Elevii din România vor fi testați anual pe o platformă pe care Ministerul Educației vrea să o construiască în perioada următoare, aceasta este una dintre măsurile enunțate de Ligia Deca în marja rezultatelor PISA 2022, ca reacție la scorul avut de elevii din țara noastră. La conferința de prezentarea Raportului național PISA 2022, de la SNSPA, din 8 decembrie, Deca a spus că testele anuale vor fi de alfabetizare pe cele trei componente pe care le testează și PISA – lectură/citire, matematică și științe.
Ligia Deca a mai spus că prin noua lege a fost conceput „un sistem de finanțare care adaugă finanțare per elev pentru așa-numitele investiții prioritare în domeniile educaționale”. La câteva zile de la momentul respectiv, Guvernul a introdus într-un proiect de ordonanță de urgență exact suspendarea aplicării unor componente din sistemul menționat de Deca, din rațiuni de economie bugetară.
Revenind la declarațiile ministrei Ligia Deca, aceasta a mai spus pe 8 decembrie 2023 că o măsură pentru prevenirea chiuluilui este „promovarea învățării prin investigație, mai multă învățare bazată pe proiecte”. Deca a mai vorbit și despre programele sociale, cum ar fi masa caldă sau țcoala după școală, care vor fi extinse.
Redăm declarațiile Ligiei Deca, ministrul Educației:
Ligia Deca: „Pot să încerc să arăt câteva dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm pe baza a ceea ce am văzut, dar și pe baza rezultatelor anterioare ale PISA. Nu este prima dată când vedem un nivel similar de performanță și nu este o noutate faptul că unii dintre factorii asociativi trebuie să fie abordați pentru a crește performanța școlară și echitatea, aș putea adăuga. Echitatea rezultatelor. Primul lucru pe care l-am abordat prin noua lege a învățământului preuniversitar este încercarea de a depăși dezavantajul socio-economic. Am conceput un sistem de finanțare care adaugă finanțare per elev pentru așa-numitele investiții prioritare în domeniile educaționale.
Acesta este un lucru pe care îl vom operaționaliza și vom defini ce înseamnă acest lucru, pentru că poți avea, și cred că în graficul pe care l-a arătat Gabriela, vedem copii care au performanțe slabe și au performanțe scăzute la PISA, dar care locuiesc în orașe, fiind în același timp dezavantajați socio-economic. În București știm că există școli în anumite zone, cum ar fi Ferentari, care au nevoie de mai mult sprijin. Acestea au nevoie de un sprijin mai bine direcționat, au nevoie de sprijin social și educațional și dorim să adăugăm la finanțarea pe care școlile o primesc în mod normal pentru acele zone considerate a fi prioritare pentru investiții. Legea prevede, de asemenea, o finanțare suplimentară pentru școlile din zonele rurale sau pentru școlile care includ copii cu nevoi speciale, deoarece acestea necesită un sprijin suplimentar.
În ceea ce privește elevii în sine, am crescut foarte mult numărul de burse. Conform noilor criterii, avem 750.000 de burse sociale, ceea ce înseamnă că încercăm să compensăm ceea ce nu este vina copiilor, și anume situația socio-economică a familiilor lor. Am revizuit, de asemenea, modul în care distribuim alte tipuri de burse pentru a ne asigura că încurajăm elevii cu cele mai bune performanțe sau, mai bine zis, încurajăm elevii să aibă performanțe bune în toate clasele, indiferent de școală. Până acum, criteriile care se bazau doar pe media notelor însemnau că majoritatea burselor se acordau școlilor cu o situație socio-economică bună. Trebuie să ne asigurăm că premiem efortul în toate școlile, pentru a ne asigura că cei care au performanțe slabe fac progrese, că sunt motivați să aibă un progres.
Poate că sistemul de burse nu este perfect și îl vom îmbunătăți pe baza efectelor pe care le-am văzut în prima rundă de implementare, dar este cu siguranță mai corect decât ceea ce am avut până acum.
În al treilea rând, dorim să investim mai mult în învățarea remedială. Este foarte important să diagnosticăm lacunele de învățare și să le abordăm înainte ca acestea să fie radiografiate în cadrul evaluărilor cu miză mare. Nu trebuie să așteptăm până la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a pentru a vedea cum copiii au rămas în urmă la matematică. Trebuie să vedem acest lucru dinainte și să abordăm această problemă prin învățare remedială și, în acest sens, am inclus în timpul pe care profesorii trebuie să îl petreacă predând, astfel încât cele 18 ore din norma didactică, 4 dintre acestea pot fi alocate de școală pentru învățare remedială sau pentru învățare de înaltă performanță. Dar pentru acele școli care au nevoie de ajutor, aceste 4 ore pentru fiecare profesor cred că vor fi foarte utile.
Apoi, pentru a aborda chiulul de la școală, am văzut că unii copii chiulesc de la școală. Unii copii chiulesc de la școală pentru că nu o consideră relevantă, iar acest lucru ne obligă să ne uităm la reforma curriculumului și la reforma metodelor pedagogice. Trebuie să promovăm mai multă învățare prin investigație, mai multă învățare bazată pe proiecte. Trebuie să facem lucrurile interesante pentru copii. Dar, în același timp, unii copii chiulesc de la școală pentru că nu au mijloacele necesare pentru a aduce un sandviș la școală sau pentru că nu au mijloacele necesare pentru a ajunge la școală. Și de aceea extindem programele de oferire a unei mese la școală și plănuim, de asemenea, să extindem programul “Școală după școală” pentru a-i ajuta cu temele pentru acasă, deoarece am văzut că rezultatele PISA sunt corelate cu timpul petrecut individual pentru învățare, care pentru noi reprezintă temele pentru acasă. Cei care petrec mai mult de o oră pe zi pregătindu-se individual au rezultate mai bune la PISA. Asta nu înseamnă că trebuie să îi inundăm cu teme, dar trebuie să ne asigurăm că există un sprijin școlar pentru ca ei să se pregătească în afară de ceea ce fac în mod normal împreună cu ceilalți colegi ai lor.
În fine, avem un capitol special în lege care abordează analfabetismul funcțional. Avem o strategie pentru acesta, un plan. Vrem să avem o testare standardizată în fiecare an cu o platformă cu itemi standardizați. Și mă bazez pe colegii noștri de la unitatea de cercetare în educație să ne ajute să dezvoltăm asta împreună cu Centrul de Evaluare din cadrul ministerului. O să o testăm. Îl vom pilota în 2025. Avem deja un proiect care pregătește, de asemenea, în jur de 30.000 de profesori. Și, de asemenea, pilotează aceste evaluări în 130 de școli.
Vrem să ne asigurăm că identificăm lacunele de învățare și că le abordăm corect. Și înainte de a extinde acest proiect la nivelul întregii țări în 2027-2028, acesta este termenul limită prevăzut în lege, vrem să testăm și să ne asigurăm că metodologia este solidă și că produce rezultate.
Și, în cele din urmă, este vorba despre a-i face pe profesori și pe elevi să se simtă parte a unei comunități școlare. Am auzit mult despre asta. Motivația intrinsecă, proprietatea, sentimentul de a face parte dintr-o comunitate, sentimentul că cineva are grijă de tine. Și acesta este un lucru care nu este ușor de legiferat. Nu este un lucru pe care îl putem introduce într-o lege. Este un lucru pe care trebuie să îl încurajăm. Este un lucru pe care trebuie să îl formăm, poate, directorii de școli pentru a-l facilita. Este un lucru pe care îl putem încuraja și în cadrul diverselor programe naționale pe care le avem. Avem un program național privind reducerea abandonului școlar timpuriu.
Este bine să avem un feedback de urmărire cu toți profesorii cu privire la ceea ce a funcționat, ce nu a funcționat și ce poate fi îmbunătățit. Și dorim să încurajăm acest lucru și prin noul sistem de asigurare a calității, care va include elemente legate de alfabetizarea funcțională și de bunăstare. Asta pe termen foarte scurt. Desigur, pot vorbi despre alte domenii care vor influența indirect lucruri precum creșterea salariilor pentru cadrele didactice, făcându-le să se simtă mai valorizate de societate. Dar cred că mă voi opri aici”.
Edupedu.ro: Ce aveți de gând să testați? Ați spus că vreți să testați elevii an de an pentru a vedea ce se întâmplă. Ce aveți de gând să testați? Conținuturi, competențe? Ce veți face cu aceste teste? Și ce vedeți acum la profesorii care îi pregătesc pe cei cu rezultate slabe? Vă uitați la ei? Știți care sunt problemele? Ce faceți cu pregătirea lor?
Ligia Deca: „Ceea ce intenționăm să testăm, de fapt, pe baza unor itemi standardizați, sunt competențele, deci alfabetizarea, alfabetizarea științifică, alfabetizarea în lectură, alfabetizarea matematică. Încercăm să vedem dacă achizițiile bazate pe profilul absolvenților sunt în concordanță cu nivelul la care ar trebui să fie copiii, pe baza planificării. Știți că profilul absolventului se bazează pe competențe, programa școlară se va baza pe competențe pentru liceu, precum și pe competențe pentru gimnaziu și pentru școala primară. Așadar, cred că putem să punem în practică acest lucru în partea de evaluare și să începem să testăm și competențele, nu doar conținutul.
Ați întrebat ce facem cu profesorii cu performanțe scăzute. Dacă vă amintiți, după ce am văzut că o mulțime de copii nu s-au înscris și nu au dat examenele finale, am promis un studiu, să vedem ce se întâmplă. Unde îi pierdem? Studiul a fost făcut, de fapt, de unitatea de cercetare și educație. Este finalizat, ne uităm doar la machetă și la modul în care prezentăm rezultatele și vrem să îl lansăm în următoarele săptămâni, pentru că include de fapt un set de măsuri despre cum să ne uităm la acele, de exemplu, licee, care au zero absolvenți care chiar trec examenul de Bacalaureat și acolo vrem să avem împreună cu inspectoratul școlar planuri dedicate de monitorizare și intervenție, inclusiv să identificăm nevoia de formare continuă și de formare a profesorului. Deci, acesta este următorul pas. De aceea am făcut această analiză pentru a încerca să ajutăm acele școli și să vedem ce se întâmplă. Multe dintre ele sunt școli care se vor închide în curând pentru că nu sunt, știți, că nu se înscriu de câțiva ani. Așa că știam deja despre această problemă că trebuie să își urmărească elevii până la capăt. Altele sunt școli din medii dificile, iar acolo, cred că trebuie să ajutăm mai mult. Deci, de aceea am menționat măsurile din lege care permit ca acest ajutor să vină. Așadar, da, intenționăm să intervenim în acest domeniu anume”.