Testarea anuală a „alfabetizării funcționale” a elevilor este prevăzută în proiectul legii învățământului, varianta Deca, iar rezultatele la aceste testări nu vor fi folosite pentru a pune note în catalog, spune ministrul Educației. Ligia Deca a precizat la Radio România Actualități că profesorii vor fi formați în alfabetizarea funcțională a copiilor, iar rezultatele elevilor date la testările anuale vor fi folosite pentru „documentarea intervențiilor necesare în anul următor”.
Și în prezent, din 2012, Ministerul Educației are toate datele despre alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor, obținută în urma Evaluărilor naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Acestea nu au fost însă niciodată folosite pentru a implementa măsuri la nivel sistemic sau individual, așa cum prevede Legea educației în vigoare.
Ligia Deca susține că prin noile testări, prevăzute de proiectele sale de legi, „șansele ca un copil să aibă un un nivel insuficient, de exemplu, de literație, de alfabetizare științifică la nivelul vârstei de 15 ani, când testăm PISA, va fi mult, mult redus, pentru că noi vom avea informația încă din școala primară și gimnazială în fiecare an, cât să facem intervențiile necesare”.
Redăm declarația integrală a ministrei Educației:
Realizator: „O știre pe care am difuzat-o în Radiojurnalul de la ora 13:00 spune că Ministerul Educației va pune la dispoziție o platformă pe care elevii din învățământul preuniversitar vor putea fi testați de la clasa I, bănuiesc, nu chiar de la clasă zero, până la clasa a XII-a la diferite materii. Ce se întâmplă cu această platformă? Vor fi note pe care le vor primi elevii și aceste note vor fi trecute în catalog?” (n.red. era vorba despre o altă platformă, cea de evaluare online, pentru care Ministerul a publicat metodologia vineri)
Ligia Deca: „Din nou, acestea sunt detalii care se pretează legislației secundare. Ceea ce noi prevedem în lege, în norma primară, este că se înființează această platformă națională de alfabetizare funcțională, realizată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. De asemenea, se înființează și un program național de formare al cadrelor didactice, care are ca scop final tocmai creșterea nivelului de alfabetizare funcțională. Copiii, așa cum spuneați, vor fi testați anual, scopul nefiind o notă în catalog, ci fiind documentarea intervențiilor necesare în anul următor, în așa fel încât să ajungă la nivelul pe care ni-l dorim pentru vârsta respectivă, în așa fel încât la final competențele pe care elevul este capabil să le demonstreze se înscriu în ceea ce sistemul dorește prin profilul absolventului pe care îl avem descris. Mai concret, haideți ca să intrăm și în zona concretului: șansele ca un copil să aibă un nivel insuficient, de exemplu, de literație, de alfabetizare științifică la nivelul vârstei de 15 ani, când testăm PISA, va fi mult, mult redus, pentru că noi vom avea informația încă din școala primară și gimnazială în fiecare an, cât să facem intervențiile necesare, să nu mai avem acel procent mult prea mare, da, de 40 și puțin la sută dintre elevi care nu sunt la nivelul funcțional pentru PISA”.
Realizator: „Să vă completez cu datele pe care le dădeați dumneavoastră acum câteva, două săptămâni, cred: cinci din 10 elevi nu au competențe matematice la nivelul minim de performanță, nu pot utiliza gândirea logică în situații cotidiene, iar patru din 10 elevi de până la, de 15 ani citesc un text și nu pot formula concluzii. Dar lucrurile astea par foarte simple. Adică nu trebuie un sistem neapărat de evaluare la nivel național ca să-ți dai seama de lucrul acesta”.
Ligia Deca: „Ba eu cred că este nevoie de un astfel de sistem, pentru că până acum concentrarea era pe modul în care profesorul își făcea treaba. Cum facem planul de lecție, cum se predă, cum arată manualul, ce este în programă, când de fapt ceea ce testele PISA ne arată este ce ajunge în partea cealaltă, da, ce se întâmplă în procesul de învățare, cât reușește copilul să achiziționeze, să dezvolte propriu, personal, prin metodele pedagogice pe care profesorul le are. Exact asta face această platformă. Se uită la rezultat, nu doar la elementele de intrare. Și cred că, o dată ce ne uităm la rezultat, după care revenim și ne uităm la elementele din țară și le adecvăm, atunci rezultatele se pot îmbunătăți. Degeaba noi lucrăm numai pe elementele de intrare, cum se face planul de lecție, cum predă profesorul, fără să vedem, totuși, cum este resimțită de elev metoda didactică sau pedagogică pe care profesorul o are”.
Realizator: „Și elevul este testat de câte ori pe an?”
Ligia Deca: „Elevul este testat pe această platformă națională de alfabetizare cu rol reglator, da, deci cu înscrierea în portofoliul educațional o dată pe an, dar asta nu înseamnă că platforma nu poate fi disponibilă și pentru mai multe testări, dacă se va considera necesar. Dacă există, de exemplu, intervenții pe un număr mai redus de luni modulare, atunci se poate testa o îmbunătățire și pe parcurs, nu văd de ce nu”.
Realizator: „Centrul acesta național pentru curriculum și evaluare ați spus că este o organizație, o instituție aflată în subordinea cui?”
Ligia Deca: „Ministerului Educației. Este o entitate în cadrul Ministerului Educației”.
Realizator: „Care există deja”.
Ligia Deca: „Există și acum, da, Centrul Național„.
Realizator: „Cum va ajunge să poată face teste pentru toate clasele și pentru toate disciplinele?”
Ligia Deca: „Vom avea testare pentru a vedea nivelul de alfabetizare funcțională pe același gen de teste, așa cum se folosește și la testele PISA. Ceea ce noi însă vom avea este finanțarea din zona europeană, care și acum este centrată pe aceste linii. Atât pe Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și Programul Operațional Educaţie și Ocupare sunt aliniate cu obiectivele pe care noi le avem în contextul viziunii “România educată”, deci și în lege. Şi, de asemenea, sunt corelate cu îmbunătățirea indicatorilor pe care dumneavoastră i-ați descris, pentru că ei se reflectă și în rapoartele europene vizavi de performanță sistemului. Și atunci, aceste fonduri europene sunt puse la dispoziție tocmai pentru a rezolva problemele. Deci, și această platformă va beneficia de sprijin din fonduri europene și sigur că vom apela inclusiv la expertiză din alte state membre care au parcurs procese similare”.
Realizator: „Vor fi angajări? Va avea un buget? Cum va arăta acest centru în formula extinsă? Vă bazați doar pe fonduri europene?”
Ligia Deca: „Nu, sigur că nu. Vom avea și un buget care să însemne un număr suficient de angajați care să poată dezvolta această platformă. De asemenea, așa cum spuneam, realizarea efectivă a platformei se va realiza similar cu alte platforme pe care ministerul le are și le gestionează. Şi aici, avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și cu Agenția pentru Digitalizarea României, care ne vor asigura și de sprijin tehnic, dar și de plierea pe noua viziune, apropo de procesele publice, și anume de cloud-ul guvernamental. Suntem printre primele ministere care vom trece cu platformele noastre informatice, având în vedere că sunt informații critice, cum sunt informațiile de școlarizare în acest proces de integrare în cloud-ul guvernamental”.
Realizator: „Cum identifică acest proiect de lege al educației pentru învățământul preuniversitar cauzele pentru care se ajunge la un grad atât de mare de analfabetism funcțional? Și o altă întrebare este: în ce fel și când va fi restructurată programa sau cum i se spune acum, curricula?”
Ligia Deca: „Legea nu identifică cauze. Cauzele sunt identificate în analizele care preced elaborarea unui act normativ. Avem, de exemplu, studiile calitative care însoțesc testările PISA, care ne identifică și cazurile. Multe dintre cauzele legate de analfabetismul funcțional sunt legate de cauze externe școlii. Vorbim aici de nivelul de educație al părinților, de situația financiară a familiei, de accesul la resurse educaționale. Pe acestea le rezolvăm prin programele de sprijin, așa cum le-am descris mai devreme. Sunt și cauze legate de calitatea cadrelor didactice. Aici intervenim prin o formare inițială mai bună, o îmbunătățire și a formării continue prin acele trei paliere: palierul decis la nivel național în funcție de nevoi, palierul decis de școală pentru nevoile școlii, palierul, sigur, ultima treime, decisă de către fiecare cadru didactic în parte”.
Informații de background
Nu a existat nicio măsură, cel puțin nu una comunicată public, despre aplicarea la clasă a unor măsuri în urma rezultatelor Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a pe parcursul celor 10 ani de derulare a acestor teste care au multimple componente ce pot identifica nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor.
Rapoartele din 2016 până în prezent, de la aceste evaluări, derulate anual pe sute de mii de elevi, pot fi descărcate: