„Cred că știm cu toții și vedem, inclusiv luând în calcul examenele naționale sau testările PISA, că este esențial ca fiecare copil să citească și mai ales să înțeleagă ce citește până la sfârșitul clasei a IV-a”, a spus Ligia Deca, ministrul Educației. Declarațiile au fost făcute la lansarea „Planului de încurajare a lecturii”, eveniment organizat de Asociatia OvidiuRO.
- Programul 100 de povești este implementat de Ministerul Educației în parteneriat cu Asociația OvidiuRO.
Ligia Deca a precizat că rutina de lectură nu trebuie întreruptă după finalizarea grădiniței sau a claselor primare: „Trebuie să continuăm această preocupare pentru literație și la gimnaziu, iar rutinele de lectură este clar că trebuie să fie prezente și mai târziu, la liceu, la facultate, în viața de adult.”
Redăm declarațiile ministrului Educației:
„Așa cum știm, rutina lecturii se formează încă din primele luni de viață, de când așezăm în mânuța bebelușului cărți senzoriale și îi permitem să exploreze. Și am văzut asta, pentru că sunt mamă de copil care abia a început perioada școlarității. Am văzut că, dacă le citim copiilor la creșă sau la grădiniță și întărim o rutină de lecturăm, îi ajută foarte mult pe copii să înțeleagă, să descopere lumea înconjurătoare și îi pregătește pentru viață.
Această rutină nu trebuie să se întrerupă atunci când se finalizează educația timpurie sau învățământul primar. Trebuie să continuăm această preocupare pentru literație și la gimnaziu, iar rutinele de lectură este clar că trebuie să fie prezente și mai târziu, la liceu, la facultate, în viața de adult.
Și mă bucur că, începând de anul acesta, începem să discutăm despre planul anual de lectură la școală, pentru că este foarte important, în opinia mea, să promovăm cu intenție timpul acordat lecturii la toate vârstele. Așa cum introducem în rutina noastră sportul, pentru a fi sănătoși, așa cred că, pentru sănătatea noastră mentală, psihologică, avem nevoie de lectură la toate vârstele. Insula de lectură, așa cum spuneam, este un centru de activitate în creșe și grădinițe. La fel, activitățile de lectură în învățământul primar sunt tot așa importante și cred că ar trebui să fie desfășurate nu doar de cei care, în mod tipic, sunt așteptați să facă acest lucru, de învățători.
Putem să exersăm lectura indiferent de disciplină, indiferent de context. Și cred că știm cu toții și vedem, inclusiv luând în calcul examenele naționale sau testările PISA, că este esențial ca fiecare copil să citească și mai ales să înțeleagă ce citește până la sfârșitul clasei a IV-a.
Anul acesta vă invit să depășiți granițele a ceea ce faceți în mod obișnuit și să integrați lectura în cele mai neașteptate moduri în activitatea copiilor. Cred că, prin măiestria profesorilor, arta, știința, cultura, abilitățile practice se pot întâlni cu lectura, iar copiii au ocazia să descopere că textul scris este o sursă inepuizabilă de comori. (…)”.
Informații de context
Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a spus că „spre rușinea noastră, avem în continuare copii care ajung în clasele a IV-a, a V-a fără să știe să citească fluent, să-și scrie numele”. Declarațiile au fost făcute la lansarea „Planului de încurajare a lecturii”.
„Soluția nu este sancționarea școlilor cu rezultate slabe, ci sprijinul suplimentar pe care îl acordăm comunităților școlare și fiecărui elev în parte”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca, la întâlnirea cu inspectorii școlari generali care a avut loc la Poiana Brașov. Declarațiile au fost făcute în contextul îmbunătățirii rezultatelor de la examenele naționale.
Dacă la nivel OCDE 16,4% dintre elevi au înregistrat în medie rezultate sub nivelul 2 la toate cele trei domenii, deci se încadrează la nivelul analfabetismului funcțional, în România ponderea acestora este de 33,2%.
Citește și:
Sorin Hagiu, director de școală: Spre rușinea noastră, avem în continuare copii care ajung în clasele a IV-a, a V-a fără să știe să citească fluent, să-și scrie numele. Din păcate, am avut cazuri
Ministrul Educației: Soluția nu este sancționarea școlilor cu rezultate slabe, ci sprijinul suplimentar pe care îl acordăm comunităților școlare și fiecărui elev în parte
Redacția
Raluca Pantazi
G4Media.ro
Ștefan Lefter
9 comments
Totul pleacă de la relația învățători-parinti,dar și de la legislație,că dacă nu ai voie sa îi lași repetenți până în clasa a 2 a,e clar.. apoi cu mobilele astea,e mare bătaie de cap…
exact, telefoanele mobile. in alte tari copiii nu au voie cu telefonul la școală. in Romania, profesorii și chiar ÎNVĂȚĂTORII fac grupuri de WhatsApp cu puști care nu au voie, legal, să aibă WhatsApp. pentru mine este un mister cum de profesorii nu înțeleg că le îngreunează chiar și lor viața, că acei copii nu mai au capacitatea de a se concentra, nu ii mai poți capta cu nimic.
am copil de clasa a 6-a, singurul care nu are telefon și WhatsApp. sincer, as dori foarte mult un “aliat” dar nu am pe nimeni :)))
Ar fi bine daca elevii ar fi capabili sa citeasca corect macar pana la sfarsitul clasei a 8-a.
Testele PISA sunt traduse și traduse prost. La ultima testare din țara noastră au fost aduși cu forța elevi din medii defavorizate, pentru a scădea scorul(informația a fost pe Edupedu.ro!). Elevii ar fi trebuit selectați aleatoriu. Finlanda îi selectează și ea, dar îi alege pe cei mai buni. Testele PISA sunt doar un instrument folosit politic fără nici o legătură cu nivelul educației din România.
Analfabetismul functional si tulburarile de invatare (aka dislexie, disgrafie, discalculie, dispraxie) sunt doua lucruri diferite.
Analfabetismul functional inseamna dificultati in a executa sarcini simple, fara efort, cum ar fi citirea unei etichete a unui produs, completarea unui CV sau participarea la un program de formare.
Tulburarile de invatare (TSI) sunt dificultati persistente (toata viata), tulburari de dezvoltare. Tulburarile de invatare pot sta la baza analfabetismului functional.
Prevalenta TSI e pe la 15-20% sa zic, la copii. Analfabetismul functional insa afecteaza la noi cam 50% dintre elevi.
E greu, doamnele invatatoare doresc ca elevii sa vina deja invatati de acasa cu cititul, cine nu are cine sa il invete acasa, promoveaza pregatitoarea desi este analfabet, mai promoveaza si clasa I tot analfabet si din clasa a II-a chiar nu il mai invata nimeni cititul, de aceea avem analfabeti la propriu 40% care se chinuie sa ghiceasca cuvintele de prin clasa a II-a si ajung tot asa cu promovarea pana in clasa a VIII-a, de aici vin si notele acelea foarte mici de la Evaluare Nationala. Stiu eu cazuri concrete de elevi care nu stiau literele in clasa a V-a si a VII-a, dar erau promovati asa analfabeti, veneau din familii dezorganizate. Analfabetismul vine de acolo de la clasa pregatitoare , cand elevii la final trebuie sa stie sa citeasca pe literele mari si vine si de la clasa I , cand invatatoarele dau o multime de teme de citit pentru acasa, ca si cum parintii vin obositi de la munca, vai de capul lor si o iau de la capat acasa pe post de invatator. Eh.
Nu pot fi lăsați repetenți până la finalul clasei a II-a indiferent ce știu sau nu știu. Iar dacă nu știu nimic (cauzele sunt multiple), sunt de vină învățătorii. Mulți părinți spun că nu-i vor face doctori, lasă să treacă clasa, că tot la muncă în străinătate ajung.
Cu așa motivație, ce mai vreți?
Mie părinții nu mi-au citit acasă, (scuza parenting-ului modern), nu m-au învățat matematică sau să scriu. Bunicul meu m-a învățat să citesc. Am învățat numerele, adunările și scăderile în grădiniță, prin jocuri. De scris am învățat în clasa I. N-am avut toate prostiile astea numite ”metode moderne” din care copilul nu pricepe nimic, am avut caiet liniat special, învățătoare care îmi desena semnul grafic la capătul rândului, iar apoi am exersat. N-a existat niciun elev din clasa mea care să nu știe să scrie și să citească la finalul clasei I. Iar în clasa a II-a făceam caligrafie.
Ce n-am avut? Jocuri, joculețe și panseele ”educatorilor” din toate colțurile lumii, care-au reinventat apa caldă în educație. Învățarea prin repetiție la nivelul achizițiilor fundamentale a funcționat de când există învățarea, nu, acum nu mai funcționează, acum trebuie să re-descopere copilul singur cum să deseneze literele și cum să numere până la 100! Se adoptă pe bandă rulantă toate ”inovațiile” care n-au dovedit niciodată că sunt utile cuiva, dar sunt noutăți și ce e vechi și testat le pute mai-marilor.
Pe măsură ce adulții (ne)educați în sistemele astea mereu înnoite pe genunchi ajung la putere, decid ei că și cei care le urmează trebuie tâmpiți în același mod. Mi-e milă de copiii care chiar sunt inteligenți dar se pierd pe drum în toate reformele idioate inventate de fiecare ministru din cei 30+ pe care i-a avut educația. Ei nici măcar bunici înțelepți nu mai au…
Doamna ministru, dvs aveți funcționari in inspectorate analfabeți funcționali… va pot da eu un exemplu concret, f concret și f ne- funcțional
nu înțeleg cum de aveți atâta timp anul asta să stați numai în conferințe de presă .. trei pe zi ..nenumarabile pe zi….
>> este esențial ca fiecare copil să citească și mai ales să înțeleagă ce citește până la sfârșitul clasei a IV-a
Inconstienta asta pune acum presiune pe copiii cu tulburari de invatare (TSI). Se vor gasi destui care sa incerce sa invete un orb sa vada, un surd sa auda si un dislexic sa citeasca.
Vezi directorasul care se rusineaza ca in clasa a 4-a are copii cu probleme la citit.
https://www.edupedu.ro/sorin-hagiu-director-de-scoala-spre-rusinea-noastra-avem-in-continuare-copii-care-ajung-in-clasa-a-iv-a-a-v-a-fara-sa-stie-sa-citeasca-fluent-sa-si-scrie-numele-din-pacate-am-avut-cazuri/?unapproved=283920&moderation-hash=80db580aa530c46bab444e3e1f9e62d3#comment-283920
Ministra incompetenta si inconstienta ar face bine sa lanseze un program national pentru dislexici, care sa le stimuleze creativitatea.
Este grav este ca presa preia toate prostiile debitate de politruci, fara nici un filtru, fara nici o critica, fara un comentariu al unui specialist! Am ceva pretentii de la edupedu. Nu sunteti o gazeta de provincie.