Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat trei concluzii ale PISA 2022 și soluții pentru a crește nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor din România și a precizat că „trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10, care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică”, la evenimentul de diseminare a rezultatelor PISA 2022
Cele trei concluzii prezentate de Ligia Deca:
- „Trebuie să creștem nivelul de alfabetizare funcțională. Avem o proporție importantă de elevi care nu au competențele minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale. Performanțele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OECD.”
Soluțiile:
- „nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online corespunzătoare fiecărui nivel de studiu.
- peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor,
- peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională.”
- Avem nevoie să reducem decalajul de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit.”
Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni, a anunțat Ligia Deca.
Soluțiile:
„Prin Burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată și diferențială, rogramul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, costul standard diferențiat și desegregare putem susține fiecare elev să-și atingă potențialul.”
- Rezultatele PISA nu sunt doar despre matematică, lectură sau știință, oferă informații privind atitudinile, motivațiile, starea de bine și resursele accesibile elevilor.
Rezultatele la PISA 22 arată că:
- „sistemul educațional din România este participativ și devine mai sigur.,
- suntem printre statele participante care au performat la studiul PISA din punct de vedere al implicării părinților în procesul educațional,
- numărul elevilor afectați de bullying a scăzut față de anul 2018.”
Discursul ministrului Educației, Ligia Deca:
„Am început anul școlar cu lansarea raportului global OCDE education at Glance. Continuăm cu acest raport PISA 2022, la fel de important pentru fundamentare a politicilor educaționale din țara noastră. Este, dacă doriți, încă un pas înspre a înțelege întru totul ce se întâmplă cu modul în care învață copiii noștri.
Ca o primă concluzie, știm că rezultatele României la PISA 2022 s-au menținut la aproximativ același nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflați la nivelul doi sau mai sus de competență a scăzut cu șapte puncte procentuale. De la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele țării noastre au rămas stabile. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor. Asta după 2 ani de pandemie, 2 ani marcați de pauze în procesul educațional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, șă limiteze efectele pandemiei. Meritul principal pentru aceasta le revine profesorilor, elevilor și părinților care în acea perioadă au depus toate eforturile necesare pentru că elevii să-și continue învățarea.
Sunt sigură că invitații prezenți în sală vor dezbate pe larg rezultatele prezentate astăzi și modul în care ele pot fi îmbunătățite. Voi puncta însă trei concluzii importante.
Prima dintre ele este că sistemul educațional din România este rezilient, dar trebuie să creștem nivelul de alfabetizare funcțională. Avem o proporție importantă de elevi care nu au competențele minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale. Performanțele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OCDE. Aceste rezultate reconfirmă concluziile consultărilor organizate în cadrul proiectului România educată, și anume faptul că este momentul să facem tot posibilul pentru a crește procentul elevilor români care obțin performanțe medii și ridicate la lectură matematică și științe. Așa cum știm, viitorul României depinde de capacitatea cetățenilor săi de a rezolva creativ probleme matematice cotidiene, de a înțelege texte complexe, de a face distincția între argumentele bazate pe dovezi științifice și cele bazate pe informații total sau parțial false.
În noua lege a învățământului preuniversitar au fost deja prevăzute măsuri pentru formarea acestor competențe de bază. De exemplu, nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online corespunzătoare fiecărui nivel de studiu. Peste 29.000 de profesori vor fi formați în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învățare relevante pentru creșterea nivelului propriu de alfabetizare funcțională. Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanțată cu aproximativ 25 de milioane de euro, din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni.
A doua concluzie pe care doresc să o subliniez este că avem nevoie să reducem decalajul de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit.
La fel ca edițiile anterioare, PISA 2022 ne arată că elevii din familii cu venituri mici și nivel de educație redus obțin performanțe mai scăzute la lectură, științe și matematic, toți copiii au dreptul să dobândească competențele cerute de societatea actuală, pentru că România nu-și permite să irosească resursă umană și cetățeni activi. Reducerea acestui decalaj este o mare provocare pentru țara noastră, însă reprezintă o prioritate asumată în Ministerul Educației și, de asemenea, o prioritate asumată și de mine ca ministru al educației. Acest lucru este vizibil, poate mai vizibil, decât oricând, odată cu intrarea în vigoarea noilor legi a educației. Spre exemplu, începând cu acest an școlar, bursele școlare susțin competiția și progresul școlar în fiecare sală de clasă, indiferent de mediul socio-economic de proveniență al elevilor.
Prin măsurile integrate prevăzute în legea învățământului preuniversitar, și anume burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată și diferențială, rogramul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, costul standard diferențiat și desegregare, putem susține fiecare elev să-și atingă potențialul.
A treia concluzie, rezultatele PISA nu sunt doar despre matematică, lectură sau știință. Ele ne oferă informații valoroase privind atitudinile, motivațiile, starea de bine și resursele accesibile elevilor. Astfel, ultimul rezultat pe care aș vrea să îl punctez arată că sistemul educațional din România este participativ și devine mai sigur.
Suntem printre statele participante care au performat la studiul PISA din punct de vedere al implicării părinților în procesul educațional, apreciez participare a Federației Reprezentative a Părinților și a Consiliului Elevilor în acest demers și asigur că vor avea în continuare un partener de dialog onest și constructiv Ministerul Educației.
Mai sunt câteva vești bune, elevii români își fac mai ușor prieteni la școală, au un sentiment relativ ridicat de apartenență școlară, comparativ cu elevii din celelalte state participante la studiu. De asemenea, conform raportului, numărul elevilor afectați de bullying a scăzut față de anul 2018. Însă, ținând cont de efectul negativ al bullying-ului asupra performanței elevilor la matematică, așa cum reiese din datele PISA 2022, este important să continuăm eforturile noastre de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale ale elevilor, de cultivare a coeziunii colectivelor școlare și de combatere a tuturor formelor de violență școlară.
În ultimii ani, rezultatele României la PISA au rămas stabile, dar e momentul să progresăm. Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10, care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică.
Noua lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la cele trei domenii lectură, științe și matematică, reducerea decalajului de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit.
Rezultatele noului cadru legislativ se vor vedea în următoarele ediții ale studiilor PISA.”