Reacție dură a directorului general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea, la plagiatul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, dezvăluit de jurnalista Emilia Șercan. “Este furt, este plagiat. Nu ISBN, care e o codificare standard obligatorie pentru edituri (International Standard Book Number), tranșează lucrurile între plagiat, adică furat, și ne-plagiat, adică original”, a declarat pentru Edupedu.ro Lidia Bodea, doctor în litere și editor, după ce Sorin Cîmpeanu și-a justificat plagiatul invocând lipsa unui ISBN pe materialul de curs incriminat.
“Nicio teză de licență, nicio lucrare de seminar, niciun referat, câtă vreme nu este publicat de o editură, nu are ISBN. Ar însemna că, neavând ISBN, toate aceste lucrări de licență care se vând la drumul mare al netului nu mai pot fi în niciun fel respinse ca plagiate de către profesori”, a avertizat directorul general al Editurii Humanitas.
Lidia Bodea a explicat pentru Edupedu.ro motivele care au împins-o să protesteze astăzi în fața Ministerului Educației cerând demisia ministrului Sorin Cîmpeanu și a anunțat că va merge și mâine, la ora 8:00, pentru o acțiune de protest la Minister.
Rep.: Ce v-a determinat să protestați astăzi în fața Ministerului Educației și să-i cereți demisia lui Sorin Cîmpeanu?
Lidia Bodea: Ieri am simțit că fie înnebunesc ori mă sufoc nefăcând nimic, fie reiau un gând mai vechi – acela de a-mi vedea de viață cine știe unde în 4 zări ale lumii. Am scris două vorbe pe Facebook, întrebam dacă nu mai e chiar nimic de făcut, și, cum s-a dovedit că senzația de sufocare îi cuprinde și pe alții, la propunerea lui Marian Rădună, ne-am adunat la #cafeauadeprotest, dimineața la 8, în fața Ministerului Educației. Ieri am căutat o știre, un semn că dovada acestui nou plagiat a fost luată în seamă de redacțiile de știri, dar n-am găsit mai nimic, în nici un caz reacția sănătoasă pe care o așteptam, dovada anticorpilor care se activează la contactul cu plagiatul. E o tăcere pe care, sigur, ne-o explicăm toți, dar asta nu o face de acceptat, iar ”tăcerea asta asurzitoare” s-a cronicizat. Îmi țiuie urechile de atâta zgomot cât nu face presa.
Rep.: Justificarea adusă de Sorin Cîmpeanu în apărarea propriului plagiat este că e vorba de un material care nu are ISBN. Dacă o lucrare plagiată nu are ISBN, atunci ea nu mai este un plagiat?
Lidia Bodea: Este furt, este plagiat. Nu ISBN, care e o codificare standard obligatorie pentru edituri (International Standard Book Number), tranșează lucrurile între plagiat, adică furat, și ne-plagiat, adică original. Dacă eu aș fi… preot și duminică la slujbă aș ține predica unui alt preot, înseamnă că l-am plagiat pe acel preot a cărui predică sigur nu avea nici ea ISBN! Nostim ar fi să-i plagiez, adică fur, o predică despre cele zece porunci și să insist pe importanța poruncii Să nu furi!
Rep.: Pe de altă parte, mergând pe logica invocată de ministru, dacă materialul său plagiat nu este plagiat doar pentru că nu are ISBN, atunci nicio lucrare a studenților nu poate fi acuzată de plagiat câtă vreme nu poartă ISBN?
Lidia Bodea: Nicio teză de licență, nicio lucrare de seminar, niciun referat, câtă vreme nu este publicat de o editură, nu are ISBN. Ar însemna că, neavând ISBN, toate aceste lucrări de licență care se vând la drumul mare al netului nu mai pot fi în niciun fel respinse ca plagiate de către profesori.
Rep.: Ce află studenții care citesc zilele acestea explicațiile ministrului Educației, profesor universitar cu materiale plagiate din care predă, potrivit investigației Emiliei Șercan?
Lidia Bodea: Pe mine mă împing în uluire colegii dlui Cîmpeanu și autorii de drept ai capitolelor plagiate. Avem de-a face în primul rând la nivelul corpului didactic cu o altă asurzitoare tăcere. România, la nivel de clasă politică, la nivel de factor de decizie din învățământ, a intrat într-o suspectă tăcere în această privință. Altfel, pe subiecte convenabile, e zarvă mare.
Rep.: Veți continua protestul început astăzi?
Lidia Bodea: Noi am zis că ne întâlnim din nou la cafea, și oricine este binevenit. Stăm în fața Ministerului Educației, ne uităm la statuia lui Spiru Haret, îl întrebăm cum de nu se prăbușește de groaza a ce vede de 30 de ani în învățământ. Da, ne vedem de la ora 8:00, preț de-un ceas, apoi mergem la treabă.
Afișul de anunț al protestului de la Ministerul Educației, realizat de Mihail Coșulețu:
Informații de background
Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit ieri, într-o anchetă publicată de pressone.ro, că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B).
Sorin Cîmpeanu și-a însușit fraudulos paternitatea creației celor 13 capitole, trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar, potrivit jurnalistei. Conform sursei citate, numele autorilor originali a fost înlocuit cu numele actualului ministru al Educației în ediția din 2006 în care a descoperit plagiatul, dar și într-o variantă ulterioară, din 2009, publicată în aceeași formă.
Potrivit legislației din România, reglementările privind dreptul de autor al unor opere originale se aplică și domeniului științific, inclusiv cursurilor universitare, care sunt protejate din punct de vedere legal ca orice altă creație originală.
În apărarea sa, ministrul Sorin Cîmpeanu susține că materiale legate de lucrări practice “se partajează la nivelul colectivului” în “colective de mai multe cadre didactice care predau aceeași disciplină”. În declarații de presă susținute inopinat, luni, la Minister, conferință care nu a fost anunțată oficial către toată presa, Sorin Cîmpeanu a fost întrebat și în legătură cu subiectul acuzațiilor de plagiat, fără ca declarațiile sale să fie redate pe principalele televiziuni.
Întrebat luni, în conferința de presă, în legătură cu aceste acuzații, el a menționat rapid că ar fi vorba despre un material “fără ISBN” și a acuzat din nou – cum făcuse și în prima parte a zilei – o intenție politică pentru respectiva anchetă, anume “blocarea” legilor educației: acțiunile “au un unic obiectiv, dacă sunt puse în balanță: blocarea legilor educației”, a spus el.
La insistența unuia dintre jurnaliștii prezenți, el a spus că ar fi vorba despre un “material suport”, sugerând că în cazul unor astfel de materiale nu s-ar aplica regulile plagiatului. Deși articolul Emiliei Șercan semnala existența unor semnături pe capitole și schimbarea acestora, precum și folosirea acelorași elemente de conținut – inclusiv de imagini – și de structură, ministrul a spus că ar fi vorba despre “lucruri” care “se partajează la nivelul colectivului”.
1 comment
MARILEN PIRTEA, RECTORUL UVV TIMIȘOARA, SARE ÎN SPRIJINUL LUI CÎMPEANU, MINISTRUL PLAGIATOR
Nici n-am fost mirat (prea tare) că Rectorul Universității de Vest din Timișoara, parlamentar și consilier prezidențial, e întâiul care sare în apărarea ministrul Educației, acuzat de plagiat dovedit, prin copierea repetată, într-un curs universitar, a aproape 100 pagini: ”nu a avut beneficii”, deci ”nu s-ar include într-o zonă de plagiat”. Este o formă de gândire sucită, de neînțelegere a semnificației plagierii, plasând discuția în relația cu beneficiile. Hoția intelectuală există sau nu există, fără condiționări economice ori obținerea de avantaje.
De ce rectorul Marilen Pirtea își apăra colegul și ”șeful”, poate și prietenul? În primul rând, pentru că el însuși a fost acuzat de plagiat, fiind suspectat de copiere în vreo patru lucrări și mai multe ”articole academice”. E vorba de ”o compilație de paragrafe”, demonstrate prin paralelizare, iar scuza e aceea că a fost pus între autori fără să fie consultat. Toată ”povestea”, dacă o putem numi așa, a rămas abandonată, fără ca să se ajungă la un răspuns ferm (este sau nu plagiat?).
Apoi, Marilen Pirtea se regăsește printre cei șapte rectori, care au beneficiat de o ordonanță de urgență a ministrului Cîmpeanu, pe atunci în guvernul Ponta, care a modificat sensul Legii nr. 1 / 2011, cu precizarea referitoare la ”dreptul de a avea două mandate succesive, complete de rector”.
Ca să fie incomplete, șapte rectori, posibil sfătuiți de rectorul rectorilor, alias S. Cîmpeanu, s-au autosuspendat o lună, două, fiind plecați în delegații universitare, astfel că și-au putut continua funcția de rector, încă un mandat. De această situație au profitat unii care sunt la conducerea universității lor din anul 2012, aflându-se și acum în funcție:
• Marilen Pirtea, rectorul Universității din Timișoara, a plecat, împreună cu Cîmpeanu, în vizită la o universitate din Maldive (oct. – nov. 2018), autosuspendându-se din funcție;
• Leonard Azamfirei, rectorul Universității MF din Târgu Mureș, a făcut parte din delegația pentru Maldive, autosuspendându-se, cu aprobarea ministrului Cîmpeanu;
• Ioan Abrudan, rectorul Universității din Brașov, a făcut parte din aceeași delegație ”la celebra” universitate din Maldive, candidând pentru al treilea mandat pentru că ”al doilea n-a fost complet”;
• Ramona Lile, rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, care a făcut parte dintr-o delegație MAE, împreună cu Cîmpeanu în Republica Burundi (aprilie 2018);
• Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice din București și președintele Consiliului Național al Rectorilor, autosuspendat trei săptămâni în noiembrie 2018, fâcând parte din mai multe delegații;
• Călin Oros, Rectorul Universității din Târgoviște, autosuspendat o lună pentru o delegație în Bosnia și Herțegovina;
• Ioan Bondrea, rectorul Universității Lucian Blaga din Sibiu, visiting professor în Shanghai. cf. Șapte rectori și-au câștigat dreptul la al treilea mandat, interzis prin lege, folosind călătorii în Maldive, Thailanda, Bosnia și Burundi!
Mai e ceva de spus! Toți cei autosuspendați au recandidat, cu justificarea de a-și finaliza proiectele începute, încălcând legea de bază a învățământului superior, profitând de o Ordonanță de urgență care menționa că ”O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.”
Toate acestea se întâmplă într-o ”Românie educată”, iar cei care fac ”educația” sunt profitori, plagiatori, speculativi cu ordonanțe dedicate. Cât respect mai pot consuma acești rectori de trei mandate în comunitatea lor academică? Mai mult, Marilen Pirtea dă tonul pentru a se coaliza în jurul ministrului Cîmpeanu, spre a-l proteja împotriva acuzelor de plagiat și de protejare a funcțiilor rectorale (noul proiect de lege nici nu mai limitează mandatele rectorilor, conducând spre ”dinastii de rectori”, după cum autorii de plagiate sunt absolviți de hoție – amnistiați – după trei ani).
A. Ilica