De anul viitor, profesorii ar putea începe să folosească resurse digitale în predarea materiilor deja existente ca parte a procedurii de digitalizare a educației, iar pentru acest lucru autoritățile trebuie să investească în formarea profesorilor, a declarat consilierul prezidențial Ligia Deca în cadrul dezbaterii online „Reforma digitală a Educației”.
- Dezbaterea online Reforma digitală a Educației a fost organizată de Edupedu.ro, UiPath Foundation și Brio.ro
„Ceea ce putem face de anul viitor este ca în cadrul materiilor deja existente să folosim resurse digitale și să investim în formarea profesorilor din ce în ce mai accelerat pentru ca fiecare materie pe care copiii o parcurg să aibă deja oportunitatea de a îmbina resursele digitale cu resursele tradiționale, aici nu cred că este nevoie de un proces foarte îndelungat, însă este nevoie de generalizarea sprijinului pentru profesori în așa fel încât ei să aibă atât competențele cât și resursele necesare să utilizeze toate aceste instrumente digitale puse la dispoziție”, a declarat Ligia Deca.
Mai jos, răspunsurile integrale ale Ligiei Deca pe subiectul digitalizării educației:
Raluca Pantazi: Care este strategia pentru reforma digitalizării educației?
Ligia Deca: Varianta finală a proiectului România Educată, care va fi lansată în timp scurt după o serie de discuții la nivel politic, va avea o secțiune dedicată exclusiv digitalizării educației. Această secțiune se bazează pe prevederile Legii Educației, care încă unele dintre ele mai trebuie aprofundate și puse în practică. Însă, în același timp, include și măsurile inițiale care se aflau în raportul pus în dezbatere publică și elemente din strategia SmartEdu, realizate de către Ministerul Educației, care și ea la rândul său se află într-o etapă de consultare, încorporând practic lecțiile pe care pandemia ne-a forțat într-un fel să le învățăm în ultimul an și jumătate.
De asemenea, această secțiune din raportul România Educată include și preia elemente din planul de acțiune pentru educație digitală 2021-2027 al Comisiei Europene. Planul de acțiune va susține obiectivul agendei pentru competențe de a asigura că aproximativ 70% dintre persoanele adulte (undeva între 16-74 de ani în Europa) vor avea cel puțin competențe digitale de bază până în anul 2025.
Dacă ne uităm la procentul din populația României de aceeași vârstă care în 2019 deținea cel puțin competențe digitale de bază, vedem că această medie este undeva la o treime, în jur de 30% era în 2019, în timp ce media la nivel european era undeva la 58%. Vedem deci, că avem un decalaj important de recuperat, însă, în același timp avem și oportunitatea generată de pandemie, digitalizarea generală a educației, și oportunitatea dată de noile linii de finanțare de la nivel european.
În ceea ce privește modul în care putem ajunge acolo, avem niște condiții din punct de vedere al infrastructurii. Este clar că fără acces la internet în toate școlile, fără o acoperire pe întreg teritoriul țării, este greu să ajungi la un procent mare din populație care să aibă competențe digitale de bază și în acest sens cred că mecanismul pentru interconectare al Europei sau programele din cadrul mecanismului de redresare și reziliență vor fi aliați importanți pentru a ajunge la acel obiectiv, însă trebuie să ne concentrăm și pe multiplicatorii de mesaj și de competențe, și anume profesorii care au și o serie de instrumente europene, dar și instrumentele care garantează recunoașterea competențelor digitale, acel certificat european de competențe digitale. Din perspectiva proiectului România Educată, pentru a putea să ne gândim la digitalizarea întregului sistem de educație și pentru a avea un nivel mulțumitor dacă nu unul bun de competențe digitale în rândul populației, avem nevoie de trei condiții de bază.
Prima condiție ar fi accesul la rețea de internet de mare viteză pentru toate școlile din România și în toate localitățile.
O a doua condiție ar fi existența unui laborator de informatică funcțional în care să fie suficiente resurse hardware dar și acces la resurse soft.
A treia condiție – avem nevoie de existența unei mase critice de cadre didactice alfabetizate digital în fiecare unitate școlară, în așa fel încât aceste resurse atât de conectate, cât și resurse fizice de tip laborator, să poată să-și atingă scopul, adică să asigure formarea elevilor și în același timp să facă procesul educațional unul modern.
Dacă am avea aceste trei condiții de bază asigurate, cred că eforturile realizate deja de Ministerul Educației de a digitaliza resurse educaționale, de a pune în practică prevederile Legii 1 și-ar atinge mult mai repede obiectivele.
În același timp, cred că ceea ce vedem în ultimele săptămâni și anume clarificarea priorităților de finanțare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență vor ajuta toate aceste eforturi. Știm că aproximativ o treime din fondurile direcționate pe componenta România Educată din PNRR vizează digitalizarea și asta înseamnă că vor facilita această reformă digitală a educației.
Vom avea o serie de elemente noi finanțate prin PNRR, spre exemplu peste 1.000 de smartlab-uri pe tot teritoriul țării care să ducă la nivelul următor alfabetizarea digitală de bază, accesul la noi tehnologii și de încurajare a tinerilor care au înclinații spre această zonă înspre împlinirea întregului lor potențial.
Vorbim despre aproape 1.000 de laboratoare de informatică în unitățile de învățământ profesional și tehnic, pentru că este clar că orice profesie de viitor va avea nevoie de competențe digitale. Vorbim și de utilizarea tehnologiei pentru cei care au cerințe educaționale speciale și pentru cei care au dificultăți în a participa la educația față în față. Dacă am construit aceste sisteme digitale în ultimul an și jumătate, credem că este foarte valoros să le folosim și în continuare și să facem din acest sistem digital în construcție o parte integrală a României Educate la orizont 2030.
Raluca Pantazi: Cât de rapid va fi gata proiectul România Educată astfel încât el să fie transformat într-un proiect de lege sau operaționalizat într-o altă formă?
Ligia Deca: Proiectul România Educată se află într-o fază finală. Pe parcursul acestei veri vor avea loc o serie de discuții politice mediate de către președintele României pentru a avea asumările necesare în așa fel încât, începând cu sesiunea parlamentară următoare, să aibă loc dezbaterile parlamentare necesare pentru eventualele modificări ale cadrului normativ. Aș sublinia că acest proiect deja produce efecte dacă ne uităm la dimensiunea alocărilor din PNRR pentru Educație și la înțelegerea pe care o vedem în mediul politic pentru educație din punct de vedere al importanței sale în angrenajul politic și în ceea ce înseamnă programarea surselor de finanțare europene pentru acest deceniu.
Raluca Pantazi: Pentru că ați vorbit mai devreme despre proiectul de strategie pentru digitalizarea educației SmartEdu, el prevedea foarte concret introducerea competențelor digitale în învățământul primar încă de anul viitor. Discutați, într-adevăr, despre modificări la clasa pregătitoare, la clasa I, a II-a? Competențele digitale vor fi introduse în planul-cadru sau în programe? Deci va fi materie separată sau vor fi predate în cadrul unor discipline existente deja? Ce să știe părinții, se așteaptă de anul viitor la această modificare?
Ligia Deca: O modificare a planurilor-cadru nu poate fi făcută într-un timp atât de scurt. Este clar că pentru modificări semnificative este nevoie să parcurgem întreg procesul de elaborare a reformei curriculare. Însă, ceea ce putem face de anul viitor este ca în cadrul materiilor deja existente să folosim resurse digitale și să investim în formarea profesorilor din ce în ce mai accelerat pentru ca fiecare materie pe care copiii o parcurg să aibă deja oportunitatea de a îmbina resursele digitale cu resursele tradiționale, aici nu cred că este nevoie de un proces foarte îndelungat, însă este nevoie de generalizarea sprijinului pentru profesori în așa fel încât ei să aibă atât competențele cât și resursele necesare să utilizeze toate aceste instrumente digitale puse la dispoziție.
Raluca Pantazi: Conținuturile digitale la care vă referiți, ce anume vor folosi concret profesorii?
Ligia Deca: Există o serie de resurse care au fost puse la dispoziție deja în timpul pandemiei, a existat o pagină de internet unde au fost strânse aceste resurse digitale, era, dacă nu mă înșel, la vremea aceea, pagina proiectului CRED, știu că în dezvoltare se află o serie întreagă de platforme de resurse digitale și sunt convinsă că ministrul Educației vă poate da detalii mai amănunțite despre programul lansării instrumentelor viitoare de acest tip.
3 comments
Poate decontati si echipamentele cumparate de catre noi!
…poate le decontati si cursurile pe care le-au facut anul trecut pe cheltuiala proprie, ca sa faca ore online la standarde acceptabile pt elevi, parinti si chiar pentru ei insisi. Ca profesor, nu te poti folosi de scuza ca n-ai fost instruit sa lucrezi online, trebuie sa lucrezi, sa lucrezi bine, si asta a costat in anul 2020-2021. Ce ziceti, d-na Deca, le decontati cursurile facute anul trecut? Nu, desigur, le mai taiati si sporurile, pentru ca niciun bine nu ramane nepedepsit.
In rest, ar fi minunat daca nu v-ati mai expune aroganta si problemele de natura rationala de care nu e nimeni interesat.
Deconteaza o…Ei cica vor sa preia controlul dispozitivului personal…Poftim.