Aproape o treime din punctajul pentru prezența în topul Shanghai „este acordată pentru existența absolvenților sau a cadrelor didactice sau a cercetătorilor, în universitățile evaluate, care să fi câștigat Premiul Nobel sau Medalia FIelds”, spune ministrul Educației, Ligia Deca, într-un răspuns transmis, la solicitarea Edupedu.ro, prin biroul de presă. Oficialul spune că universitățile din România sunt performante în ceea ce privește cercetarea, dar că standardele de calitate impuse de minister au presupus alte criterii decât cele luate în calcul de unul dintre cele mai prestigioase și mai importante clasamente academice internaționale – ARWU-Shanghai.
„Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, prin recrutarea unor buni practicieni sau profesori cu vocație pedagogică, cu o solidă pregătire în domeniu. Ori în clasificarea Shanghai, calitatea educației se reflectă exclusiv prin rezultatele cercetării și premianți Nobel/Fields în corpul universitar”, potrivit răspunsului Ligiei Deca la solicitarea Edupedu.ro.
Pe 16 agust Edupedu.ro a semnalat faptul că România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai. După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai a ieșit din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023. Într-o reacție instituțională după articol, rectorul UBB Daniel David a acuzat “erori și indecizii majore în politicile academice naționale” subliniind faptul că „UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global”
Potrivit listei de medaliați Fields, doar 12 țări din lume au universități ai căror reprezentanți au obținut această recunoaștere. Pe de altă parte, doar 12 țări au mai mult de 20 de laureați Nobel în istoria acestor premii, în condițiile în care doar o parte dintre premiile Nobel sunt date unor reprezentanți ai mediului academic, membri ai unor universități (printre excepții: cei mai mulți laureați Nobel pentru Pace sau pentru Literatură). În ediția din 2023, rankingul Shanghai include universități din peste 60 de țări 10 din Europa Centrală și de Est (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Serbia, Croația, Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia). Dintre acestea, Polonia e reprezentată de 9 universități, Republica Cehă – de 6, Ungaria – de 4.
Revenind la răspunsul dat de ministra Educației, aceasta spune că după creșterile salariale din sistemul de învățământ, obținute prin grevă generală de angajații din preuniversitar, creșteri pe care le-au primit și angajații din mediul universitar, „ne vom apleca asupra adoptării unor noi standarde minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor care să fie mai aproape de criteriile existente la instituțiile de învățământ superior care performează în aceste clasamente, fără a neglija dimensiunea didactică, la fel de importantă și care nu se reflectă în acele topuri”.
Redăm răspunsul integral al Ligiei Deca, la solicitarea Edupedu.ro:
„Rezultatele clasificării internaționale a instituțiilor de învățământ superior Shanghai din acest an reflectă o oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu. Reprezintă și un argument suplimentar pentru implementarea reformelor prevăzute în Legea învățământului superior nr. 199/2023, care va intra în vigoare începând din luna septembrie 2023.
Interpretarea rezultatelor din clasificarea internațională „Shanghai” trebuie realizată pornind inclusiv de la înțelegerea corectă a metodologiei de lucru, mai puțin cunoscută publicului larg. Redăm, pe scurt, modul de calcul al indicatorilor:
| Categorie | Indicator | Procent |
|---|---|---|
| Calitatea educației | Numărul de absolvenți ai unei instituții de învățământ superior care au câștigat un Premiu Nobel sau o Medalie Fields | 10% |
| Calitatea facultăților | Numărul cadrelor didactice/cercetătorilor dintr-o instituție de învățământ superior care au câștigat un Premiu Nobel sau o Medalie Fields | 20% |
| Numărul cadrelor didactice/cercetătorilor dintr-o instituție de învățământ superior care au un număr mare de citări (2023) | 20% | |
| Rezultatele cercetării | Numărul de articole publicate în revistele Nature și Science (2018-2022) | 20% |
| Numărul de lucrări indexate în Science Citation Index (2022) | 20% | |
| Performanța per capita | Scorul obținut din indicatorii anteriori raportat la numărul cadrelor didactice/cercetătorilor dintr-o instituție de învățământ superior | 10% |
Astfel, sunt mai multe cauze care au generat acest rezultat, dintre care:
- Există un număr semnificativ de studii care ne arată că cercetarea din România a fost subfinanțată în ultimii 30 de ani prin comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. Reamintim faptul că în 2023, Guvernul României a aprobat un buget pentru domeniul Cercetare Fundamentală – Cercetare Dezvoltare de 2.812.313.000 lei, o sumă cu peste 60% mai mare față de execuția bugetară realizată în 2022. Este un efort considerabil, care va avea însă impact peste câțiva ani.
- Nivelul de performanță în cercetare a universităților românești se menține ridicat și este într-o continuă dezvoltare, din perspectiva evoluției numărului de articole publicate în reviste cotate în zona roșie și galbenă. Într-un asemenea top, însă, aproape o treime din punctaj (30%) este acordată pentru existența absolvenților sau a cadrelor didactice sau a cercetătorilor, în universitățile evaluate, care să fi câștigat Premiul Nobel sau Medalia FIelds.
- Sistemul național de asigurare a calității educației din învățământul superior s-a concentrat pe alte priorități decât cele prevăzute de clasificare, în contextul unei creșteri considerabile a numărului de studenți după 1990. În contextul în care România a cunoscut un proces de masificare a învățământului superior mai complex decât statele din regiune (accesul la nivelul universitar în perioada regimului comunist fiind mult mai restrâns decât în cazul altor state est-europene), cooptarea cadrelor didactice din primele două decenii s-a realizat sub presiunea creșterii constante și semnificative a numărului de studenți. Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, prin recrutarea unor buni practicieni sau profesori cu vocație pedagogică, cu o solidă pregătire în domeniu. Ori în clasificarea Shanghai, calitatea educației se reflectă exclusiv prin rezultatele cercetării și premianți Nobel/Fields în corpul universitar.
Autonomia universitară este garantată de Constituția României. Organizarea instituțională a universităților din România este atributul structurilor de conducere. Ministerul Educației nu poate să ia în calcul comasarea forțată a instituțiilor de învățământ superior. Reamintim faptul că Ministerul Educației a publicat în acest an, în premieră, Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare corelat cu domeniul detaliat ISCED F – 2013.
Revenind însă la soluții, reamintim că în ultimii ani Ministerul Educației a făcut pași importanți, precum:
- din anul 2016, România a instituit un mecanism de ierarhizare conceput pe baza analizei unor clasamente internaționale recunoscute, intitulat Metaranking, în care sunt prezente universități românești. Acest demers întărește preocuparea constantă a Ministerului Educației pentru creșterea vizibilității în clasamentele internaționale, inclusiv în clasamentul Shanghai.
- Ministerul Educației continuă politicile de susținere prin alocări financiare distincte (Finanțarea suplimentară, Fondul pentru cercetare științifică universitară și Fondul pentru situații speciale) în vederea susținerii performanței instituționale și internaționalizării în cadrul universităților.
- Ministerul Educației încurajează universitățile să coopereze instituțional cu respectarea autonomiei universitare, în instituții de învățământ și cercetare de tip asociativ, pentru acumularea resurselor financiare și umane care să le permită intrarea în competiții, în vederea ocupării unui loc în clasamentul Shanghai.
- Ministerul Educației a sprijinit instituțiile de învățământ superior participante la rețelele universitare europene și a găsit resursele financiare necesare pentru a sprijini aceste universități.
Odată cu adoptarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 vom continua să îmbunătățim politicile de creștere a performanței instituțiilor de învățământ superior, inclusiv în zona de cercetare. Menționăm doar câteva exemple:
- Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) până la sfârșitul anului o nouă metodologie de finanțare a instituțiilor de învățământ superior în care se vor reflecta mai bine indicatorii care pot genera o performanță mai bună a universităților românești în acest tip de clasamente.
- În contextul creșterilor salariale din ultima perioadă, ne vom apleca asupra adoptării unor noi standarde minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor care să fie mai aproape de criteriile existente la instituțiile de învățământ superior care performează în aceste clasamente, fără a neglija dimensiunea didactică, la fel de importantă și care nu se reflectă în acele topuri.
- Vom înființa Programul național pentru internaționalizare universitară „Study in Romania”, prin care vom încuraja membrii comunităților universitare să continue politicile de parteneriat cu universitățile relevante la nivel internațional, inclusiv prin organizarea de programe de studii comune și programe de studii integrate.
- Tot în cadrul Programului național pentru internaționalizare universitară „Study in Romania” va fi dezvoltat un program pentru cadre didactice din străinătate invitate în România.
- Ne propunem ca în cadrul studiilor doctorale, un număr considerabil de studenți-doctoranzi să efectueze mobilități și stagii de practică în universități performante la nivel internațional.
Acestea sunt doar câteva dintre măsurile care vor răspunde la provocările cu care se confruntă instituțiile de învățământ superior în acest sens”.
Citește și: