Varianta legii educației în lucru în Ministerul Educației condus de Ligia Deca ar prevede în forma din prezent că liceele pedagogice “nu vor mai școlariza în specializările învățător și educatoare, școlarizarea pentru aceste specializări fiind rezervată exclusiv învățământului universitar”, atrage atenția profesorul Mircea Bertea, președintele Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP). Într-o scrisoare trimisă redacției Edupedu.ro, Bertea spune că “niciun specialist/expert de la liceele și colegiile pedagogice, membre ale Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice, nu a fost consultat sau invitat la dezbateri/analize pe propuneri și optimizări ale proiectului Cîmpeanu”.
“Că vremurile s-au schimbat și că este nevoie de pregătire universitară pentru învățători și educatoare se înțelege, majoritatea absolvenților de licee și colegii pedagogice urmând cu succes cursurile universitare. Ceea ce nu ar trebui să însemne renunțarea la specializarea timpurie prin liceele și colegiile pedagogice. Dimpotrivă, acestea ar trebui consolidate, valorificându-se punctele lor forte. Practica pedagogică îndeosebi, cu număr de ore exponențial mai mare decât practica pedagogică în învățământul superior (Comparați trei mii și ceva de ore cu câteva săptămâni/cel mult un semestru!). Apoi, rezultatele la examenele de titularizare (mai bune decât ale absolvenților de facultate care nu au fost elevi la liceele și colegiile pedagogice, deși programa de titularizare este concepută pentru absolvenții de învățământ superior!). Ca să nu mai spunem că toată lumea caută pentru posturile de educatoare și învățători absolvenți de licee pedagogice, cu deosebire școlile private, ceea ce este, să recunoaștem, un puternic argument al calității pregătirii profesionale a acestor absolvenți”, spune profesorul Mircea Bertea, în scrisoarea trimisă Edupedu.ro.
Scrisoarea integrală semnată de profesorul Mircea Bertea, președintele Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), trimisă Edupedu.ro:
“Ce a prevăzut proiectul noii legi a învățământului preuniversitar promovat și susținut energic (până la sacrificiu) de Sorin Cîmpeanu cu referire la învățământul preuniversitar pedagogic am văzut: în mare, păstra atribuțiile, rolul și finalitățile pe care învățământul preuniversitar pedagogic le are și azi (A se vedea art. 27 (2) b), art. 127 (4), art. 140 (1) a), (3) a), b), (6), art. 157 (1) f) și i). Proiectul legii Cîmpeanu poate fi consultat aici. O singură obiecție fundamentală a avut Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP) la acest proiect, anume la Capitolul IV_Nivelurile de învățământ unde dintre cele 11 secțiuni lipsea tocmai secțiunea dedicată învățământului preuniversitar pedagogic, în timp ce învățământului preuniversitar agricol, sportiv, de artă, militar și chiar celui din penitenciare le erau dedicate secțiuni distincte. Solicitarea noastră pentru introducerea în proiectul Cîmpeanu a secțiunii lipsă, solicitare făcută la mijlocul lunii iulie a.c., poate fi consultată aici.
Ce prevede forma revizuită și îmbunătățită a proiectului, formă elaborată sub coordonarea noului ministru al educației, nu știm cu certitudine, deși dna ministru a dat asigurări că revizuirea și finalizarea proiectelor noilor legi ale educației se va face cu consultarea specialiștilor/experților în domeniu. Nu știm cu certitudine, deși surse din interiorul ministerului au lăsat să se înțeleagă că în structura revizuită și ”îmbunătățită” a proiectului liceele și colegiile pedagogice nu vor mai școlariza în specializările învățător și educatoare, școlarizarea pentru aceste specializări fiind rezervată exclusiv învățământului universitar. Ceea ce știm cu certitudine însă este că niciun specialist/expert de la liceele și colegiile pedagogice, membre ale Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice, nu a fost consultat sau invitat la dezbateri/analize pe propuneri și optimizări ale proiectului Cîmpeanu, din asociație făcând parte, cu două excepții, toate liceele și colegiile pedagogice din țară.
Aceasta, în condițiile în care art. 14 (1) din Legea educației în vigoare (Legea 1/2011, cu modificările și completările ulterioare) prevede că ”Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului proiectează, fundamentează si aplică strategiile naționale în domeniul educației cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor, structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat, particulare și confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilor reprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative ale studenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceri și organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susțin programe educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale.” (s.n. M.B.).
Or, din câte cunoaștem, o nouă lege este o componentă fundamentală de strategie națională în domeniul educației! Plus că ANCLP are semnat din 2018 un protocol de colaborare cu ministerul, protocol înregistrat sub nr. 439 AOB/07.03.2018. Și atunci? Cu cine s-a consultat ministerul, care sunt experții pe învățământ preuniversitar pedagogic cu care colaborează ministerul și de ce nu-i știm și noi, în condițiile în care legea în vigoare obligă la acest lucru?! Unde este transparența obligatorie premergătoare deciziilor fundamentale din Educație?!
Suntem convinși că importanța, tradiția în domeniul excelenței, rolul și locul liceelor pedagogice în istoria învățământului preuniversitar pedagogic nu mai trebuie demonstrate, istoria școlilor normale, școli care au pregătit și pregătesc învățători și educatoare, fiind una prestigioasă, cu rădăcini în renumitele écoles normales înființate la sfârșit de secol al XVII-lea în Franța. Sintagma se mai păstrează în denumirile unor universități din Europa, S.U.A., America Latină și chiar din Asia, în capitala Chinei funcționând și astăzi prestigioasa Universitas Normalis Pechinum, universitate fondată în 1902, pe frontispiciul căreia se poate citi (în engleză) următorul motto: Învață pentru a-i instrui pe alții, acționează pentru a servi drept model pentru toți!
Că vremurile s-au schimbat și că este nevoie de pregătire universitară pentru învățători și educatoare se înțelege, majoritatea absolvenților de licee și colegii pedagogice urmând cu succes cursurile universitare. Ceea ce nu ar trebui să însemne renunțarea la specializarea timpurie prin liceele și colegiile pedagogice. Dimpotrivă, acestea ar trebui consolidate, valorificându-se punctele lor forte. Practica pedagogică îndeosebi, cu număr de ore exponențial mai mare decât practica pedagogică în învățământul superior (Comparați trei mii și ceva de ore cu câteva săptămâni/cel mult un semestru!). Apoi, rezultatele la examenele de titularizare (mai bune decât ale absolvenților de facultate care nu au fost elevi la liceele și colegiile pedagogice, deși programa de titularizare este concepută pentru absolvenții de învățământ superior!). Ca să nu mai spunem că toată lumea caută pentru posturile de educatoare și învățători absolvenți de licee pedagogice, cu deosebire școlile private, ceea ce este, să recunoaștem, un puternic argument al calității pregătirii profesionale a acestor absolvenți. Am mai adăuga entuziasmul, implicarea emoțională și motivația acestor absolvenți, puternic implicați (și cu ajutorul programelor comune cu Centrul de Dezvoltare Profesională ”Step by Step”) în sprijinul și dezvoltarea procesului educațional în creșe și în punerea bazelor pedagogice reale pentru implementarea educației timpurii în România (https://www.pedacj.ro/program-pilot-de-formare-integrata-pentru-educatia-timpurie/).
Ca o concluzie, opinia unanimă este că licee și colegii pedagogice ar trebui păstrate chiar cu prețul unor condiționări, ca de exemplu, trecerea acestor licee și colegii în subordinea facultăților/universităților de profil sau atribuirea statutului de titular în învățământ pentru absolvenții de pedagogic care au promovat examenul de titularizare doar după finalizarea studiilor universitare etc., etc. Cu atât mai mult cu cât există deja o criză evidentă de personal calificat în învățământ, criză aflată doar la început. Să nu uităm că în câțiva ani va urma un val masiv de pensionări ale cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar, plus că profesia în sine nu este atractivă pentru tinerii de azi. La care mai adăugăm calitatea îngrijorătoare a pregătirii pedagogice a multora dintre absolvenții de universitate care optează pentru învățământ, absolvenți de universitate care, se înțelege, nu au fost elevi ai liceelor și colegiilor pedagogice.
Știm că universitățile vor să fie stăpâne ale ”inelelor pedagogice”, că vor spune că în Uniunea Europeană și aiurea nu mai există învățători și educatoare doar cu liceu, ceea ce este și nu este adevărat. Pentru că, spre exemplu, în mai multe state din SUA (și nu numai!), precum Maryland, Delaware sau California, există clase tip “magnet” cu profil pedagogic, clase ce atrag elevi din întreg districtul sau statul respectiv, și care se pregătesc timp de 3 sau 4 ani pentru a deveni profesori definitivi pentru învățământul preșcolar și primar sau profesori-asistenți. Exemplele ar putea continua.
Probabil că la nivel de minister se va spune că aceste propuneri vin prea târziu, ceea ce nu este, desigur adevărat. Din două motive:
- 1. pentru că în educație nu există niciodată prea târziu;
- 2. pentru că ANCLP a trimis propunerile și amendamentele la proiect în timp util prin linkul dedicat dezbaterii publice și la cabinetul ministrului educației (celor doi miniștri).
Personal sper că deviza englezească ”Mai bine mai târziu decât niciodată, dar mai bine niciodată târziu” nu se aplică la nivelul Ministerul Educației și că Ministerul nu va păstra în continuare poziția autocratului secretos, punându-ne în fața faptului împlinit, fără a ne informa cine și ce a decis în locul nostru. Altfel am ajunge la vorba unui personaj dintr-o piesă celebră și extrem de actuală a lui Caragiale: ”… trădare să fie dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi.”
Or, noi nu iubim trădarea și nici nu urâm pe nimeni. Cerem doar respectarea angajamentelor luate și transparența promisă de decidenții din ministerul nostru.
Prof. dr. MIRCEA BERTEA,
Președinte al Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP)“