Ligia Deca a spus vineri seara, la Sinaia, legat de creșterile salariale ale personalului didactic, auxiliar și nedidactic, de la 1 ianuarie 2024, promise de Guvern și prevăzute în Ordonanța de urgență nr 57/2023, că “acum se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile”, scrie Agerpres. Conform textului legislativ, angajați din învățământ ar trebui să primească o creștere de 50% între salariul actual și maximul grilei de salarizare pregătit pentru noua lege a salarizării unitare.
Declarația este o schimbare de discurs importantă care poate însemna că nu mai pot fi respectate procentele stabilite prin ordonanța de urgență din luna mai, după greva profesorilor. Asta deși, recent, după discuțiile de la Guvern cu sindicatele din Educație din 5 octombrie, Ligia Deca spunea: “voi face tot ceea ce ține de mine pentru ca angajamentele privind creșterea salariilor în învățământ să fie respectate”. În cea mai recentă declarație pe această temă, într-un interviu acordat Europa Liberă, pe 17 octombrie, Ligia Deca spunea că “vom face toate demersurile ca chiar și în cazul în care nu avem o lege a salarizării, profesorii să beneficieze de ceea ce li s-a promis”.
Ligia Deca a spus vineri seara într-o declarație la Sinaia, în contextul unei ședințe a PNL, că “acum se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile pentru angajații din educație”, asta deși recent, ministra spunea că trebuie să găsim o soluție chiar și pe actuala legislație, pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis.
“Acum se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile. Noi ne dorim ca toate angajamentele făcute personalului din învăţământ să poată fi respectate pentru a încuraja ca cei mai buni absolvenţi să intre în profesie şi pentru a încuraja performanţa la clasă. Este clar că, neavând Legea salarizării unitare, care este gestionată în elaborarea sa de către Ministerul Muncii, va trebui să se meargă pe o estimare şi de aceea avem aceste discuţii în curs cu federaţiile sindicale ca, în funcţie de bugetul de anul viitor, să putem stabili împreună cu reprezentanţii personalului din învăţământ care va fi această creştere. (…) PNL îşi doreşte ca toate promisiunile făcute cadrelor didactice şi personalului din învăţământ să poată fi ţinute. În lipsa Legii salarizării unitare, facem toate eforturile, împreună cu reprezentanţii profesorilor, să ajungem în punctul în care şi ei să simtă că aşteptările cadrelor didactice din toată ţara sunt satisfăcute. Vă promit că Ministerul Educaţiei, ca şi până acum, va rămâne aproape de cadrele didactice şi vom susţine cauza redării prestigiului şi demnităţii în profesia didactică”, a spus ministrul Ligia Deca, potrivit Agerpres.
La sedința PNL de la Sinaia a participat și liderul partidului Nicolae Ciucă, fostul premier în mandatul căruia li s-a promis profesorilor și angaților din Educație majorările salariale de la 1 ianuarie.
Informații de context
În ultimele luni, Ligia Deca vorbește despre soluțiile care se caută pentru ca profesorii și restul personalului din educație să primească ce li s-a promis în OUG 57/2023, după greva de luna mai, fără să dea un răspuns clar cum vor fi acordate majorările salariale având în vedere că legea salarizării nu este gata.
Pe 5 octombrie, ministrul Deca invoca posibilitatea ca legea salarizării să nu fie gata până la 1 ianuarie: “Trebuie să găsim o soluție chiar și pe actuala legislație, pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis”, spunea Deca.
Pe 28 septembrie, la TVR ministra Ligia Deca, a evitat să spună că garantează că va avea loc creșterea de salarii de la 1 ianuarie 2024, așa cum a promis Guvernul, chiar și în lipsa unei noi legi a salarizării.
Pe 17 octombrie, Ligia Deca a spus într-un interviu la Europa Liberă că Guvernul caută o soluție tehnică care să prevadă creșterea salariilor în educație de la 1 ianuarie 2024, chiar și în lipsa legii salarizării. “Acum, care va fi această variantă, vom vedea”, spunea Deca.
Amintim că Ministerul Educației a cerut bani Guvernului încă din luna august. Mai exact, instituția a solicitat peste 9 miliarde de lei la rectificarea bugetară, adică o creștere cu 28% față de bugetul primit la începutul anului. Jumătate din bani erau pentru salariile profesorilor și pentru bursele elevilor, conform surselor Edupedu.ro. Rectificarea bugetară – care nu va mai avea loc după ce ordonanța „mătură” a fost adoptată – era, la finalul lunii trecute, amânată pentru luna noiembrie, după cum declara purtătorul de cuvânt al Guvernului Ciolacu, pe 28 septembrie. În aceeași zi, Ministerul Educației a primit, printr-un memorandum, încă 2,6 miliarde de lei credite bugetare pentru a putea plăti salariile profesorilor și angajaților din școli și universități, pentru că instituția nu mai are suficienți bani pentru a asigura finanțarea acestor cheltuieli.
Recent ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, întrebat de reporteri la finalul ședinței de guvern de vineri, 27 octombrie, dacă „poate explica exact mecanismul acesta prin care se acordă bani prin fondul de rezervă? Practic, ce sume intră în fondul de rezervă și din acești bani ce se plătește mai exact?”, Boloș a răspuns:
„Noi alimentăm fondul de rezervă în funcție de necesități. De ce facem acest lucru? Pentru că, dacă ordonatorii de credite văd că în fondul de rezervă este o sumă consistentă de bani, sigur, fiecare va găsi justificarea necesară pentru ca problema lui să fie rezolvată, problema lui este prioritară. Înțelegem acest lucru, dar, totuși, prin mecanismul fondului de rezervă bugetară, controlul asupra cheltuirii banului public este mult mai aplicat și consistent. Pentru că de acest lucru avem nevoie în această perioadă de timp și, de aceea, alimentarea se face în funcție de nevoi. Cui dăm? La cei care au rămas fără buget pentru cheltuielile de personal și cheltuielile de funcționare. Care sunt acestea? Știm bine: Ministerul Educației – s-a adoptat decizia corectă a Guvernului României pentru ceea ce înseamnă majorarea salariilor la profesori”, a explicat Boloș.
Ministerul Educației a primit pentru 2023 un buget de 2,1% din PIB, iar pentru capitolul Educație Guvernul a alocat 3,2% din PIB. Conform noii legi a învățământului, pentru anul 2024 Guvernul ar trebui să aloce minimum 15% din cheltuielile Bugetului General Consolidat, adică aproximativ 6% din PIB.
Într-o analiză Edupedu.ro arăta cum finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.
Majorările salariale promise prin OUG 57/2023 sunt legate de legea salarizării care nu va fi gata în acest an. Fostul ministru al muncii Marius Budăi, promitea că la 1 septembrie va ajunge în Parlament ceea ce nu s-a întâmplat. „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”, spunea Marius Budăi.
Pe 16 octombrie sindicatele au fost chemate la Guvern pentru discuții privind aplicarea majărilor salariale. Simion Hăncescu presedinte FSLI, după întâlnirea cu premierul Ciolacu și mai mulți miniștri a spus că “legea salarizării nu se face în 2023, trebuie să găsim soluții pentru Educație de la 1 ianuarie. Încă nu avem soluții clare“.
La rândul său, Ligia Deca, după discuțiile de la Guvern cu sindicatele din Educație a spus că “voi face tot ceea ce ține de mine pentru ca angajamentele privind creșterea salariilor“.
Amintim, Guvernul nu susține creșterea salariilor profesorilor de la 1 ianuarie 2024 printr-o inițiativă legislativă în Parlament, pentru că aceasta “are caracter discriminatoriu” față de alți bugetari.
Ce majorări prevede promisiunea Guvernului prin OUG nr 57/2023
Promisiunea asumată de Guvern prin OUG nr. 57/2023 prevede o “creștere cu 50% din salariile în plată, din diferența între actualul salariu în plată și ce va exista pe noua grilă de salarii de la 1 ianuarie 2024″, spunea Ligia Deca.
În urma grevei din generale a profesorilor din luna mai, Guvernul a promis majorări salariale de la 1 ianuarie 2024.
(2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.
(3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.