Ministra educației le-a spus directorilor de școli din județul Mureș, cu care a avut o întâlnire vineri, organizată de Inspectoratul Școlar Județean, că prin „aerisirea planurilor-cadru” „nu m-am referit la o scădere a calității. Din contră, m-am referit la faptul că avem tendința să înghesuim foarte multă materie, fără să avem timpul necesar s-o fixăm”. Ligia Deca a vorbit despre planurile-cadru la Târgu Mureș, după ce luni, pe 25 martie, în conferința de presă de la Ministerul Educației aceasta a răspuns la o întrebare Edupedu.ro pe această temă. Întrebarea directorului Colegiului Pedagogic Târgu Mureș, profesorul Dorin Lobonț, a plecat de la exemplul Poloniei.
Edupedu.ro a scris pe 27 martie că are loc o amplă reformă curriculară în Polonia, unul dintre liderii europeni ai PISA. Aceasta a început în februarie 2024 și este programată să se încheie în doar patru ani. Unul dintre pilonii reformei este acela că profesorii vor preda mai puțină materie, chiar din septembrie, dar cu o aprofundare mai mare.
Ligia Deca a spus că Polonia „a observat că rezultatele la PISA reclamă fixarea competențelor de bază și atunci taie din materie și dau mai mult timp pentru fixare. Cred că ceva similar ne-ar fi și nouă util”.
Ministra a spus că, legat de planurile-cadru și de programele școlare pentru liceu, a vorbit cu profesori care pregătesc olimpici la științe, pe care i-a întrebat de câtă materie au nevoie acei copii pentru a face performanță internațională. „Știți ce mi-au zis? „Ne oprim cu materia undeva pe la sfârșitul clasei a X-a, poate începutul clasei a XI-a, restul este ambiția noastră națională””, a spus Deca.
Oficialul a răspuns și la întrebarea despre timpul de școală suplimentar, profesorul Lobonț semnalând faptul că România este în topul european la numărul de zile de vacanță școlară. „Poate că, da, avem nevoie de mai mult timp de școală”, a spus ministra. „Trebuie să discutăm, să vedem că poate și structurarea anului școlar, știu eu, din punct de vedere al numărului de săptămâni altfel poate fi o soluție”, a mai spus Deca.
Declarațiile despre cum ar putea sau cum ar trebui să fie noile planuri-cadru de liceu vin în contextul în care acestea ar fi trebuit să fie deja aprobate și în aplicare până duminică, 31 martie 2024, potrivit ordinului de ministru nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, semnat chiar de Ligia Deca. Ministra vorbește despre aceste documente esențiale pentur reforma curriculară din România ca despre ceva destul de îndepărtat. Recent a declarat, legat de planurile-cadru aflate teoretic în lucru la Ministerul Educației, că „mai durează puțin, cred că merită sacrificiul de timp pentru a avea totuși niște planuri-cadru așa cum ni le dorim și așa cum menționează și principiile din legea învățământului preuniversitar”. După planurile-cadru, specialiștii urmează să realizeze programele școlare. Conform Legii actuale, elevii care intră în clasa a IX-a în toamna 2025 ar trebui să fie primii care vor face liceul pe un curriculum bazat pe competențe, cu programe noi, manuale noi, profesori formați și abilitați curricular și care în 2029 vor susține noul Bacalaureat.
Redăm întrebarea și răspunsul Ligiei Deca:
Dorin Lobonț, directorul Colegiului Național Pedagogic „Mihai Eminescu”: „Citeam zilele trecute că Polonia va începe un amplu proces de restructurare curriculară, pe o durată 4 ani, o durată destul de rapidă, mă gândesc eu, prin reducerea conținuturilor și păstrarea aceluiași timp de școală. Asta înseamnă că se reduc conținuturile, iar cele care rămân să fie aprofundate păstrândastfel și calitatea lor. Dumneavoastră, sau politica Guvernului României, pentru că v-ați exprimat ca fiind necesară „o aerisire a planurilor-cadru”, cum vedeți această „aerisire a planurilor-cadru? Probabil tot așa, prin reducerea conținuturilor? Sau, mă rog, a competențelor? Pentru că știm că competențele cheie sunt cele care primează sau conținuturile se realizează prin competențe. Sau, și ne apropiem și de structura anului școlar, România este printre primele țări din Europa cu cea mai mare vacanță școlară, deci probabil că dacă s-ar mări puțin timpul de școală, atunci iarăși materia ar deveni puțin mai flexibilă. Sau dacă reducemplanurile-cadru cum v-ați gândit, se pot reduce numărul de ore alocate materii sau eliminarea unor discipline?”
Ligia Deca, ministrul Educației: „Când am vorbit despre aerisirea programului copiilor nu m-am referit la o scădere a calității. Din contră, m-am referit la faptul că avem tendința să înghesuim foarte multă materie, fără să avem timpul necesar s-o fixăm sau să ne asigurăm că minimul necesar pentru competențele de bază pe care Bacalaurentul le verifică, sau Evaluarea Națională dacă vorbim despre gimnaziu, a fost atins. Dacă reușim să îndeplinim standardele minime pe care sistemul nostru trebuie să le îndeplinească. Dacă vorbiți cu profesori care fac performanță, și eu am vorbit, mi-au zis așa: am întrebat ce materie este necesară pentru copiii care merg la liceu, la olimpiadele Internaționale, la științe. Știți ce mi-au zis? „Ne oprim cu materia undeva pe la sfârșitul clasei a X-a, poate începutul clasei a XI-a, restul este ambiția noastră națională”.
Poate că nu toți copiii merg mai târziu la o facultate de matematică sau de fizică, sau de chimie. Și atunci ideea mea ar fi, pe de o parte, să ne asigurăm că în trunchiul comun, că acel trunchi comun e de fapt trunchi comun și că permite ramificarea în funcție de opțiunea copilului, apropiat fiind și de ceea ce își dorește să fac mai târziu în învățământul superior. Sau, în cazul învățământului tehnologic sau dual tehnologic, pentru piața muncii. Adică mi se pare firesc în clasa a XI-a și a XII-a să ne concentrăm pe o flexibilitate a planurilor-cadru care să permită această individualizare. De acord cu dvs. că putem să reglăm acest timp suplimentar pentru fixare, că de fapt asta spune Polonia – a observat că rezultatele la PISA reclamă lipsa competențelor de bază, fixarea competențelor de bază și atunci taie din materie și dau mai mult timp pentru fixare. Cred că ceva similar ne-ar fi și nouă util, dacă suntem sinceri cu noi.
Mai mult decât atât, cred că trebuie să reglăm corespondențele dintre discipline. Mi-au spus profesori de științe că fac anumite conținuturi pentru care n-au instrument matematic. Și le învață copiii pe de rost. Nu-i ok. La științe. Sau la limbi străine se apucă să facă timpuri la verb pe care copilul nu le-a studiat la limba română – asta e altă problemă. Deci ideea pe care o avem este tocmai îndreptarea acestora anomalii, că sunt niște anomalii. Și cumva să permitem copiilor care vor să acumuleze mai mult pe anumite discipline și vor să facă performanță, prin această flexibilizare la XI-a și la a XII-a, dar în același timp să avem și un trunchi comun, care este într-adevăr comun pe toate cele trei filiere – teoretică, vocațională, tehnologică – și care înseamnă de fapt ce testăm la Bacalaureat și ce reușim să obținem prin profilul acela al absolventului. Că până la urmă un absolvent de liceu, că acela e finalul învățământului obligatoriu, trebuie să poată să fie un cetățean activ. Nu știu dacă o să facă integrale duble, dar cu siguranță trebuie să știe să-și calculeze dobânda la un împrumut. Și dacă nu reușim să-l învățăm a doua parte, s-ar putea să avem o surpriză mai târziu, chiar dacă poate că o elită, acum, reușesc să aibă performanțe foarte mari la olimpiade. Deci cam acesta era sensul.
De acord cu dvs. că trebuie să umblăm și la competențele de bază, și la fixare, și la corelare. Și poate că, da, avem nevoie de mai mult timp de școală. Numai că noi avem niște specificități în România. Avem anumite extreme de temperatură în anumite zone, avem o diferență geografică care a dus, de exemplu, la acele vacanțe mobile, tocmai în ideea de a ne adecva la specificul local și trebuie să discutăm, să vedem că poate și structurarea anului școlar, știu eu, din punct de vedere al numărului de săptămâni altfel poate fi o soluție. Însă feedback-ul din societate să știți că a fost unul extrem de negativ când am încercat să mărim numărul de săptămâni – ori într-un capăt, ori în celălalt, ori în iunie, ori în septembrie – din motivele cunoscute”.
Noile planuri cadru pentru liceu ar trebui să fie gata până la data de 31 martie 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Inițial, ordinul cu noile planuri-cadru pentru liceu ar fi trebuit finalizat până pe 29 februarie, ceea ce înseamnă o întârziere de o lună de zile.
„Variantele intermediare care mi-au fost prezentate nu respectau cele trei principii cumulativ și atunci am rugat grupurile de lucru să reanalizeze. Dacă acest lucru mai durează puțin, cred că merită sacrificiul de timp pentru a avea totuși niște planuri-cadru așa cum ni le dorim și așa cum menționează și principiile din legea învățământului preuniversitar”, a spus Ligia Deca, ministrul Educației, pe 25 martie, la întrebarea Edupedu.ro.
Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.
Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente:
- trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
- curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
- curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Variante de planuri-cadru, apărute în mai 2023
Amintim că au Edupedu.ro a publicat, în luna mai 2023, proiectele de planuri-cadru pentru liceu în exclusivitate, care au creat o reacție virulentă a profesorilor și a mediului academic. Ele prevăd, printre altele, ca fizica, chimia și biologia să nu mai fie în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a și ca disciplinele „logică” și „psihologie” să nu mai fie studiate de către elevii de la profilurile uman și real, filiera teoretică. Lucrul la ele s-ar fi oprit pentru a le relua după prevederile din noile legi.
Ministerul Educației s-a detașat de planurile-cadru publicate spunând că nu și le asumă. La câteva zile, într-o întâlnire din luna mai a ministrului Ligia Deca cu reprezentanții Facultății de Filosofie a Universității București, pe marginea planurilor-cadru de liceu din documentul draft, Deca le-a spus universitarilor că proiectele sunt „anumite variante de lucru interne ale experților CNPEE”.
CNPEE – Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație – este instituția din subordinea Ministerul Educației care propune planurile-cadru și programele, face și administrează subiectele pentru toate examenele, evaluările și concursurile organizate de Ministerul Educației. Informația că planurile-cadru publicate de Edupedu.ro erau de fapt făcute de experții CNPEE contravenea chiar comunicatului dat cu o săptămână în urmă de Ministerul Educației, în care instituția transmitea că „este o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional” și că „la nivelul experților din Ministerul Educației”, au existat doar „discuții privind demersurile anterioare de revizuire și observațiile primite până acum de Ministerul Educației, înaintea demarării etapelor procedurale de modificare a planurilor-cadru”.