan și necesitatea organizării rețelei școlare în așa fel încât să avem clase cu componență socio-economică mixtă, a declarat consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare Ligia Deca, în cadrul conferinței de prezentare a rezultatelor detaliate ale studiului TIMSS 2019, organizată de Universitatea București. Oficialul a explicat faptul că e nevoie de „construirea unui sistem echitabil în care accesul la educație să nu fie simplu, ci să fie însoțit de o experiență de calitate pe parcursul anilor de școlarizare”.
Deca a menționat și „argumente economice”, citând un studiu recent al OECD care arată că reducerea analfabetismului funcțional până în 2030 are impact economic pe termen lung de 200% din PIB, iar dacă analfabetismul funcțional ar fi eliminat, impactul ar fi de aproape 300% din PIB.
- Textul integral al studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) poate fi accesat aici, iar o prezentare sintetică a rezultatelor raportului TIMSS 2019 pentru România poate fi accesată aici.
Ligia Deca: ”Aș vrea să mă refer la trei puncte pe care eu le consider esențiale. Primul este asigurarea echitabilă a unui învățământ de calitate pentru toți elevii și aici cred că analiza rezultatelor la probele TIMSS 2019 scoate în evidență o chestiune esențială pe care eu cred că toți încercăm să o rezolvăm și anume capacitatea sistemului românesc relativ redusă de a avea un standard acceptabil de educație de calitate pentru toți copiii.
În acest sens, sigur, sunt o serie de măsuri care trebuie luate. Aș remarca inclusiv eforturile recente ale Ministerului Educației de a avea învățământ remedial pentru a recupera decalajele adunate din cauza perioadei pandemice. Însă cred că printre principiile pe care proiectul România Educată le promovează trebuie să punem în prim-plan și necesitatea organizării rețelei școlare în așa fel încât să avem clase cu componență socio-economică mixtă, să integrăm și să includem cu succes copiii cu cerințe educaționale speciale și așa mai departe. Cred că din toate studiile putem observa faptul că diversitatea socială aduce plusvaloare în procesul educațional, mai ales dacă privim școala ca acel creuzet de exersare a abilităților sociale necesare pentru ca elevii să devină mai târziu cetățeni activi.
Cred că recomandările pe care raportul le aduce în prim-plan pun în valoare această nevoie de construire a unui sistem echitabil în care accesul la educație să nu fie simplu, ci să fie însoțit de o experiență de calitate pe parcursul anilor de școlarizare, în așa fel încât să valorificăm potențialul fiecărui elev.
De asemenea cred că rezultatele TIMSS ne indică urgența alfabetizării științifice a elevilor care trebuie să aibă capacitatea de a înțelege și de a explica în termeni științifici fenomenele naturii. Trebuie să poată face asocieri, să poată oferi explicații și să-și poată oferi explicații, mai ales având în vedere nevoile sporite de înțelegere a provocărilor globale. De aceea, proiectul România Educată își asumă în mod prioritar alfabetizarea funcțională, în general, și alfabetizarea științifică în particular, a tuturor elevilor.
Dacă vrem și argumentele economice, ca și cum cele social-educaționale nu ar fi suficiente, un studiu recent al OECD spune că dacă reducem analfabetismul funcțional până în 2030, impactul economic pe termen lung pentru România este undeva estimat la 200% din PIB. Dacă îl reducem. Dacă îl eliminăm, sigur, scenariul optimist, vorbim despre un impact de aproape 300%. Deci există și un argument economic care este bine să fie menționat.
Cred că este important să clarificăm și faptul că în următoarea perioadă proiectul România Educată va intra într-o etapă de mediere pe care președintele României are atributul constituțional s-o inițieze și să o deruleze, urmând ca începând din toamnă să vedem eforturi susținute pentru ca rezultatele și recomandările pe care proiectul le-a pus în valoare, pentru că ele vin din partea întregii societăți, a experților, a actorilor, a instituțiilor statului, ele să poată intra în niște cicluri firești de politică publică. Adică să avem inițiere de modificări normative, dar și inițierea unor programe bine finanțate care să ne ducă în punctul în care ni-l dorim.
Susțin în continuare și eu, ca și domnul ministru, ca România să participe la toate evaluările internaționale care ne sunt necesare pentru a avea decizii bazate pe evidenția și aș dori să remarc angajamentul Ministerul Educației, cel puțin în ultima perioadă, pentru că acest deziderat să devină realitate”.
TIMSS arată că România s-a plasat și continuă să se plaseze atât la matematică, cât și la științe, sub media internațională de 500 de puncte, poziție rămasă neschimbată de când România participă la aceste studii. La matematică și științe, scorurile obținute de elevii români de clasa a VIII-a la testele TIMSS nu s-au modificat semnificativ în ultimii 20 de ani (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; științe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). Totuși, la matematică se observă o recuperare de 21 de puncte față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007. Această evoluție nu este valabilă în cazul științelor, unde rezultatele nu indică nicio schimbare de la începutul măsurărilor IEA.
Ca atare, distribuția performanței rămâne o problemă majoră pentru sistemul educațional românesc. Aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe.
Totodată, raportul a evidențiat existența unui „analfabetism numeric” la 22% din populația școlară de clasa a VIII-a, în timp ce un procent de 48% dintre acești elevi se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță, cu mențiunea că analfabetismul numeric este disproporționat de mare: jumătate din țările participante nu ating 13%. Același procent de 22% reprezintă și cota de „analfabetism științific” în cadrul populației școlare de clasa a 8-a, cel mai mare procent dintre țările europene evaluate. Un alt procent de 51% din acești elevi este sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
Potrivit concluziilor studiului, una dintre cauzele care stau la baza acestor rezultate slabe este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor pentru asigurarea unui proces educațional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% dintre copiii noștri au un acces redus sau deloc la acestea. Ca o consecință, 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an.
Informații de context
Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. TIMSS 2019 a măsurat competențele elevilor de 14 ani din peste 60 de țări din toată lumea. Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinți, 19.000 directori de școli și 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori și 623 de profesori din 199 școli.
Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat pe parcursul anilor 2019-2020 de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională. Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și reprezentant al României în Consiliul Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată și coordonatorul național al proiectului TIMSS 2019.
Foto: gov.ro
3 comments
Vad ca proiectul *Romania educata” a devebit un fel de *Program al PCR”.
Sunt frapante accentele marxiste ale continutului acestui articol.
Bună ziua!
Deși am citit ”pe diagonală” sinteza (din cuvântul dnei Deca), avem unele opinii:
1. Dna LD a exprimat un punct de vedere foarte vag și cu soluții generale. Acest lucru arată o necunoaștere/ cunoaștere insuficientă a sistemului de învățământ preuniversitar;
2. Spre exemplu, ce înseamnă ” să avem clase cu componență socio-economică mixtă, să integrăm și să includem cu succes copiii cu cerințe educaționale speciale și așa mai departe.”??!! Toată lumea (elevi, părinți și profesori) resping ideea ”includerii” în clase ”normale” a copiilor cu ”cerințe speciale” dintr-un motiv foarte simplu: procesul educațional este distorsionat puternic și întreaga clasă va avea scăderi spectaculoase de performanță. Aici nu este vorba de o respingere socială ci pur și simplu de o neînțelegere gravă a sistemului educațional românesc. Concret: Mai întâi ar trebui să vedem realitățile concrete ale sistemului: În zonele urbane clase supraaglomerate și imposibil relaxare (mai puțini copii la clasă ) din cauze evidente de infrastructură – 30 de ani de neglijare a problemei costă enorm – pe toate planurile! În zonele rurale clase subdimensionate dar o lipsă majoră de cadre didactice BINE PREGĂTITE! 30 DE ANI DE NEGLIJARE A FENOMENULUI ”INV. RURAL” COSTĂ ENORM PE TOATE PLANURILE.
2. Nici proiectul mult mediatizat ”RE” nu stabilește clar ce fel de școală – sistem educațional- dorim să abordăm: A. unul incluziv – cu toate aspectele inerente ( pregătire DE PERFORMANȚĂ A PROFESORILOR ÎN ABORDAREA PROCESELOR EDUCAȚIONALE INCLUZIVE – PENTRU COPII, ELEVI, STUDENȚI EXPUȘI RISCURILOR SOCIALE ȘI NU ”ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL” CUM SE CONFUNDĂ FRECVENT! B. un sistem , o școală care funcționează pe principii de excelență – vezi școlile din Marea Britanie care au câștigat PREMIUL DE EXCELENȚĂ EUROPEAN EFQM….
3. Rezultatele foarte slabe menționate la TIMSS dar și la PISA, nu au fost corelate deloc cu abordările oficiale de la noi, mai exact cu demersul asigurării calității in educația preuniversitară. Concret, standardele și procesul de evaluare al școlilor care ar fi trebuit să conducă la îmbunătățire a performanțelor ( nu EXCELENȚĂ!) școlilor au avut efecte inverse: a crescut decalajul dintre rural și urban; a menținut artificial sistemul la un nivel minim al calității – acreditarea! De ce? pentru că formularea standardelor este complet eronată, neprofesionistă și nerelevantă pentru sistem: sunt mult prea stufoase, formulate în termeni de nivel minim (cel puțin), neinspirate – nu stimulează performanțele – mai degrabă birocrația unor raportări absolut inutile! În plus, activitatea inspectoratelor școlare în inspectarea școlilor se suprapune aproape integral cu cea a ”mult prea iubitei” agenții (ARACIP)…
4. Analfabetismul funcțional nu va scădea sub nicio formă atâta timp cât se menține și se suține o foarte slabă pregătire a profesorilor din punct de vedere psihopedagogic iar politicile educaționale referitoare la rețeaua școlară (despre care nu a vorbit dna LD) sunt orientate pe comprimarea acesteia cu orice preț deoarece exact în acest domeniu ”nu sunt bani”.
5, 6…. Multe alte aspecte.
Propuneri de soluții . Pe termen mediu și lung:
1. Corelarea curriculei cu rezultatele învățării precizate în Cadrul European al Calificărilor (EQF);
2. Realizarea de campusuri școlare în mediul rural care spă cuprindă populații școlare din localități aflate pe o rază determinată (20 km , exemplu);
3. Stabilirea unor politici educaționale de orientare a sistemului spre un ÎNVĂȚĂMÂNT INCLUZIV REAL;
4. Determinarea/inițierea unor procese reale de BENCHMARKING – cu experți și nu politicieni …
5. Fuziunea inspectoratelor școlare și ARACIP într-un organism de EVALUARE ȘI NU DE INSPECȚIE
6, 7, 8…. MAI SUNT DESTULE SOLUȚII : Resetarea efectivă a pregătirii profesorilor în sensul adecvării acesteia la un învățământ incluziv …
Mult succes proiectului, dar…
Cum este posibil ca socialiștii, precum aceasta doamna “echitabila”, sa ajungă sa ne impună, cel puțin prin “trebuie”, din nou in România, elucubrațiile marxiste de dupa WWII ?!? Socialismul a distrus nu doar România, ci destinul întregii populații a României (populația anterior socialismului dispărând complet în înșiruirea generațiilor)!
“Echitatea” izvorâta in sângeroasă revoluție franceza si “fundamentata” de Karl Marx, a conținut si va conține pana la sfârșitul vremii, cauzele violentei extreme : transferul de proprietate ( fizica, intelectuala, emoțională).
Diversitatea este necesară, fiind un motor al evoluției social-economice, însă atunci când este impusa devine un factor de explozie/implozie.
Nu inteleg cum se poate asocia liberalismul, din al cărui nume propriu putem extrage însăși definiția sa, cu Impunerile socialiste ?!?
Da, sunt extraordinar de multe studii si literatură care sa justifice Impunerile socialiste drept necesitați, prin comparație cu literatura liberalismului, a capitalismului, însă sa nu uitam ca si Marx a fost un filozof ! De ce? Ma repet : non-necesarul are nevoie sa își justifice propria existența, pe când autenticul rămâne evident, non-justificabil.
Avem nevoie sa creăm cadrul unei dezvoltări autentice economice, pe bază de necesitați reale, printr-o legislație neutra, non-discriminatorie, oarba, non-echitabila, fără discriminări pozitive, prin investiții macro in infrastructura, sa investim in elite care pot crea echipe, colmata valori, identifice căi viitoare. Poate noi credem ca astfel de viziuni se identifica in valorile acestea socialiste … nimic mai grav … si Mao se gândea la poporul său atunci când a hotărât sa omoare vrăbiile (provocând moartea prin înfometare a zeci de milioane de oameni). Avem nevoie sa identificam autenticul , nu socialismul !