Ligia Deca, către Opoziție: Nu există reformă cu efect instantaneu în educație / Sunteți un pericol pentru viitorul României, dacă nu vă raliați la eforturile Ministerului Educației de a forma absolvenții pe care piața muncii îi caută și viitorii cetățeni activi

„Nu există reformă cu efect instantaneu în educație. Sunteți un pericol pentru viitorul României, dacă nu vă raliați la eforturile Ministerului Educației de a forma absolvenții pe care piața muncii îi caută și viitorii cetățeni activi”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, în plenul Camerei, către Opoziție, după ce moțiunea simplă împotriva sa a fost citită luni în Parlament.

Moţiunea simplă împotriva ministrului Educaţiei, Ligia Deca, depusă de deputaţii USR şi cei de la Forţa Dreptei, este dezbătută astăzi, în plenul Camerei. Votul pe moţiune se va da marţi.

Ministra Educației a acuzat opoziția că spune jumătăți de adevăr: “Textul acestei moțiuni pare mai degrabă o sinteză a mesajelor de pe rețelele de socializare ale inițiatorilor, decât o analiză realistă, onestă, obiectivă a ceea ce s-a întâmplat în educație”.

Ligia Deca a mai subliniat și că toți parlamentarii, inclusiv cei ai opoziției au votat legile Educației.

“Vorbiți despre o lege prost făcută și vă întreb oare ați uitat că la această lege au contribuit părinții, elevii, sindicatele și chiar dvs. stimați deputați, ca parte a celui mai amplu proces de consultare din România? Sunteți sigur, domnilor și doamnelor semnatari ai moțiunii, că acuzațiile aduse tuturor celor care au contribuit la această lege? Nu de alta însă unii dintre dvs. ați participat direct la elaborarea sa. Întâmplător, chiar dl. deputat care a citit moțiunea”, a declarat Ligia Deca. 

Declarații Ligia Deca în Parlament:

„Nu există reformă cu efect instantaneu în educație. Repet, ceea ce am declarat în 5 decembrie, PISA 2022 ne arată că elevii din familie cu venituri mici și nivel de educație redus obțin performanțe mai scăzute la lectură, științe și matematică. România nu-și permite să irosească resursă umană. De aceea, prin măsurile integrate prevăzute în legea învățământului preuniversitar burse școlare, curriculum centrat pe formarea competențelor, predarea adaptată și diferențiată, programul învățare remedială, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, zone prioritare de investiție în educație și desegregare putem susține fiecare elev să își atingă potențialul. Măsurile acestea care, odată implementate, vor îmbunătăți rezultatele studiului PISA, precum și întregul sistem de educație sunt rezultatul la ceea ce semnatarii numesc o glumă proiectul România educată. 

Nu insist asupra faptului că vorbiți despre incapacitatea proiectului România educată de a se materializa în reformă la nivel de legislație primară când el este concretizat în două legi ale educației. Aș pierde vremea contrazicând evidența. Acesta este rezultatul proiectului România educată. Vorbim de două legi ale educației adoptate prin procedură parlamentară, fără niciun fel de scurt circuit, ba chiar cu cea mai mare dezbatere publică, cea mai îndelungată. 

Vorbiți despre o lege prost făcută și vă întreb oare ați uitat că la această lege au contribuit părinții, elevii, sindicatele și chiar dvs. stimați deputați, ca parte a celui mai amplu proces de consultare din România? Sunteți sigur, domnilor și doamnelor semnatari ai moțiunii, că acuzațiile aduse tuturor celor care au contribuit la această lege? Nu de alta însă unii dintre dvs. ați participat direct la elaborarea sa. Întâmplător, chiar dl. deputat care a citit moțiunea. 

Vorbiți despre o lege prost făcută. Haideți să vedem mai concret, extinderea programului masă sănătoasă este o politică proastă? Îmbunătățirea formării profesorilor, susținerea financiară a profesorilor din mediul rural, dar formarea consorțiilor școlare, generalizarea învățământului dual, acestea sunt reformele pe care dvs. le numiți proaste? Sunteți un pericol pentru viitorul României, dacă nu vă raliați la eforturile Ministerului Educației de a forma absolvenții pe care piața muncii îi caută și viitorii cetățeni activi.

Ieri am comemorat 111 ani de la moartea marelui reformator al școlii românești, ministrul liberal Spiru Haret. În loc să învățăm din lecțiile de construcție pe care operele sare le promovează și în locul unui dialog civilizat despre cum putem sprijini educația împreună, ați ales să aruncați cu noroi. Ați vrut să contribuiți mai mult? Ați avut nenumărate ocazii, dar România nu poate fi salvată cu mai puțin de două pagini de amendamente. Cum ați transmis atunci când legile au devenit publice în 27 februarie. 

Mă gândesc că ați putea lua exemplul Consiliului Național al Elevilor. Acestea sunt amendamentele lor. Aceasta este foaia dvs. Ați declarat cu mândrie că ați depus peste 200 de amendamente la legile educației în dezbaterea parlamentară. Vă reamintes,c că peste 40 din cele 200 de amendamente propuse au fost aprobate. De asemenea, alte aproximativ 170 de amendamente la legea învățământului preuniversitar, respectiv 120 de amendamente la legea învățământului superior, au trecut cu votul tuturor membrilor comisiei de învățământ din Camera Deputaților și mulțumesc pe această cale deputaților USR din comisia de învățământ care au lucrat cot la cot alături de noi. Chiar dacă acum primesc o palmă de la colegii lor care au redactat această moțiune și care, în fapt, e transmit că rezultatul muncii lor este o lege prost făcută, așa cum o numesc domniile lor. Mulțumesc conducerilor comisiilor de învățământ din cele două camere ale Parlamentului pentru spiritul constructiv în care a fost abordat fiecare amendament depus, indiferent de proveniența sa. Moțiunea continuă cu afirmațiile ilogice. Spuneți că România Educată nu este un proiect de viziune și întrebați care este planul pentru educație. Ar trebui să știți că planul despre care întrebați este chiar acesta legile educației. 75% dintre reformele din viziunea România Educată sunt transpuse direct de aceste legi. 21% dintre reforme sunt deja sau vor fi transpuse în legislația secundară și normele de aplicare. De altfel, atât planul național de redresare și reziliență, cât și fondurile structurale aferente noului exercițiu financiar sunt aliniate reformelor propuse de viziunea strategică, România educată fiind singurul cadru strategic unitar care are și finanțarea pentru a deveni realitate. Este viziunea care oferă firul roșu pentru educație.

Doamnelor și domnilor, pentru că văd că unii dintre dvs. aveți nevoie, reamintesc câteva dintre reformele prevăzute legile educației, document legislativ în care s-a concretizat documentul de viziune România educată. Avem nevoie de profesori bine pregătiți, așa că am prevăzut un nou sistem de formare continuă a cadrelor didactice.

Se va pune accent pe practica pedagogică desfășurată prin obligativitatea absolvirii unui masterat didactic în care practica reprezintă 80% apoi, pentru că tot am vorbit de PISA, vă reamintesc că noile legi includ o secțiune dedicată combaterii analfabetismului funcțional, care este dublată de investiții din PNRR precum și din programul operațional educație și ocupare, care să asigure finanțare pentru intervenții dedicate recuperării decalajelor la nivelul fiecărei școli și pentru fiecare copil. Avem nevoie să reducem manifestările violente din școli și pentru asta am inclus în lege planul național de combatere a violenței școlare și planul național pentru siguranța în învățământul preuniversitar. Adaug că pentru învățământul preuniversitar tehnologic, legea prevede faptul că acesta se va desfășura exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice. Începând cu anul școlar 2029-2030 finanțăm 29 de campusuri de învățământ dual. Pentru această tranziție avem nevoie să creștem tineri care să aibă competențele necesare pentru a se integra pe piața muncii.

Legea prevede, de asemenea, măsuri pentru susținerea învățământului din afara granițelor țării, inclusiv prin înființarea de școli românești. În ceea ce privește învățământul superior, aș menționa în primul rând, ruta completă de învățământ dual. Instituțiile de învățământ superior își adaptează periodic oferta la cerințele pieței muncii. Apoi vom avea programele naționale prin care se susțin reforme directe programul național pentru internaționalizare universitară stadii în România, programul național de reducere a abandonului universitar, inclusiv programul Primul student în familie, programul național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii. Ca să rezum noile legi înseamnă cadrul pentru crearea unei școli mai performante, incluzive, sigure și echitabile. Sunt împreună viziunea și planul pentru educație. Îmi cereți să accelerez reformele din PNRR. O să vă spun cum am accelerat deja reformele din PNRR. În octombrie 2022, când am preluat mandatul, aveam doar două apeluri lansate și 1470 de contracte încheiate, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro.

Într-un an am lansat 13 apeluri în PNRR, am încheiat peste 4000 de contracte, iar valoarea apelurilor la care ne raportăm este de peste 2 miliarde de euro. Sunt investiții de infrastructură, de construcție noi școli ori cămine și cantine pentru studenți. Sunt proiecte de digitalizare a universităților și de dotare a școlilor colaboratoare de informatică și științe, a cabinetelor școlare pe discipline, a sălilor de sport și atelierelor de practică. Sigur, sunt multe altele care mai urmează în următoarele luni. O să încheiem tot ceea ce este de lansat și intrăm în implementare pe toate investițiile care susțin reformele din PNRR. Și am făcut toate astea în ciuda faptului că am fost nevoit să reparăm greșelile altora, inclusiv analiza de nevoi deficitară în fundamentarea PNRR. Să ne întrebăm de ce ne roagă toți primarii să achiziționăm microbuze de cel puțin 16 +1 și în PNRR aveam doar 8 +1 și nu cred că este nevoie să mai întreb cine poartă responsabilitatea? Pentru că tot mi s-a dat această oportunitate să explic ce am realizat împreună cu echipa de la Ministerul Educației. Aș mai aminti peste 1.000.200 de burse în acest an școlar.

Bursa de merit a crescut de la 200 la 450 lei pe lună. Aproape jumătate de milion de copii au primit aceste burse. Bursa socială a crescut de la 200 la 300 lei pe lună. Un sprijin pentru mai mult de 740.000 de copii care au nevoie de ajutorul statului pentru a avea șanse egale. Aceasta este o realitate pe care nu o putem transforma în știri negative, la fel cum nu putem transforma în știre negativă creșterea salariilor din educație.

Din iunie anul trecut salariul unui profesor debutant a crescut cu peste 31%. Inutil să întreb cât au crescut salariile profesorilor când USR a fost la guvernare. Bugetul pentru învățământ a fost majorat. Peste 74 de miliarde de lei și 4,3% din PIB înseamnă, de fapt, un buget record. Este nepotrivit să îl numim buget, căci ar trebui să vorbim despre investiții, pentru că educația este investiție, nu cheltuială, adaug că față de anul trecut, pentru bugetul de stat, creșterea este de peste 56%. A trecut ceva vreme de atunci și poate că ați uitat, în 2016, bugetul construit de ministrul de finanțe USR de la acea vreme a fost de 4,5 miliarde de lei. În 2023, vorbim de peste 53 de miliarde de lei, din care bugetul Ministerului Educației, 36 miliarde de lei. În 2024, bugetul total este de 74 miliarde de lei, în timp ce bugetul Ministerului Educației este de 57 miliarde lei.

Nu puteți nega cea mai mare creștere salarială și cel mai mare buget pentru învățământ din ultimii 20 de ani. În încheiere, observ că solicitările către Guvern au fost patru accelerarea reformelor din educație prin PNRR, creșterea salariilor profesorilor conform OUG 57, derularea programului masă sănătoasă pentru 1.000.000 de copii și ca Guvernul să ia act de incapacitatea ministrei de a implementa reformele din educație. În primul rând, mă bucur că în final, sunteți de acord că avem nevoie de cel puțin 1.000.000 de beneficiari de masă sănătoasă pe care i-am propus în lege. În textul moțiunii m-ați acuzat de lipsă de continuitate. Probabil că am fi pilotat și acum programul în 50 de școli dacă miniștrii liberali de la educație și coaliția de guvernare nu ar fi crescut continuu numărul de școli și de beneficiari. Mă bucur și că sunteți de acord că trebuie implementate măsurile din PNRR.

Vă reamintesc, pachetul legislativ România educată este o măsură din PNRR, alături de toate celelalte reforme. Aș mai adăuga faptul și că întregul PNRR pe educație a fost construit pe baza raportului România educată, fiind invocat ca atare și în discuțiile de creionare a PNRR de la acea vreme. Îmi spuneți că trebuie să creștem salariile profesorilor, ceea ce am făcut în mai puțin de un an. Creșterea salarială este de peste 50% pe medie. Este cea mai mare creștere într-un interval atât de scurt din istorie. În același timp, în textul moțiunii afirmați: cresc salariile, dar cine vrea să nu se facă de râs la teste, merge la meditații. Sugerați cumva că profesorii nu ar trebui să aibă salarii mai mari? Încheiați prin a cere Guvernului să ia act, citez, de incapacitatea ministrei de a implementa reformele în educație?

Incapacitate, așa cum o numesc inițiatorii acestei moțiuni s-a concretizat în faptul că în anul 2023 un profesor a luat un salariu mai mare cu 30% ceea ce a însemnat pentru debutanți aproximativ 1.000 lei, în faptul că masa caldă a fost extinsă de la 300 la 450 de școli și că urmează să fie extinsă la 1000 de școli. Mai mult decât dublu. În faptul că unul din trei elevi din această țară ia bursă, bursă care pentru unii înseamnă sprijin ca să vină la școală, pentru alții sprijin să continue performanța, iar pentru alții reprezintă motivația de a progresa. Mă mir că din această moțiune lipsește faptul că avem cea mai mare creștere a numărului de consilieri școlari, cu 1200 de posturi nouă alocate. Mă mir că lipsesc începerea reformei curriculare la liceu sau generalizare a evaluării digitalizate sau faptul că, pentru prima oară după Brexit, se reiau cursurile de limbă, cultură și civilizație românească în Marea Britanie.

În final, ceea ce dumneavoastră numiți incapacitate se traduce printr-un buget istoric pentru educație 4,3% din PIB și 56% creștere a bugetului de stat pentru educație față de anul trecut. Apreciez procesul democratic prin care Parlamentul monitorizează activitatea Guvernului și faptul că este normal să semnaleze dacă ceea ce se întâmplă nu este în concordanță cu așteptările românilor. Însă textul acestei moțiuni pare mai degrabă o sinteză a mesajelor de pe rețelele de socializare ale inițiatorilor, decât o analiză realistă, onestă, obiectivă a ceea ce s-a întâmplat în educație. Încercați să acoperiți progresul cu neadevăruri, și pierdeți din vedere că, de fapt, să salvați mai înseamnă și să construiți. Opoziția nu ar trebui să fie bazată doar pe împrăștierea de știri false sau de jumătăți de adevăr. Știrea adevărată este că, de fapt, prin proiectul România educată, transpus în noile legi ale educației în vigoare astăzi, avem un plan pentru educația din România.

Copiii noștri au nevoie să ne concentrăm pe ceea ce trebuie să facem pentru ceea ce s-a început deja punerea în aplicare a acestui plan. Ceea ce facem astăzi se va vedea în deceniile ce urmează. Problemele României trenează de mulți ani. Așa este și rezolvarea lor, implicit. Reforma în educație înseamnă timp și mai înseamnă să faci tot ceea ce poți, plecând de la resursele de care dispui, luptând pentru mai bine în fiecare zi. Ceea ce am făcut și voi face în continuare pentru fiecare copil, pentru toți oamenii școlii și pentru toți cei care muncesc pentru binele educație”, a spus Ligia Deca în Parlament.

Informații de context

Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a depus luni, 11 decembrie, în plenul Camerei Deputaţilor, moţiunea simplă “Un ministru care minte nu poate gestiona educaţia”.

Ligia Deca este acuzată că a cenzurat raportările privind procentul de analfabetism funcţional înregistrat în România, pentru a ascunde dezastrul educațional.

“Raportările privind procentul de analfabetism funcţional au dispărut cu totul din
prezentare. Cui foloseşte ascunderea adevărului? Ce exemplu dă ministra Educaţiei
ţării, cum mai pot părinţii să le spună copiilor să nu mintă, când, iată, minciuna e
regina învăţământului?”, se arată în moțiune.

Textul moțiunii simple împotriva Ligiei Deca poate fi citit aici

Amintim,  Edupedu.ro a semnalat faptul că o serie de grafice relevante pentru rezultatele elevilor români la PISA 2022 fuseseră scoase din raportul de țară prezentat de Ministerul Educației.

“Ministra Ligia Deca nu a făcut altceva decât să ascundă problemele din învăţământ. De aceea, în urma acestei moţiuni, singurul demers corect, salvator şi reformist este plecarea de la conducerea educaţiei din România”, se precizează în comunicatul de presă semnat de USR și Forța Dreptei. 

Documentul de 9 pagini semnalează mai multe probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ din România.

• Rezultatele de la testarea PISA 2022
• Acordarea burselor de merit pentru elevii cu medii sub 4
• Programul Masă Caldă în școli, care a fost aprobat la 3 săptămâni după începerea anului școlar
• “Programul Laptele și cornul care a început târziu, sunt judeţe unde abia se încheie licitaţiile”, scrie în moțiune.
• Transportul gratuit al elevilor la școală care nu este asigurat în județele unde consiliile județene nu au încheiate contracte cu transportatorii
• Este semnalat și faptul că “lunar, se scot bani din fondul de rezervă pentru cheltuieli din învăţământ”.