Ligia Deca, despre camera de detenție: Nu este nicio școală obligată să aplice această măsură dacă nu o consideră necesară sau dacă consideră că nu are resursele necesare pentru ea

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat, la TVR Info, referitor la camera de detenție, că „nu este nicio școală obligată să aplice această măsură dacă nu o consideră necesară sau dacă consideră că nu are resursele necesare pentru ea.” Din anul școlar 2024-2025, elevii care deranjează orele pot să fie mutați într-o sală, sub supravegherea obligatorie a unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, potrivit noului Statut al Elevului.

Întrebată cine va supraveghea elevii în camera de detenție, Ligia Deca a spus că „în mod clar trebuie să fie personal didactic”: „Există o persoană desemnată și fiecare școală îți știe personalul. Deci, în mod clar trebuie să fie personal didactic, personal care să poată să îndrume educațional și comportamental pe undeva. Trebuie văzut care este și colaborarea cu consilierul, dar eu sunt absolut convinsă că școlile pot să găsească cele mai potrivite formule. Nicio școală nu seamănă cu alta, nici din punct de vedere al personalului disponibil, din punct de vedere al infrastructurii. De aceea nu este o măsură obligatorie. Este doar o posibilitate.”

Moderatoare: Despre noutățile pe care le aduc ROFUIP și noul Statut al Elevului. Prima și cea mai intens dezbătută prevedere e legată de acele camere de detenție. Ministerul Educației nu le spune camere de detenție, le numește pur și simplu spații. Până la urmă, cum rămâne cu aceste spații? Va fi un astfel de spațiu în fiecare școală din România?

Ligia Deca: Această măsură este o posibilitate pe care școala o are. Nu este nicio școală obligată să aplice această măsură dacă nu o consideră necesară sau dacă consideră că nu are resursele necesare pentru ea. Mai mult decât atât, această prevedere asigură dreptul la educație al întregului colectiv școlar, care altfel ar fi întrerupt în procesul educațional de un elev care, punctual, la acea oră, nu-i lasă pe colegii lui sau ei să își desfășoare activitatea educațională.

Activitățile pe care le desfășoară în această acest spațiu special țin tot de educație. Da, deci este vorba de activități pe care le poate face: fie de recapitulare, fie de lectură. Nu se pune absență, da, sunt informați părinții și acest spațiu de gândire, dacă ne uităm și la discuțiile pe care le avem cu consilierii școlari, reprezintă o posibilitate ca elevul să realizeze că ceea ce a făcut nu este o chestiune normală sau nu este o chestiune care se poate repeta. Este o chestiune suficient de serioasă cât școala să considere că trebuie să protejeze dreptul la educație al tuturor elevilor.

Deci, în esență nu este decât încă un instrument, care, de altfel, ne-a fost solicitat, să știți, de școli care au avut, din păcate, parte de violență extrem.

Nu este singurul instrument pe care ROFUIP îl introduce. Am mai introdus nota la purtare pe fiecare modul, solicitată tot de către cadre didactice care au avut de gestionat situații complicate de violență școlară. Practic, această notă per modul la purtare se pune în funcție de comportamentul elevului, iar la final media se scade în funcție de numărul de absențe nemotivate. La fiecare 20 de absențe nemotivate pe an se scade un punct din media la purtare.

Acest instrument cred că este și o oglindă mult mai bună, pentru că un copil poate să aibă un comportament nepotrivit, punctual, o săptămână, două, să intre într-un proces de reabilitare, cu consiliere, cu ajutorul familiei ș.a.m.d., după care comportamentul lui să se îndrepte, iar acest lucru trebuie să se evidențieze și în notele pe care le are de-a lungul anului școlar.

Moderatoare: Pe de altă parte, cum continuă ceea ce se întâmplă în acea cameră de detenție, spațiu. Ce se întâmplă după? Un elev poate merge, poate fi trimis o dată acolo, de două ori, de trei ori, de nouă ori. Devine poate, nu știu, un element chiar distractiv la un moment dat, ca să scapi, de o anumită oră de matematică.

Ligia Deca: Deci, în momentul în care un copil are un comportament nepotrivit, în funcție de gravitatea lui, urmează și alte consecințe, inclusiv notă la purtare despre care vorbeam, per modul. Odată ce fapta a fost suficient de deranjantă, încât să meargă în această cameră, este un prim semnal. Are loc o primă discuție cu părinții, pentru că ei sunt informați imediat, vin la școală, au o discuție cu dirigintele, cu conducerea școlii, poate cu consilierul școlar. Se dispun niște măsuri. Se repetă, se dispun alte măsuri, dar ideea este că nu mai lăsăm cadrele didactice și colectivele, clasele singure, fără soluții, practic, pentru cei care insistă să nu-și lase colegii să urmărească în continuare lecția sau să urmărească procesul educativ. Din nou, nu este o măsură nemaivăzută. Este o măsură care trebuie combinată cu alte măsuri prevăzute în ROFUIP pentru a preveni astfel de comportamente nedorite. Este doar o posibilitate pe care școala o are.

Moderatoare: Cine ar trebui să fie persoana care supraveghează elevii care sunt în acea cameră de detenție? Sau ce se întâmplă atunci când sunt mai mulți elevi de la mai multe clase, adică, nu știu, mă gândesc că un colegiu are de la clasa a V-a și până la clasa a XII-a. Pot să aibă acolo patru elevi într-o oră, din clase diferite?

Ligia Deca: Sigur că da, cum cum mai văzut că se întâmplă și în alte cazuri, există un spațiu, există niște activități pe care ei le fac, știu ce urmări are această trecere într-o altă clasă. Da, există o persoană desemnată și fiecare școală îți știe personalul. Deci, în mod clar trebuie să fie personal didactic, personal care să poată să îndrume educațional și comportamental pe undeva. Trebuie văzut care este și colaborarea cu consilierul, dar eu sunt absolut convinsă că școlile pot să găsească cele mai potrivite formule. Nicio școală nu seamănă cu alta, nici din punct de vedere al personalului disponibil, din punct de vedere al infrastructurii. De aceea nu este o măsură obligatorie. Este doar o posibilitate.

Moderatoare: Dacă, spre exemplu, o școală nu optează pentru această cameră de la început, dar pe parcursul anului școlar se lovește de diferite probleme, o poate pune în aplicare sau trebuie pusă în aplicare la începutul anului școlar?

Ligia Deca: Nu există această obligativitate. O pune în aplicare atunci când are această nevoie.

Iată ce prevede noul Statut al Elevului despre sălile de detenție

Art. 14 – (2) În cazul elevilor care în timpul orei de curs manifestă comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic poate decide ca aceștia să desfășoare activitate în școală, în timpul orei respective, sub supravegherea obligatorie a unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, într-un spațiu supravegheat video din unitatea de învățământ stabilit pentru desfășurarea, de regulă, a unor activități de tipul lectură suplimentară, completarea de fișe de lucru etc. În acest caz, părintele/reprezentantul legal al elevului va fi informat în scris/prin mijloace de comunicare electronică. Prin excepție, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt preluați pentru a desfășura activitate cu personal specializat.

(3) Cadrul didactic poate decide ca elevul să desfășoare activitatea în spațiul menționat la alin. (2) doar pentru ora de curs ținută de respectivul cadru didactic. Pentru respectiva oră de curs, elevului nu i se consemnează în catalog absență.

(4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) se reglementează prin regulamentul de ordine interioară al fiecărei unități de învățământ.”

Citește și:

OFICIAL Sala de detenție, introdusă în noul Statut al Elevului 2024, pentru elevii care deranjează orele. Pentru ora respectivă, elevul nu primește absență

Statutul Elevului 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial. Sala de detenție, fără telefoane mobile în timpul orelor și sancțiunile care pot fi aplicate elevilor din anul școlar 2024-2025, printre noutăți

Cum funcționează o „sală de detenție” în școlile din SUA și ce ar trebui să știe profesorii, directorii, inspectorii și reprezentații Ministerului Educației înainte de a lua decizii pe această temă – Cercetătorul Dacian Dolean