Ligia Deca evită din nou să declare că a obținut doar 2,1% din PIB pentru ministerul său și spune că este „un buget de tranziție către o alocare justă pentru acest sector crucial”

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat din nou că „nu sunt 2,1% din PIB alocați educației”, deși este vorba despre 2,1% din PIB alocați Ministerului Educației, nu capitolului învățământ în general. Într-o postare pe Facebook, Deca anunță că a prezentat, în fața comisiilor parlamentare, bugetul pentru anul 2023 al ministerului pe care-l conduce și evocă doar suma nominală pentru instituție, fără să spună cât înseamnă această sumă în Produsul Intern Brut.

„Pentru anul 2023, bugetul Ministerului Educației reprezintă 65,7% din bugetul pentru învățământ (n. red. echivalentul a 2,1% din PIB). Cele 6,03 miliarde de lei alocate în plus față de execuția preliminată în 2022 vor conduce la o alocare bugetară de 3,2% din PIB și nu 2,1% alocați educației”, scrie Ligia Deca.

În finalul expunerii sale de pe Facebook, Deca a menționat că este vorba despre „un buget de tranziție către o alocare justă pentru acest sector crucial ca importanță pentru viitorul României” și că „echipa Ministerului Educației și-ar fi dorit creșteri mai mari ale bugetului educației. Însă, așa cum știm, Guvernul României trebuie să țină sub control deficitul bugetar”.

Despre cum încearcă Ligia Deca să manipuleze discuția despre bugetul Ministerului Educației, pe modelul folosit de Sorin Cîmpeanu, Edupedu.ro a scris pe larg aici.

Bugetul Ministerului Educației a fost prezentat luni dimineață în fața comisiilor parlamentare pentru învățământ, reunite, obținând avizul acestora.

Postarea integrală a ministrului Educației:

„Astăzi, în cadrul comisiilor reunite de învățământ ale Parlamentului, a avut loc audierea cu privire la proiectul bugetului pentru anul 2023. Am prezentat principalele priorități în domeniul educației pentru anul următor, din punctul de vedere al alocărilor bugetare:

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 este de 32.325,452 de milioane de lei, în creștere cu 7,02% față de 2022.

Pentru anul 2023, bugetul Ministerului Educației reprezintă 65,7% din bugetul pentru învățământ. Cele 6,03 miliarde de lei alocate în plus față de execuția preliminată în 2022 vor conduce la o alocare bugetară de 3,2% din PIB și nu 2,1% alocați educației.

Creșterea, în termeni nominali, a bugetului pentru învățământ pentru anul 2023 – peste 1,2 miliarde de euro – conduce la o alocare bugetară fără precedent – aprox. 44 miliarde lei (9,9 miliarde Euro).

Cheltuielile (de fapt, investițiile) cu educația vor avea o pondere de 8,14% în Bugetul General Consolidat (în creștere față de 2022).

Alocarea suplimentară de 2 miliarde de lei pentru bugetul Ministerului Educației reprezintă doar o parte a unui puzzle complex de finanțare a învățământului.

De exemplu, Programul Național de Redresare și Reziliență va schimba fața școlii românești pentru următorii ani, totalizând 12,8 de miliarde de lei credite de angajament.

Creșterile salariale sunt moderate, însă acestea vor fi actualizate ulterior îndeplinirii reformei privind sistemul public de salarizare prevăzută în PNRR.

Creștem cu 16,7% bugetul alocat bunurilor și serviciilor, astfel încât elevii din România să studieze în unități de învățământ în care vor beneficia de căldură și electricitate, fiind prevăzute sumele necesare pentru achitarea utilităților.

Bugetul alocat pentru asistența socială crește cu 116,7% pentru a asigura, în special, plata sprijinului oferit elevilor navetiști pentru a ajunge la școala unde aceștia studiază.

Finanțarea învățământului superior ajunge la o sumă record – 5,45 de miliarde de lei – în contextul în care urmărim să punem un mai mare accent pe calitate, prin creșterea ponderii finanțării alocate în baza unor criterii de performanță de la 26,5% la 30%.

Sigur că echipa Ministerului Educației și-ar fi dorit creșteri mai mari ale bugetului educației. Însă, așa cum știm, Guvernul României trebuie să țină sub control deficitul bugetar.

Vorbim, totodată, despre un buget de tranziție către o alocare justă pentru acest sector crucial ca importanță pentru viitorul României, ce se va sprijini pe reformele cuprinse în noul pachet legislativ, în acord cu viziunea România Educată”.

Context:

Pentru a lăsa impresia că a obținut mai mulți bani pentru Ministerul pe care îl conduce, decât o arată concret fila de buget, ministrul Deca neagă public procentul de 2,1%. Aceasta vorbește doar despre sumele adunate pe întreg domeniul bugetar „învățământ” de la toate ministerele, primăriile și instituțiile, acest buget total care este de 3,2% din PIB fiind compus inclusiv din banii obținuți de instituțiile care se și auto-finanțează – cum ar fi taxele încasate de la studenți de către universități sau fondurile din proiectele cu finanțare externă pe care acestea le câștigă și derulează.

De precizat că miniștrii Educației sunt singurii care își cosmetizează bugetele obținute, care anual sunt printre cele mai mici din Guvern. Dacă toți miniștrii ar lua exemplul ministrului Ligia Deca, atunci și ministrul Familiei ar trebui să vorbească despre bugetul „familiei”, în care să includă și cheltuielile cu educația, pentru că vizează familia. La fel, ministrul Sănătății ar putea anunța cât este procentul alocat pentru Sănătate, în general, punând aici toate cheltuielile conexe de la primării, consilii județene etc. Exemplele pot continua. Dar niciun alt ministru nu vorbește decât despre ministerul său, când este vorba despre bugetul instituției, cu excepția celui al Educației.

Bugetul Ministerului Educației este în 2023 de 2,1% din PIB

Bugetul Ministerului Educației pentru 2023 este de 2,1% din PIB, potrivit proiectului Legii bugetului de stat, aprobat deja de Guvern joi, la doar două zile după publicarea lui în dezbatere. Calculul pentru acest procent este simplu, iar cifrele sunt următoarele:

• Alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației este de 32,5 miliarde de lei, cum chiar comunicatul oficial al instituției o arată.
• Produsul Intern Brut al României, estimat pentru anul 2023, folosit la construcția bugetară despre care vorbim, este de 1.552 de miliarde de lei, conform Comisiei Naționale de Prognoză.
• Raportat la PIB, bugetul Ministerului Educației în anul 2023 va fi de 2,1%, dacă bugetul rămâne așa cum este acum în varianta de proiect.

De unde apare 3,2% din PIB, folosit de Ligia Deca în comunicarea publică

Într-un comunicat al Ministerului Educației este prezentat însă procentul de 3,2% din PIB – care este echivalentul tuturor cheltuielilor pe domeniul învățământ de la toate ministerele, primăriile și instituțiile. Adică Ministerul Educației promovează astfel un buget total de 49.509 milioane de lei ca fiind „pentru învățământ”. Acest buget total este compus din banii Ministerului Apărării pentru școlile și facultățile militare, din banii de la Ministerul de Interne pentru toate școlile și academiile de poliție sau jandarmerie și pompieri, ori grăniceri, din banii Ministerului Justiției pentru școlile de agenți de penitenciare, inclusiv din banii obținuți de instituțiile care se și auto-finanțează – cum ar fi taxele încasate de la studenți de către universități sau fondurile din proiectele cu finanțare externă pe care acestea le câștigă și derulează (5.3 miliarde de lei). Există, în acest buget de 3,2% din PIB, inclusiv veniturile proprii ale autorităților locale, ale primăriilor, 4,2 mld. lei, care sunt puse tot aici pentru că acestea ar trebui alocate pentru întreținerea școlilor și grădinițelor – facturi de utilități și alte cheltuieli.

Ce intră în bugetul Ministerului Educației, adică în cei 2,1% din PIB obținuți de Ligia Deca de la Guvernul Ciucă:

• Cheltuieli de personal: 23.000 milioane de lei, pentru plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar și alte instituții – creșterea e de doar 4,3%, în medie;
•  Bunuri și servicii: 95,4 milioane de lei, pentru funcționarea unităților din subordine;
•  Transferuri între unități ale administrației publice: 5.948,8 milioane de lei, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior și altor unități;
•  Asistență socială: 427 milioane de lei, sume din care se asigură transportul elevilor și studenților, manuale, competiții școlare și alte acțiuni sociale;
•  Proiecte cu finanțare europeană: 750 milioane de lei;
•  Burse studenți, burse bani de liceu, bursă profesională și alte acțiuni: 1.187 milioane de lei;
•  PNRR: 758,5 milioane de lei;
•  Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă: 160 milioane de lei;
•  Cheltuieli de capital: 200,2 milioane de lei;
• Alte transferuri: 2,6 milioane de lei.

De remarcat că aceste cheltuieli din bugetul Ministerului Educației sunt cele pentru care ministrul negociază și pentru care „se luptă” să obțină cât mai mult. Pentru restul banilor se luptă fiecare instituție în parte, fiecare ministru în parte, fiecare șef de consiliu județean sau de primărie.