Ligia Deca: Am fost rugați de către elevi să analizăm modul în care se face evaluarea la examenele naționale, pentru a se pune accent mai puțin pe memorare

Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, miercuri, la o conferință de presă în județul Argeș, că a discutat cu elevii și „am fost rugați să analizăm modul în care se face evaluarea la examenele naționale.” Aceasta a precizat că prin reforma curriculară, aflată în desfășurare la Ministerul Educației, se va pune accent pe capacitatea elevilor de sinteză, pe capacitatea lor de argumentare și mai puțin pe memorare.

În cadrul vizitei de ieri din județul Argeș, ministra Educației a vorbit cu elevii, iar aceștia i-au transmis ce discipline ar trebui să fie incluse în reforma curriculară de la liceu:

„La Colegiul Național Odobescu am discutat cu elevii. Ne-au semnalat dorința lor ca, în reforma curiculară de la liceu, să se regăsească materii care țin de educația pentru viață. Au semnalat nevoia de educație financiară, de educație juridică, au semnalat nevoia de cursuri, apropo de aspectele foarte practice ale vieții de adult: cum să-și deschidă un cont în bancă, cum să se descurce în legătură cu autoritățile publice. De asemenea, ne-au rugat să existe mai multă flexibilitate, ca ei să poată să studieze mai mult ce-i pasionează, mai ales elevii capabili de performanțe înalte.

Și, de asemenea, am fost rugați să analizăm modul în care se face evaluarea la examenele naționale, pentru a se pune accent mai mult pe capacitatea lor de sinteză, pe capacitatea lor de argumentare și mai puțin pe memorare, ceea ce oricum ne propunem prin reforma curriculară care se află acum în desfășurare la Ministerul Educației”, a spus Ligia Deca.

Edupedu.ro a scris despre problemele majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.

Despre reperele metodologice pentru elevii de liceu și manualele școlare

Cu 10 zile înainte să înceapă cursurile anului școlar 2023-2024, Ministerul Educației a publicat un set de „repere metodologice”. Adică ghiduri pe care profesorii de liceu să le folosească în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline.

Reperele metodologice pentru clasa a XI-a au venit după ce în ultimii doi ani școlari au fost publicate și repere pentru clasele a IX-a și a X-a. Acestea sunt necesare profesorilor pentru a le putea preda liceenilor, astfel încât disciplinele să fie corelate cu ceea ce au făcut în gimnaziu, unde au avut curriculum nou bazat pe crearea de competențe. Este vorba despre generația elevilor care au făcut clasa pregătitoare și pentru care după 9 ani de școală Ministerul Educației nu a fost în stare să facă planurile-cadru și programele școlare pentru ca aceștia să poată continua reforma curriculară, așa că politicienii au întrerupt-o. Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis.

• Justificarea oferită de oficialii din minister, în 2021, a fost că planurile-cadru pentru clasele IX-XII (lista cu disciplinele din orarul elevilor și numărul de ore pe săptămână pentru aceste materii) au primit prea multe propuneri de modificare.

Manualele de pe care învață elevii de liceu sunt aceleași din 2004, din urmă cu 18 ani, nefiind schimbate nici anul acesta, deși acești elevi care au acum 15-16-17 ani sunt născuți în anii 2006-2007-2008, iar ei au fost primele trei generații care au făcut clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial.

Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile-cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că „au fost primite prea multe propuneri de modificare” în sesiunea de dezbatere publică. Fuseseră lansate în consultare pe 5 ianuarie 2021, iar în februarie ministrul de atunci anunța că „poate ar fi cazul să ne oprim și să ne gândim un pic”, ca mai apoi tot Cîmpeanu să spună că vor fi gata pentru toamna lui 2022. 

Despre planurile-cadru

Noile planuri-cadru vor fi finalizate în iunie 2024, a spus Kallós Zoltán, secretar de stat în Ministerul Educației reprezentanților Declic.

Recent, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024.

Edupedu.ro: De ce la noi se pune carul înaintea bolilor în în privința facerii acestor programe școlare? De pildă, de liceu, întâi facem planuri-cadru, care înseamnă numărul de ore și apoi gândim programa. Programa poate fi făcută, apoi stabilit numărul de ore necesare predării ei integrale sau a unei părți. De ce nu demarați și realizarea programelor pentru discipline, ca să ajungă la timp, pentru că oricum procesul ăsta va dura, profesorii trebuie și ei formați, mai e timp pentru toate acestea?

Ligia Deca: Procesul este accelerat. Adică planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie, urmând ca până în luna septembrie a anului viitor să avem și programele gata. Ceea ce noi ne dorim este ca anul care urmează și rămâne până când ele intră în vigoare să fie dedicat realizării de manuale și formării cadrelor didactice. Adică să nu mai începem cu niște programe abia adoptate, fără manuale și fără să existe o formare corespunzătoare.

Noile programe școlare pentru elevii de liceu, care ar fi trebuit să fie în școli din anul 2021, nu vor intra în vigoare nici în următorii doi ani, ci din anul școlar 2025-2026. Până la finalul lunii februarie 2024 ar urma să fie gata planurile-cadru pentru liceu, pe baza cărora se elaborează, apoi, noile programe școlare, până elevii încep clasa a IX-a în 2025.

Art. 2. — „(1) Planurile-cadru și programele școlare pentru învățământul preuniversitar aplicabile la data emiterii prezentului ordin rămân valabile până la modificarea curriculumului național, în conformitate cu dispozițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv până la începutul anului școlar 2025— 2026. Calendarul de intrare în vigoare a noului curriculum se stabilește prin ordin al ministrului educației”, conform ordinului ministrului educației 6.072 din 31 august 2023.

În iunie anul acesta, ministrul Educației, Ligia Deca, anunța că „procesul de revizuire a planurilor-cadru pentru liceu va începe după ce avem în vigoare legile educației. Grupurile de lucru îi vor include pe cei care au „un cuvânt greu de spus””. Oficialul preciza atunci că „avem nevoie de cadrul normativ general pentru a definitiva procesul prin care ele vor fi revizuite”, referindu-se la noile legi, și că „ne dorim ca aceste planuri-cadru să reflecte viziunea societății privind profilul absolvenților”.

Ce sunt planurile-cadru

Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. 

Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente: 

• trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
• curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
• curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.

Variante de planuri-cadru, apărute în urmă cu opt luni

Amintim că au Edupedu.ro a publicat, în luna mai 2023, proiectele de planuri-cadru pentru liceu în exclusivitate, care au creat o reacție virulentă a profesorilor și a mediului academic. Ele prevăd, printre altele, ca fizica, chimia și biologia să nu mai fie în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a și ca disciplinele „logică” și „psihologie” să nu mai fie studiate de către elevii de la profilurile uman și real, filiera teoretică. Lucrul la ele s-ar fi oprit pentru a le relua după prevederile din noile legi.

Ministerul Educației s-a detașat de planurile-cadru publicate spunând că nu și le asumă. La câteva zile, într-o întâlnire din luna mai a ministrului Ligia Deca cu reprezentanții Facultății de Filosofie a Universității București, pe marginea planurilor-cadru de liceu din documentul draft, Deca le-a spus universitarilor că proiectele sunt „anumite variante de lucru interne ale experților CNPEE”.

CNPEE – Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație – este instituția din subordinea Ministerul Educației care propune planurile-cadru și programele, face și administrează subiectele pentru toate examenele, evaluările și concursurile organizate de Ministerul Educației. Informația că planurile-cadru publicate de Edupedu.ro erau de fapt făcute de experții CNPEE contravenea chiar comunicatului dat cu o săptămână în urmă de Ministerul Educației, în care instituția transmitea că „este o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional” și că „la nivelul experților din Ministerul Educației”, au existat doar „discuții privind demersurile anterioare de revizuire și observațiile primite până acum de Ministerul Educației, înaintea demarării etapelor procedurale de modificare a planurilor-cadru”.

Citește și:

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial