Ligia Deca recunoaște lipsa de personal suport din școli: Ca profesorii să poată să facă ce știu ei mai bine, educație, avem nevoie de specialiști care să ne ajute pe zonele conexe, prevenire abandon, elevi cu CES, aplicare la proiecte europene

„Ca profesorii să poată să facă ce știu ei mai bine, educație, avem nevoie de specialiști care să ne ajute pe zonele conexe, prevenire abandon, elevi cu CES, aplicare la proiecte europene”, a declarat Ligia Deca, în județul Mureș, pe 28 martie, ca răspuns la problemele semnalate la Colegiul Național „Unirea”, unde „la peste 900 de elevi este un singur psiholog, un singur consilier școlar, cu imposibilitatea de a asigura un profesor de sprijin”, de către Aurora Stănescu, directoarea Colegiului. 

Ligia Deca a spus că a crescut cu 50% numărul de consilieri școlari, însă „cu fiecare grădiniță inaugurată, cu fiecare copil cu CES integrat în școală, mai apar alte nevoi de posturi. Eu cred că până când nu cerem și nu e clar că sunt necesare, nu vom avea șansa ca cineva să ne aprobe.”  

În ceea ce privește formarea profesorilor pentru a lucra cu elevii cu CES, Ligia Deca spune ca în cazurile ușoare „poate funcționa foarte bine învățarea unii de la ceilalți, dacă avem unu, doi, cinci profesori care au fost formați într-o școală în acest sens, sunt absolut convinsă că puteți organiza la nivelul fiecărei școli o sesiune în care să-și schimbe experiențele și cumva, știți că se folosea această expresie, să fure meserie unui de la ceilalți”.

Ligia Deca a spus că în necesarul de formare al școlilor se așteaptă să vadă necesarul de formare pentru cadre didactice pentru integrarea copiilor cu CES, pentru a sprijini școlile cu fonduri naționale, cu programe naționale de formare. 

Intervenția ministrului Educației:

Aurora Stănescu: La Colegiul Național „Unirea”, la peste 900 de elevi avem un singur psiholog, un singur consilier școlar, cu imposibilitatea de a ne asigura, a ne putea ajuta cu un profesor de sprijin, pentru că, de asemenea, nu există posibilitatea de a avea în număr mare astfel de profesori, cu o legislație care, repet, este generoasă și bine fixată, dar nu vine în întâmpinare a relaționării noastre cu studiul de caz, cu planul acela pe care dvs. l-ați amintit puțin mai devreme, cu modul în care trebuie să corelăm problematica elevului cu ceea ce se întâmplă la clasă. 

Există o tipologie extrem de variată a cazurilor de CES. Profesorul cum ia contact cu dirigintele, cu consilierul școlar, părintele, CJRAE? Iertați-mi, vă rog abrevierea, dar, dincolo de aceasta, trebuie să avem și alte pârghii, de ajutor direct, pentru a ști cum să gestionăm situația delicată a elevilor cu cerințe educaționale speciale.

Ligia Deca: Într-adevăr, noua lege schimbă un pic filosofia, stabilește un obiectiv general și generos, aș spune eu, care vizează integrarea tuturor copiilor care pot fi integrați în școlile de masă cu ajutorul potrivit. Definim și patru niveluri speciale de sprijin bazal, suplimentar, intensiv și special. Clarificăm și ce nivel de sprijin poate fi integrat în școlile de masă.

Mai facem un lucru, în acea evaluare care se face pentru determinarea cerințelor educaționale speciale, încercăm să uniformizam metodologia care până acum varia de la un județ la altul și care în unele certificate de CES preciza sprijinul necesar, de ce are nevoie copilul respectiv pentru a putea funcționa într-o școală de masă și în altele nu. Credem că este necesar să explicăm foarte clar ce sprijin este necesar și să lucrăm înspre a-l asigura.

De aceea am crescut cu 50% numărul de consilieri și vom mai face încă un efort. De aceea cred că trebuie să putem să ne ajutăm de expertiza altor instituții. De aceea am încercat să punem la un loc resursele. Nu am desființat centrele județene de asistență și resurse, cum era poate în prima variantă a legii scoasă dezbatere publică. Le-am păstrat.

Am zis să vedem câți profesori de sprijin avem, ca să putem să avem o evidență clară și să putem să-i alocăm acolo unde este cea mai mare nevoie de ei. Dar, dacă suntem sinceri, noi, sistemele publice mari educație, asistență socială, sănătate, suferim în continuare de o teribilă lipsă de personal, mai ales în zona aceasta suport.

Ca profesorii să poată să facă ce știu ei mai bine, educație, avem nevoie de specialiști care să ne ajute pe zonele conexe, că e vorba de prevenire abandon, că e vorba de CES, că e vorba de aplicare la proiecte europene sau mai știu eu ce altceva. Avem nevoie de niște oameni care să ajute școala din aceste perspective. 

Eu mi-am dorit, în primul rând, împreună cu colegii, să transparentizăm această nevoie de sprijin suplimentar, că uneori, din realitatea faptului că știai că nu primești nici nu mai cereai. Trebuie să știm foarte clar câți copii cu CES avem și ce sprijin au ei nevoie să aibă. 

Dacă vă aduceți aminte, și eu îmi aduc aminte că a fost o dezbatere dureroasă, aveam o prevedere in  lege care vorbea despre integrarea copilului, cu CES în școala care are resursele să-l integreze și atunci a fost o reacție socială teribilă în care s-a acuzat că, de fapt, ministerul încearcă să blocheze accesul copiilor cu CES în școlile de masă. Departe de noi gândul acesta. Am vrut doar să stabilim un fel de garanție a capacității școlii de a integra cu succes. Nu avem acea prevedere, dar dacă avem o evidență clară a specialiștilor necesari și facem cererile către inspectorat, avem șansa să le cerem și noi la nivel național și să le obținem. 

Anul trecut a fost prima oară în care am rugat inspectoratele, vă rog, spuneți-mi ce nevoie de personal aveți, dar sincer, adică nu spuneți-mi ce nevoie de personal aveți, dar încadrați-vă în atât. Ce nevoie de personal aveți la nivel real?. Am pus cifrele așa cum au venit de la inspectorat într-un tabel. Am scos hotărâre de guvern în dezbatere publică și pentru prima dată am aprobat numărul de posturi, așa cum l-a dat inspectoratele, ca fiind necesare și le-am distribuit în teritoriu. 

Sigur că opt luni mai târziu au apărut alte nevoi. Sigur că cu fiecare grădiniță inaugurată, cu fiecare copil cu CES integrat în școală, mai apar alte nevoi de posturi, dar eu cred că până când nu cerem și nu e clar că sunt necesare, nu vom avea șansa ca cineva să ne aprobe. Poate anul ăsta puțin, la anul mai mult și tot așa, până când reușim să avem personalul de care avem nevoie. 

Am vorbit de personal suport, dar și cadrele didactice ne spun că au nevoie de formare și ele trebuie să înțeleagă care pot fi acele strategii pedagogice pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale, mai ales atunci când ele sunt ușoare și au nevoie doar de niște strategii pedagogice diferite.

Aici cred că poate funcționa foarte bine învățarea unii de la ceilalți, dacă avem unu, doi, cinci profesori care au fost formați într-o școală în acest sens, sunt absolut convinsă că puteți organiza la nivelul fiecărei școli o sesiune în care să-și schimbe experiențele și cumva, știți că se folosea această expresie, să fure meserie unui de la ceilalți, iar în necesarul de formare al școlilor mă aștept să văd necesarul de formare pentru cadre didactice pentru integrarea copiilor cu CES, ca să putem și noi să vă sprijinim cu fonduri naționale, cu programe naționale de formare. 

Informații de context despre numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale, a consilierilor școlari și a profesorilor de sprijin

Câți copii cu cerințe educaționale sunt în sistemul de învățământ din România

Ministerul Educației ține evidența copiilor cu cerințe educaționale speciale care beneficiază de drepturi financiare și educaționale, conform certificatului de orientare școlară emis de CJRAE, astfel:

În anul școlar 2021-2022 numărul beneficiarilor a fost de 65.981 de copii, conform Raportului privind Starea învățământului preuniversitar 2021-2022. 

În anul școlar 2022-2023, erau 65.082 de copii, în februarie 2023, conform datelor furnizate de Ministerul Educației la solicitarea Edupedu.ro. 

Sursa date: Ministerul Educației

Datele produse de sistemul educațional legat de elevii cu CES sunt de slabă calitate

„Datele administrative produse de sistemul educațional legat de elevii cu CES sunt de slabă calitate, parțial din cauza diferențelor de implementare locală a reglementărilor făcute la nivel național. 

Raportările de date administrative pentru același indicator diferă în multe cazuri între instituțiile din același județ (de exemplu, între Inspectoratul Școlar și CJRAE). Diferențele pot fi puse și pe seama unor procese de colectare a datelor diferite și/sau defectuoase. 

Exemplu: Ponderea elevilor care au și certificat de handicap în totalul elevilor cu CES dintr-un județ prezintă o variație considerabilă la nivel național, între 12% și 94% (valoarea medie calculată pentru cele 32 de județe pentru care există date este de 51%)”, conform Diagnozei situației persoanelor cu dizabilități în România, din 2021.

Situația consilierilor școlari 

Unui post de consilier școlar îi este alocat un număr maxim de 500 de elevi, respectiv un număr maxim de 300 de preșcolari, conform legii învățământului preuniversitar. 

„Norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari”, potrivit  Art. 207, (9).

La începutul lunii februarie 2023, Ministerul Educației anunța repartizarea la nivel național a 1200 de posturi de consilieri școlari, pe care școlile pot începe să facă angajări.

„Practic, trecem de la un consilier la 1.200 de elevi în medie la un consilier la 800 de elevi și preșcolari”, a declarat Ligia Deca. 

• Edupedu.ro a soclitat ministerului Educatiei numarul posturilor ocupate din cele 1.200 scoase la concurs și numărul total al consilierilor școlari încadrați în anul școlar 2023-2024. Când vom primi un răspuns oficial, îl vom publica.

Situația profesorilor de sprijin

Sunt 1.852  de învățători și profesori itineranți și de sprijin în anul școlar 2023-2024, potrivit datelor ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro, in februarie 2024.

Unui profesor de sprijin i-ar reveni aproximativ 35 de elevi cu CES, faţă de 8-12 elevi, cât prevede metodologia în vigoare, privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, din 7 octombrie 2011.

„Normarea şi încadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel:

a) un post pentru 8-12 copii/elevi/tineri cu deficienţe moderate sau uşoare, integraţi individual ori în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unităţi de învăţământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore;

b) un post pentru 4-6 copii/elevi/tineri cu deficienţe grave, profunde sau asociate, integraţi individual ori în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unităţi de învăţământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore.

Cele 16 ore/săptămână aferente normei de predare se realizează în activitate directă cu copilul/elevul integrat, în clasă sau în săli multifuncţionale/centre de resurse din unitatea de învăţământ unde este înscris copilul/elevul”, conform Art. 11.

Foto: © Alexey Emelyanov Eanstudio | Dreamstime.com/ Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Numărul consilierilor școlari din România se modifică semnificativ în comunicările oficiale ale Ministerului Educației. Diferențele au loc chiar și în aceeași lună / Lista, pe județe

Câți copii cu dizabilități sunt în România și câți dintre ei merg la școală