„Nimeni nu a insinuat că învățământul trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii afară. Învățământul superior românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a încuraja tinerii să rămână la studii în țară. E cineva din Guvernul României care crede că învățământul superior românesc nu trebuie îmbunătățit pentru a încuraja tinerii să rămână la studii în România? Cum era cu exodul creierelor?”, susține Horia Onița, președintele Alianței Organizațiilor Studențești (ANOSR). Declarația acestuia vine ca replică la poziția Marei Mareș (PNL), consilieră la cancelaria lui Florin Cîțu, cea care a anunțat că Guvernul ar putea finanța studiile pentru tinerii care vor să învețe în străinătate, fără ca absolvenții care se întorc în țară să returneze banii.
Consilierul guvernamental Mara Mareș, cea care a lansat proiectul prin care guvernul să susțină financiar studenții români pentru ca aceștia să învețe în străinătate, a spus astăzi că “într-un stat democratic, cum este România, este inacceptabilă și regretabilă insinuarea ideii că “învățământul românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii în afară”. Această mentalitate cu origini nedemocratice ignoră realitățile sociale evidente, care arată că tinerii pleacă oricum, cu sau fără sprijin guvernamental”.
“Ideea nu este de a-i împiedica să plece, ci de a-i încuraja să revină“, relatează HotNews.ro.
“În situația noastră, în care pierdem mii de tineri talentați anual (peste 50.000 până acum), este perfect normal să încercăm să gestionăm acest fenomen. După ce am anunțat public că lucrăm la un astfel de proiect, am primit două tipuri de reacții. În primul rând, foarte mulți tineri care activează în sfera educației s-au oferit să vină cu idei și să ne sprijine cu expertiza lor. Vorbim despre absolvenți, reprezentanții unor ONG-uri dar și ai unor companii. Cu toții recunosc această realitate socială și văd în această măsură un lucru bun, pentru concretizarea căruia și-au anunțat dorința de a se implica. Al doilea tip de reacție este cel față de care oferim prezentul drept la replică“, a spus aceasta, potrivit HotNews.ro.
Reacția președintelui ANOSR, Horia Onița, la declarațiile Marei Mareș:
“Consternat fiind de replica oferită în raport cu criticile ANOSR, CTR și CNE a inițiatorului propunerii de acordare a împrumuturilor guvernamentale pentru tinerii care doresc să studieze în străinătate, cu iertare de datorie dacă se întorc în țară, vin cu precizări proprii.
- 1. „Într-un stat democratic, cum este România, este inacceptabilă și regretabilă insinuarea ideii că <<învățământul românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii afară>>”.
a. Nimeni nu a insinuat că învățământul trebuie îmbunătățit cu scopul de a ÎMPIEDICA tinerii să plece la studii afară. Strawman fallacy (n. red. Strawman fallacy – situație în care cineva modifică argumentul sau poziția altcuiva într-o formă ușor de contrazis, apoi combate această formă modificată și pretinde că a contrazis poziția sau argumentul inițial).
b. Da, învățământul superior românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a ÎNCURAJA tinerii să rămână la studii în țară. E cineva din Guvernul României care crede că învățământul superior românesc nu trebuie îmbunătățit pentru a încuraja tinerii să rămână la studii în România? Cum era cu exodul creierelor?
- 2. „Exodul creierelor este o realitate pe care nu o descoperim noi astăzi. Nu putem să stăm și să privim cum mii de tineri pleacă la studii în străinătate și nu se mai întorc, și să ne prefacem că nu-i putem motiva să revină în România”
De acord! Cum rezolvăm exodul creierelor?
DA – strategii realiste și asumate. Sistem de învățământ superior de calitate. Servicii publice de calitate. Încredere în autoritățile publice. Facilități în piața muncii. Condiții de cercetare. Adică, bani folosiți în obiective cântărite și integrate.
NU – dăm un împrumut și le spunem că nu le cerem înapoi banii (pe care oricum la ce colectare avem în România, cu siguranță se vor recupera din alte state) dacă se întorc în țară. Se simt atrași?
- 3. „Ideea nu este de a-i împiedica să plece, ci de a-i încuraja să revină”
a. Din nou, nu știu cine a zis că ar trebui cineva împiedicat să plece la studii în străinătate;
b. Da, trebuie încurajați să revină. Suntem de acord cu asta, problema e că nu credem că propunerea face asta. A se vedea punctul 2.
- 4. „În foarte multe state există formule de sprijin guvernamental pentru tinerii care vor să studieze în străinătate. Ceea ce diferă este motivația fiecărui stat. În timp ce unele state sprijină financiar tinerii pentru că vor o educație puternic internaționalizată, alte state sunt nevoite să-i sprijine pentru a se lupta cu efectul brain-drain”
a. Și în România există un sistem de promovare a burselor de studii în străinătate. Despre care nu s-a vorbit. Dacă vorbim despre politici macro, așa trebuia să începem. Cu o analiză. Există?
b. România ar trebui să sprijine atât o educație puternic internaționalizată, cât și demersuri pentru a lupta cu efectul brain-drain. Ambele au instrumente cu care se poate lucra, despre care se poate dezbate.
c. Toată replica pornește de la premisa că e confirmată legătura dintre împrumuturile propuse și diminuarea efectului de brain-drain, ceea ce e fals.
- 5. „După ce am anunțat public că lucrăm la un astfel de proiect, am primit două tipuri de reacții. (…) Cu toții recunosc această realitate socială și văd în această măsură un lucru bun, pentru concretizarea căruia și-au anunțat dorința de a se implica. Al doilea tip de reacție este cel față de care oferim prezentul drept la replică”.
a. Din fericire, știm să ne facem treaba, adică să criticăm atunci când considerăm că o propunere nu este în interesul celor pe care ne asumăm să îi reprezentăm.
b. Știm că nu place critica, dar asta e, cam așa fac ONG-urile independente. Sprijină ce consideră bun, amendează ce consideră că poate fi amendat, critică ce nu consideră bun. Așa funcționează “un stat democratic, cum este România”.
Mara Mareș, pentru Hotnews.ro:
- „Exodul creierelor este o realitate pe care nu o descoperim noi astăzi. Nu putem să stăm și să privim cum mii de tineri pleacă la studii în străinătate și nu se mai întorc, și să ne prefacem că nu-i putem motiva să revină în România fără ca mai întâi să rezolvăm marile teme ale educației din țară.
- Într-un stat democratic, cum este România, este inacceptabilă și regretabilă insinuarea ideii că “învățământul românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii în afară”. Această mentalitate cu origini nedemocratice ignoră realitățile sociale evidente, care arată că tinerii pleacă oricum, cu sau fără sprijin guvernamental.
- Ideea nu este de a-i împiedica să plece, ci de a-i încuraja să revină.
- În foarte multe state există formule de sprijin guvernamental pentru tinerii care vor să studieze în străinătate. Ceea ce diferă este motivația fiecărui stat. În timp ce unele state sprijină financiar tinerii pentru că vor o educație puternic internaționalizată, alte state sunt nevoite să-i sprijine pentru a se lupta cu efectul de brain-drain. În situația noastră, în care pierdem mii de tineri talentați anual (peste 50.000 până acum), este perfect normal să încercăm să gestionăm acest fenomen.
- După ce am anunțat public că lucrăm la un astfel de proiect, am primit două tipuri de reacții. În primul rând, foarte mulți tineri care activează în sfera educației s-au oferit să vină cu idei și să ne sprijine cu expertiza lor. Vorbim despre absolvenți, reprezentanții unor ONG-uri dar și ai unor companii. Cu toții recunosc această realitate socială și văd în această măsură un lucru bun, pentru concretizarea căruia și-au anunțat dorința de a se implica. Al doilea tip de reacție este cel față de care oferim prezentul drept la replică.”
Reacția de mai sus a consilierului guvernamental Mara Mareș a venit la comunicatul semnat de studenți, elevi și tineri (ANOSR-CNE-CTR) pe care îl puteți citi aici
Informații de background
Amintim că săptămâna trecută un comunicat anunța că tinerii care vor să studieze în străinătate ar putea primi un sprijin financiar din partea statului pe care nu vor fi nevoiți să-l returneze dacă se întorc să lucreze în România, potrivit unui proiect la care lucrează autoritățile – detalii despre proiect aici.
Comunicatul nu a fost emis de Guvern, ci de un consilier al premierului, Mara Mareș, deputat PNL în legislatura actuală, numită consilier la cancelaria lui Florin Cîțu în 16 februarie.
În trecut, pe vremea când era șefa Tineretului Liberal, Mara Mareș a făcut o declarație foarte controversată despre generația copiilor născuți după decretul ceaușist 770 din 1966. Ea a publicat în 2018, pe pagina personală și pe pagina TNL de Facebook, o serie de imagini cu un așa-numit „Ghid de nesupunere civică”, care conțineau mesaje de tipul „Generația Y și Z… se aude? A spus-o și Iohannis… haideți în politică să facem mai mult și mai bine! Decrețeii nu vor reuși!” sau ”Vrei să emigrezi? Cine mai rămâne să facă mișto de Dăncilă? Generația decrețeilor nu e funny!”. Citește: De ce a greșit șefa tineretului PNL ironizând generația decrețeilor
Sursă foto: Facebook
1 comment
Din ceea ce am observat la copii mei, rude, cunoscuți…. dacă la primar și gimnaziu se face carte, la liceu și facultate, este dezastru. Iar asta reiese și din rezultatele de la bac. Din păcate atâta timp cât și cei care citesc pe litere fac facultăți pentru că la examene se copiază, este clar ce fel de învățământ avem. Cred că ar trebui introduse examenele serioase cât mai repede.