Avem provocări similare în ceea ce privește cariera didactică și nevoia de a atrage mai mulți profesioniști în zona științelor sau în ceea ce privește învățarea lecțiilor bune din pandemie privitoare la digitalizare, a spus Ligia Deca, consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare după vizita de stat pe care președintele Klaus Iohannis a făcut-o în Estonia.
Ligia Deca a declarat pentru Edupedu.ro că s-a întâlnit cu mai mulți oficiali din domeniul Educației în Estonia, țara baltică fiind cea care are cele mai bune rezultate la testarea internațională PISA 2018 dintre statele europene. La polul opus, România are cele mai slabe rezultate dintre statele europene la aceeași testare PISA.
Ligia Deca: „Întâlnirea a fost gândită ca o deschidere de dialog între România și Estonia privind domeniul Educației. Ne-am referit la Strategia Estoniei la orizontul anului 2035 tot în domeniul Educației, strategie care se află în proces de adoptare în parlamentul estonian și în același timp la strategia României și anume România Educată, tocmai în ideea de a vedea care sunt provocările și în ce măsură, prin schimbările pe care le planificăm, să reușim să învățăm unii de la ceilalți. Mai mult decât atât, am discutat și chestiuni care țin de lecțiile învățate după pandemie și aici, în special, e interesantă experiența Estoniei față de creșterea nivelului de competențe digitale, atât pentru elevi cât și pentru populația generală.
Va exista o serie întreagă de discuții bilaterale, explorăm și posibilitatea unor vizite de studiu ale noastre în Estonia, ale unei delegații din Estonia în România și sperăm că tocmai acest punct comun în care ne aflăm cu viziunea strategică să ne ajute să consolidăm cooperarea cu Estonia pe domeniile de interes.
Acolo unde avem provocări similare, de exemplu în ceea ce privește cariera didactică și nevoia de a atrage mai mulți profesioniști în zona științelor sau în ceea ce privește învățarea lecțiilor bună din pandemie privitoare la digitalizare, în așa fel încât sistemul educațional să înglobeze aceste lecții, sigur că da și odată ce dialogul va fi extins și vor exista discuții bilaterale cu persoanele de pe diferite tematici, din Ministerul Educației, eu sunt convinsă că putem identifica și mai multe puncte comune. Cert este că există interes, este deschidere și, așa cum vă spuneam, avem un punct similar al discuției strategice și atunci putem explora formate de cooperare mai structurate în viitor”.
Rezultatele PISA 2018 au arătat că prima clasată dintre țările europene este Estonia, atât la Citire/Lectură, unde a obținut 523 de puncte (cu 95 peste România), cât și la Matematică (523) și Științe (530 puncte). Analfabetismul funcțional în Estonia este de doar 11%, față de 44% în România. Estonia a întrecut toate marile economii europene și țările cu tradiție în Educație, inclusiv Finlanda.
În România, doar 1% dintre elevii testați sunt foarte performanți la citire/lectură, în timp ce în Estonia procentul este de 14, iar media țărilor OECD este 9. La matematică, nivelul de excelență din Estonia este de 15%, iar la științe de 12%. Din 2006 până în 2018, Estonia a reușit să își îmbunătățească semnificativ scorul obținut atât la citire, cât și la matematică.
Ce au făcut estonienii ca să își dezvolte educația?
Estonia a declarat prioritară educația timpurie. Grădinița începe de la 3 ani, dar copiii pot fi dați chiar mai devreme, iar școala la 7 ani. În această perioadă petrecută la grădiniță, copiii sunt pregătiți pentru etapele care urmează. Interesant este că și părinții au o contribuție, potrivit celor de la BBC – de exemplu, pentru un copil taxa este de 80 de euro pe lună într-o grădiniță din Tallinn (capitala Estoniei).
La grădiniță, copiii învață prin joc dirijat de educatori, având și elemente de educație formală introduse pe parcurs. Acesta este locul în care Estonia începe să își construiască educația pentru fiecare copil, asigurându-se pe cât de mult posibil că cei mici sunt emoțional și fizic pregătiți să învețe. În testele PISA se poate observa că în Estonia există o mai mică diferență între copiii avantajați (bogați, cu posibilități) și cei dezavantajați (săraci, fără prea multe posibilități) la momentul la care devin adolescenți.
Când pleacă de la grădiniță nu dau niciun test, nu sunt evaluați, ci primesc un card care le descrie abilitățile și arată că sunt gata de școală. Arată cât de dezvoltați sunt și ce ar trebui să facă mai departe.
Nu există evaluări naționale standardizate nici la școală
În școlile din Estonia se face educație universală de bază, iar copiii stau la școală de la vârsta de 7 ani până la 16 ani. Sau chiar mai mult pentru cei care se pregătesc să meargă mai departe la studii superioare.
Se așteaptă de la profesori ca în cei câțiva ani în care elevii trec prin școală să găsească moduri în care să aducă toți copiii la un nivel asemănător, indiferent de mediul din care vin. Există un curriculum național, dar foarte puține căi prin care să obligi școlile să aibă rezultate.
Asta înseamnă că profesorii au un nivel înalt de libertate în a alege formatul lecțiilor. “Cred că profesorii sunt motivul pentru care facem atât de bine (n.r. la testele PISA), pentru că au libertatea să își facă lecțiile cum vor și asta îi face pe elevi dornici să învețe”, spune un director de școală citat de BBC.
Estonienii s-au inspirat din modelul finlandez, după ce țara lor și-a câștigat independența față de Rusia. În afară de grădiniță, părinții nu mai plătesc nimic niciodată pentru școală. “Gratuit în Estonia înseamnă într-adevăr gratuit. Nu plătești pentru manuale, auxiliare, pentru masa de prânz de la școală sau pentru transport”, spunea fostul ministru al Educației din țara baltică.
În Estonia, așa cum totul în jur este digitalizat (votul, administrația, serviciile), și școala este digitală. Sistemul lor de e-școală înseamnă că multe dintre temele pentru acasă sunt făcute și notate online. Cărțile și manualele sunt și ele digitale, putând fi împrumutate de la bibliotecă tot în format digital, iar asta îi ajută să-și facă temele acasă.
Educația este chiar acum în plină schimbare, fiindcă guvernul încearcă să convingă tot mai multe școli să testeze elevii la vârstele de 10, 13 și 6 ani, ca să le poată vedea progresul. Iar asta se contrazice cumva cu nivelul foarte mare de libertate pe care școlile îl au în prezent.
Apar și la ei provocări – de exemplu, o mare parte dintre profesori se apropie de pensionare și în ciuda eforturilor de recrutare masive, nu sunt încă suficienți doritori să intre în învățământ. ”Într-un sistem care își apreciază profesorii la un nivel înalt, acesta este cel mai mare risc la adresa progresului făcut de această țară până acum”, mai scriu jurnaliștii britanici.
Foto: presidency.ro