Cum s-a schimbat perspectiva Ligiei Deca asupra alocării bugetului prevăzut de Legea Educației, indiferent care este aceasta – Legea 1/2011, care prevedea 6% din PIB și niciodată nu a fost aplicată, sau Legile 198 și 199/2023, care prevăd 15% din bugetul general consolidat – din 2013 până acum? Răspunsul a fost dat de ministrul PNL al Educației, autor al raportului România Educată și co-autor al legilor bazate pe acest „proiect de țară“ al președintelui Iohannis, într-un interviu acordat jurnalistului Euronews România, Vitalie Cojocari, difuzat pe 4 octombrie și care nu apare integral pe site-ul televiziunii nici la 12 zile de la momentul respectiv: „Una este că lupți din poziția de reprezentant al studenților, alta este când lupți din perspectiva membrului de Guvern care are în față și limitările bugetare și legislative”, a spus Deca. Aceasta susținea în 2013, ca lider al ESU – organizația europeană a studenților, ca fost secretar general și apoi președintă a ANOSR, o campanie de alocare a 6% din PIB pentru Educație, spunând că aceasta este “singura șansă pentru a avea o democrație funcțională“.
În același interviu acordat Euronews, Deca a încercat să justifice public ceea ce se conturează a fi un nou eșec în aplicarea finanțării legale a Educației, și anume faptul că, și de această dată, cele două noi legi ale Educației vor fi încălcate prin nealocarea a 15% din bugetul general consolidat, anul viitor.
Amintim, pentru 2023, cu Ligia Deca ministru al Educației, Guvernul a propus și adoptat o alocare de 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației și 3,2% din PIB pentru întreg domeniul Învățământ, iar ministra a spus atunci că bugetul „este acoperitor“.
Redăm fragmentul din interviul de la Euronews România:
Vitalie Cojocaru, Euronews: Dumneavoastră spuneați, în 2013, când nu erați ministru, citez: “Alocarea 6% din PIB pentru educație este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională”. Ce se schimbă când ești în afara acestui cabinet și când ajungi aici? (n. red la ministru al Educației) Ce se schimbă? Care este perspectiva care se schimbă?
Ligia Deca: „Este normal să luptăm pentru mai multă finanțare în educație. Până la urmă este vorba despre o investiție. Una este că lupți din poziția de reprezentanță al studenților, cum eram atunci și, evident, trebuie să anunți dezideratul pe care tu îl ai din punct de vedere al beneficiarilor. Alta este când lupți din perspectiva membrului guvernului care are în față și limitările bugetare și limitările legislative. Pentru a fi sinceri, avem nevoie de reglementări legale care să ne permită și absorbția eficientă a celor 6%, adică trebuie să avem mecanismele necesare în așa fel încât să cheltuim cu sens acești bani, în momentul în care avem o nouă grilă de salarizare în învățământ, în momentul în care vorbim despre alte standarde curiculare, alte standarde de evaluare în cariera didactică, alt nivel de susținere a activităților extracuriculare, un alt număr de beneficiari pe masă caldă, deja lucrurile cresc în amploare și atunci putem în mod legitim să justificăm execuția bugetară la nivelul pe care îl avem în legea învățământului preuniversitar. De aceea am și avut nevoie de o nouă lege pentru a avea cadru legislativ în care să solicităm ca din banii publici, din 100 lei cât are statul, bugetul întregii țări, 15 lei să meargă către educație”.
„Limitarile legislative“ menționate de Deca nu există – din contră, ambele legi ale învățământului – 198 și 199/2023 prevăd alocarea anuală, fără restricții sau condiții, fără vreo temporizare sau vreo opreliște, a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru Educație.
Informații de context
Ligia Deca, actualul ministru al Educației, spunea, în 2013, că 6% din PIB pentru educație este „singura șansă pentru o democrație funcțională”: „Aș vrea să susțin ideea de 6% pentru educație și campania asociata acesteia, pentru că, din punctul meu de vedere, educația este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională”. Declarația se găsește pe canalul de Youtube al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești (ANOSR), fiind postată în urmă cu 9 ani.
În decembrie 2022, când a fost anunțat proiectul de buget și a primit doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, Ligia Deca a spus pentru Edupedu.ro că bugetul este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege“.
Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6 iunie, că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.
Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.
În același interviu acordat Euronews, pe 4 octombrie, Ligia Deca a spus, direct sau mai pe ocolite, că noua prevedere legală de alocare a bugetului pentru Educație va fi din nou încălcată. Este vorba despre 15% din bugetul general consolidat, înlocuitorul prevederii cu alocare de 6% din PIB, obligatorie prin Legea 1/2011, dar niciodată respectată în cei 12 ani de existență a acelei legi.
Legile Educației au intrat în vigoare pe 3 septembrie 2023, iar până acum Guvernul a evitat constant să facă o rectificare bugetară, deși ministerele nu mai au bani nici de salarii, cum este cazul Ministerului Educației, și nici pentru alte cheltuieli.
Amintim, Mircea Miclea a fost singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia (în 2005) pentru că Guvernul nu a alocat 6% din PIB Educației.
În 2008-2010 Deca a fost președintele Uniunii Studenților din Europa și în 2006 – 2007 a condus Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).