Ligia Deca, despre modul de gestionare a cazurilor de violență în unele școli: Nu putem să ascundem lucrurile. Eu cred că avem diferențe foarte mari de înțelegere în ceea ce privește ce trebuie raportat și ce nu

Ministra Educației, Ligia Deca, a spus referitor la gestionarea cazurilor de violență din unele școli, că există “diferențe foarte mari de înțelegere în ceea ce privește ce trebuie raportat și ce nu” și că “nu putem să ascundem lucrurile”. Ligia Deca a făcut declarația în cadrul dezbaterii organizate pe acest subiect în comisia de învățământ a Senatului, organizată marți, 26 martie. La dezbatere, a participat și mama unui copil, victimă a violenței psihologice care a spus că a fost nevoită să mute copilul de la școală, după ce s-a stabilit că nu era vorba despre bullying, iar autoritățile implicate au spus că nu este încadrată din punct de vedere juridic, ci doar definită în Legea Educației. Președinta comisiei, Monica Anisie, a citit de asemenea un mesaj al unei mame: “Fiica mea, elevă în clasa VIII-a, a fost agresată de un coleg în sensul că i-a tras ca scaunul de sub ea, a lovit-o și a înjurat-o”, iar la discuția cu părinții agresorului au spus că “până la urmă a fost doar o joacă”, scria în mesajul citit.

• Amintim, Edupedu.ro a scris că școlile au început să pună afișele cerute Ministerul Educației cu procedura privind managementul cazurilor de violență.

Ligia Deca spune despre situațiile de violență din școli că “nu putem să ascundem lucrurile” și că “există diferențe foarte mari de înțelegere” privind situațiile care trebuie raportate.

“Cred eu, avem diferențe foarte mari de înțelegere în ceea ce privește ce trebuie raportat și ce nu. Eu cred că pentru a avea șanse să rezolvăm problema și să prevenim pe viitor trebuie să știm ce se întâmplă. Nu putem să ascundem lucrurile, nu ne ajută cu nimic, nu se rezolvă, ba din contră, odată ce suntem permisivi, lucrurile au tendința să prolifereze”, a spus Ligia Deca.

Ministra a mai precizat că în anul școlar trecut 2022-2023 au fost peste 12 mii de elevi sancționați pentru fapte de violență și 88 de profesori.

Redăm discursul integral al Ligiei Deca și intervențiile președintei comisiei de învățământ din Senat și a unei mame al cărui copil a fost agresat verbal de colegi.

Ligia Deca, ministrul Educației: “Trebuie să știm ce s-a întâmplat de fiecare dată când i se sesizează o faptă de violență. De prea multe ori se sesizează o faptă de violență care inițial este sesizată ca fiind gravă, ca ulterior, prin discuții nenumărate, să se decidă că de fapt poate că n-a fost chiar așa. 

Iar inițiativa noastră de ieri, lansată în dezbatere publică, cu posibilitatea de a utiliza echipamentele audio-video deja existente în școli pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat atunci când apare o sesizare de violență e un pas înainte în acest sens. Am lucrat împreună cu echipa doamnei ministru Alina Gorghiu și cu echipa de la Autoritatea pentru Protecția Datelor personale să putem utiliza aparatura din școală pe care o utilizam până acum în alte scopuri. De exemplu, școlile care sunt centru de examen avea oricum, acum această aparatură înregistrează. În cazul în care apare o sesizare de violență, poliția, procuratura, directorul școlii, pe baza unei cereri scrise motivate, pot accesa înregistrarea și se poate stabili cu claritate ce a fost și ce nu a fost. Asta ne protejează pe noi toți și de eventuale sesizări abuzive. Dar de asemenea, în cazurile grave nu mai avem o suită nesfârșită de declarații contradictorii de la părțile implicate. 

Din nou, această posibilitate nu este permisă tuturor. Nu este o modalitate de a supraveghea ce se întâmplă în sala de clasă, accesibilă tuturor, ci numai celor care au acest drept, potrivit legislației. 

De asemenea, atunci când există un caz de violență, directorul unității de învățământ nu permite interogarea repetată a elevilor implicați, pentru că audierea lor, mai ales în cazurile grave, trebuie făcută o singură dată de profesioniști, în așa fel încât să nu retraumatizăm victimele. Și aici sunt convinsă că doamna ministru Gorghiu vă poate da mai multe detalii, cât de important este să protejăm copiii. 

De asemenea, personalul școlii, cu sprijinul DGASPC, stabilește și aplică măsuri de sprijin pentru victime, dar și pentru autori. Uneori agresiunile sunt datorate unor alte agresiuni, sunt un semn că acel copil agresor, la rândul lui, este agresat într-un alt context. 

Și cred că toți copiii trebuie sprijiniți în primul rând pentru ca ei să se dezvolte normal, dar și pentru ca ei să aibă un comportament normal față de alți colegi. Încă o chestiune foarte importantă: confidențialitatea. Copiii și cadrele didactice nu trebuie să devină subiect de știre și apoi subiect, eventual de bullying în societate și poate chiar și în școală. Avem obligația să nu ignorăm nicio sesizare, dar de asemenea avem obligația protejării demnității celor implicați. Avem, în paralel cu managementul cazului, avem o serie întreagă de măsuri de prevenire, unde incidența cazurilor de violență este mare. E clar că avem nevoie de niște planuri la nivelul școlii, avem nevoie de informare, avem nevoie de sensibilizare, avem nevoie de educație juridică, pentru că, pe lângă adresarea cauzelor principale care țin poate de depresie, de situație familială, de situație medicală, trebuie să putem să avem și claritatea consecințelor faptelor pe care le facem. Dacă știi că sancțiunea este una drastică, te vei gândi de două ori înainte de a face o glumă, așa cum spunea dna. ministru Anisie. O glumă care poate să sufere un coleg, nu este glumă, este altceva. Apropo de statisticile cu privire la cazurile de violență, în fiecare an noi colectăm aceste date. Le colectează și colegii de la poliție, le colectează și prefecturile. 

În anul școlar 2022-2023 am înregistrat, pe baza datelor primite de la inspectoratele școlare, un număr de 5428 de acte de violență, numărul acestora fiind în scădere cu 44% aproximativ față de anul școlar anterior, adică 2021-2022. Un număr de aproape 12.000 de elevi au primit sancțiuni pentru acte de violență și 88 de cadre didactice au fost sancționate în anul școlar 2022-2023, însă, având în vedere ceea ce ni se relatează și aici trebuie să revizuim macheta de raportare.

Acum avem 96% dintre unitățile din învățământ care au beneficiază de cel puțin un profesor consilieri școlari și cam 1.400.000 de elevi au beneficiat deja de serviciile profesorilor consilieri în 2022-2023. Însă datoria noastră este să protejăm toți elevii și să facem în așa fel încât prin intervenția integrată școală, DGASPC, poliție să reușim să oferim tot ajutorul atât elevilor, cât și familiilor celor implicați în astfel de acte de violență. 

Avem nevoie poate de consiliere. Aici noi nu putem dispune consiliere obligatorie, chiar dacă avem claritatea faptei antisociale. Numai DGASPC-ul poate transmite în instanță și instanța să dispună consiliere obligatorie. Sunt părinți care nu recunosc problema și ei, poate la rândul lor, au nevoie de consiliere. Avem nevoie, de asemenea, de o comunicare foarte bună la nivel județean. Odată ce un caz a fost semnalat și s-a deschis un dosar și la poliție, și la DGASPC, informațiile să se poată întoarce în școală, în așa fel încât planul să fie unul adecvat”.

Monica Anisie, președinta comisiei de învățământ: Aș vrea să vă citesc unul dintre sutele de mesaje care ajung aproape zilnic la mine. O mamă mi-a scris la începutul lunii martie. Bună ziua, Camelia este numele meu. În ianuarie 2024, fiica mea, elevă în clasa opta, a fost adresată de un coleg în sensul că i-a tras ca scaunul de sub ea, a lovit-o și a înjurat-o. Am scris pe grupul de părinți. Părinții și-au cerut scuze. În februarie, același copil a strâns-o de gât, a lăsat-o în pace când au intervenit alți patru colegi, spunându-i agresorului că s-a învinețit la față. A doua zi au venit părinții la școală, iar mama a manipulat toată discuția și toți copiii în sensul că exagerez eu și fiica mea și că până la urmă a fost doar o joacă. Ideea este că trei dintre copii au recunoscut faptul că a procedat și cu ei așa, dar că așa se joacă el. În aceeași zi, la ora 14:00 în urma sesizării mele la poliție, a venit la agentul de proximitate. (…) Mama copilului mi-a cerut tot mie să îi cer scuze public pentru că am exagerat și că în felul acesta îi denigrez copilul. După plecarea adulților, eu și părinții lui, a început să procedeze astfel și cu alți copii, chipurile în joacă. Vineri, pe data de 1 martie 2024 a pus o pungă pe capul altei fete, în joacă. Și aici se încheie mesajul pe care l-am primit și care este public. Îl puteți vizualiza și dvs. și cred că acea mamă așteaptă un răspuns și nu numai ea. Sunt, așa cum vă spuneam, sute de astfel de mesaje. Nu putem să rămânem surzi sau orbi. Trebuie să facem ceva și lucrul acesta nu mai poate tergiversa.

În cadrul dezbaterii, o altă mamă a unui copil abuzat de colegi a luat cuvântul, subliniind că fiul ei a fost abuzat verbal și psihologic de unii colegi, multă vreme, iar școala a concluzionat că nu a fost bullying. De aceea a fost nevoită să îl mute la altă școală.

“Sunt mama unui copil care are IQ 196, este membru Mensa, laureat la NASA la Olimpiadă Internațională STEM. Eu sunt mama unui copil care este invitat acum la conferința NASA. De 13 ani sunt mama unui copil care doi ani și jumătate a auzit la școală: vei muri singur. Mama ta este canceroasă, căreia i s-au aruncat medicamentele pe care dăm 6.000 lei pe lună, la coșul de gunoi, care a fost pus să-și ia mâncarea și apa din coșul de gunoi. 

Un copil care atunci când a luat primul de la NASA și a reprezentat România, a fost pus pe grupul clasei, iar colegii și-au imaginat cum îl omoară. Un copil care a avut colegi în clasă ai căror părinți au făcut memoriu la Inspectorat să fie mutat pentru că este membru Mensa și le frustrează copiii, pentru că au aflat dânsele că are certificat de handicap, copilul meu face lunar perfuzii la transplant medular, l-au lovit peste mâna în care face perfuzia de 6 ori. Sunt mama unui copil care a îndurat de la 23 de copii oră de oră, zi de zi un bullying care înseamnă violență psihologică, care nu este încadrată din punct de vedere juridic, nu este normată, nu este contravenție, nu este infracțiune, este doar definită în legea educației, cu planul de reabilitare pentru bullying în formă gravă și continuată, semnat de DGASPC și Poliție. Școala a conchis că nu este bullying. S-a făcut o informare la nivelul clasei. Toți părinții au spus că da, frumos, dar în acea clasă nu este bullying. A trebuit să plecăm în situația în care viața copilului meu era pusă în pericol. La modul la care tratamentul care îl ține în viață nu-și mai făcea efectul. Mă aflu în situația în care nu există nicio lege care să-mi apere copilul, pentru că victima violenței psihologice exercitată de copii împotriva copiilor, nu are niciun drept pentru că nu poate fi încadrată juridic fapta. Sunt mama unui copil care la finalul acestei săptămâni a fost anunțat de NASA că va lua o medalie și va reprezenta cu cinste țara la ceremonia de premiere”, a spus mama copilului în cadrul dezbaterii de la Parlament.

Ce prevede Legea Educației în privința violenței psihologice

Prevederi din Legea Educației precizează că școlile sunt obligate să ia măsuri și în cazuri de violență psihologică. Toate acestea trebuie prevăzute în Planul Național de Combatere a Violenței Școlare care ar fi trebuit să intre în vigoare în februarie anul acesta dar termenul a fost amânat. Secretarul de stat Sorin Ion spunea că Planul este încă în lucru.

Art. 65, alin (9) – Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.

Alin. (11) Elevii care au fost victima unei situații de violență beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul școlar.

Informații de context

Luni, 25 martie, Ligia Deca a anunțat într-o conferință de presă, că pentru a preveni situațiile de violență în școli vor putea fi instalate camere audio-video în sălile de clasă, fără să fie necesar acordul părinților și al profesorilor. Acestea vor putea fi folosite „numai în scopul investigării cazurilor de violență fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecția bunurilor și a valorilor care se produc în spațiul școlar”, a explicat Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației.

Recent, imediat cazul de la Școala Nicolae Titulescu din București, unde directoarea nu a aplicat procedura în cazul unor acuzații de agresiune sexuală între elevi, Ministerul Educației a cerut școlilor ca până în data de 15 martie să afișeze „materialele vizuale de informare” printr-o directivă. Edupedu.ro a scris că școlile din țară au început să lipească afișe cu procedura privind managementul cazurilor de violență, așa cum a cerut Ministerul Educației.

În anul școlar 2021-2022, violența a revenit în creștere față de anul școlar precedent, fiind înregistrate peste 9.700 de acte. În ultimii 7 ani au fost înregistrate peste 50.000 de acte de violență în școlile din România, arată datele Ministerului Educației, publicate de Edupedu.ro în 2023.

Citește și:

Camere audio-video în sălile de clasă, fără să fie necesar acordul părinților și al profesorilor, anunță Ligia Deca: Școlile nu pot folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice

Ioana Lazăr, secretarul general la Ministerului Educației: Înregistrările audio-video din sălile de clasă pot fi folosite numai în scopul investigării cazurilor de violență fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecția bunurilor