Pentru „lipsa de transparență” și „pentru faptul că modificările actuale sunt de natură a pune piedici, pe viitor, unor noi sesizări de plagiat” Liga Studenților (LS IAȘI) se opune modificării actualei metodologii CNADTCU, consiliul care decide dacă o lucrare academică este plagiată sau nu, potrivit unui comunicat primit la redacție.
Reprezentanții organizației studențești ilustrează comunicatul cu un exemplu de caz, cel al procurorului Codruț Olaru.
Redăm comunicatul integral al Ligii Studenților Iași:
„Liga Studenților (LS IAȘI) se opune modificării actualei metodologii privind soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, aprobată prin Ordinul nr. 5229/2020, în primul rând pentru lipsa de punere în procedură de dezbatere publică și lipsa de transparență cu privire la modul în care s-au realizat modificările propuse de către Ministerul Educației, iar în al doilea rând pentru faptul că modificările actuale sunt de natură a pune piedici, pe viitor, unor noi sesizări de plagiat.
Organizația consideră că adoptarea de modificări la o astfel de metodologie nu este exclusiv de competența Ministerului și a structurilor sale consultative, ci trebuie să fie dezbătută public pentru a permite oricărei persoane interesate, în special avertizorilor de integritate și persoanelor fizice sau juridice care se implică activ în problemele de etică și integritate academică să își exprime punctul de vedere și să aducă îmbunătățiri sau critici modificărilor propuse.
În momentul de față nu există nicio procedură clară și nicio obligație pentru membrii comisiilor de lucru și pentru experții CNATDCU de a merge pe la biblioteci pentru a identifica sursele dintr-o lucrarea asupra căreia s-a depus o sesizare de plagiat, nici dacă în sesizare sunt indicate în mod expres lucrările din care s-a plagiat (autor, titlu, editură, an ș.a.m.d.).
Pentru ca o sesizare să aibă succes, trebuie ca autorul acesteia să depună în copie sursele din care autorul tezei de doctorat a plagiat, pentru a pune comisia de lucru și experții în fața faptului împlinit și a nu le da oportunitatea de a afirma în raport că „au verificat”, fără să vadă măcar sursele din care s-a plagiat.
Chiar și așa, de cele mai multe, s-a văzut că atât comisia de lucru, cât și experții, pot face abstracție de probele depuse odată cu sesizarea.
Cel mai grăitor caz este cel al tezei de doctorat a procurorului Codruț Olaru, pentru care s-au formulat trei sesizări distincte:
- 157/17.01.2018 – cu autor necunoscut publicului;
- 3276/15.11.2019 – formulată de Liga Studenților;
- 3055/07.10.2020 – cu autor necunoscut publicului.
Liga Studenților (LS IAȘI) a sesizat Comisia de Etică a Universității „Cuza” în septembrie 2018, depunând o copie după teza de doctorat a lui Codruț Olaru și copii după sursele din care acesta a plagiat cel puțin 60 de pagini din teza de doctorat (25%), neidentificând cărțile pentru celelalte 49 de pagini în bibliotecile ieșene sau din alte centre universitare unde organizația are membri.
Respectiva sesizare a fost declinată de către Comisia de Etică a UAIC și transmisă către CNATDCU, care a atașat-o la sesizarea din 17.01.2018. Secretarul General al CNATDCU, Ion Ciucă, ne-a confirmat faptul că documentele respective au ajuns pe masa comisiei de lucru. Pe surse, din partea unor membrii CNATDCU, aflasem că plagiatul este indubitabil.
Cu toate acestea, comisia a ignorat documentele și primul verdict a fost de “neplagiat”: Olaru a plagiat „doar” 26 de pagini.
Ulterior, comisia de lucru care a analizat sesizarea din octombrie 2020 a stabilit ca fiind plagiate în total doar 43 de pagini.
În momentul de față, sesizarea Ligii Studenților (LS IAȘI) este încă în lucru.
Din experiența Ligii Studenților (LS IAȘI) pe cazuri de plagiat, comisiile de lucru, fie la nivelul CNATDCU, fie la nivelul comisiilor de etică ale instituțiilor organizare de studii universitare de doctorat (IOSUD), comit, de obicei, următoarele erori, cu intenție sau din culpă:
- nu cercetează suspiciunile de plagiat mai mult decât se indică în sesizare (inclusiv ca număr de pagini), nu caută sursele din care se presupune că s-a plagiat (cărți, articole etc.) în fondurile de bibliotecă disponibile, nu caută pertinent sursele on-line;
- în situația în care sursele din care s-a plagiat sunt atașate cererii în copie, există posibilitatea ca acestea să fie ignorate sau eliminate de către comisie;
La acestea, adăugăm faptul că există legături de interese care nu intră sub incidența legală a conflictului de interese care sunt de natură să afecteze în mod grav decizia unor membri ai comisiilor de lucru, atunci când au de-a face cu teza unui prieten sau protejat de grupul de interese din care fac parte.
Astfel, în ceea ce privește modificările propuse de către Ministerul Educației la art. 4 alin. (3)-(5) din Metodologie sunt de natură să introducă o limitare a cadrului în care pot fi depuse sesizările noi, în următoarele scenarii foarte posibile:
- O teză a fost analizată in integrum sau în parte, însă cu ignorarea sau analiza eronată a unor surse. Orice sesizare ulterioară cu privire la sursele respective se respinge.
- O teză a fost analizată în parte, însă sesizările noi sunt admisibile doar dacă privesc alte capitole sau „aspecte” care nu au mai fost analizate.
Buna-credință a membrilor comisiilor de lucru nu poate fi prezumată drept condiție pentru validitatea rapoartelor și comisiei, fiind necesare instrumente clare de contestare și control asupra situației din partea autorilor sesizărilor cu privire la suspiciunile de plagiat.
Dacă s-ar fi dorit cu adevărat să se faciliteze procesul de sesizare a cazurilor de plagiat din tezele de doctorat, în noua metodologie s-ar fi inclus norme exprese prin care:
- a. autorul sesizării să aibă acces la documentele din platformă, în special la rapoartele comisiei și ale experților care analizează teza de doctorat, și să poată depune documente noi sau solicitări cu privire la sesizare;
- b. autorul sesizării să poată contesta pe cale internă rapoartele (înainte ca acestea să ajungă la Consiliul General al CNATDCU);
- c. să se indice calea de atacare în justiție a deciziei Consiliului General al CNATDCU”.
Context: Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că a inițiat modificarea metodologiei CNADTCU – Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Noul proiect de Regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) – cu cele mai recente modificări, obținut de EduPedu.ro:
- Descarcă de aici Noul proiect de Regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare – cu cele mai recente modificări
- Descarcă de aici Noul proiect de METODOLOGIE privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare
- Descarcă de aici Noul proiect de METODOLOGIE de evaluare a tezelor de doctorat
- Descarcă de aici Noul proiect de METODOLOGIE privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat
Edupedu.ro a publicat în exclusivitate informația că retragerea titlului de doctor al procurorului Codruț Olaru a fost stopată de Direcția juridică a Ministerului Educației care a decis să nu avizeze hotărârea CNATDCU de plagiat, a „restituit-o” și a cerut suspendarea evaluării tezei de doctor până la finalizarea dosarului intentat chiar de Olaru.
Foto: Pixabay.com
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Raluca Pantazi