În 2023, candidații din 29 de licee de stat n-au promovat examenul național de Bacalaureat, potrivit datelor Ministerului Educației. În 2022, 20 de unități de învățământ n-au avut niciun candidat care să ia examenul de Bacalaureat, conform sursei citate anterior. În 2021 au fost 22 de astfel de unități de învățământ, iar în 2020 erau 20 de licee fără niciun candidat promovat la bac. Vezi mai jos, în articol, lista pe județe.
- Datele referitoare la numărul liceelor de stat fără niciun candidat care să promoveze examenul au fost transmise senatorului Ștefan Pălărie (USR) de către Ministerul Educației.
- Procentul de reușită reprezintă procentul elevilor care au depășit nota minimă necesară, adică 5 per disciplină, respectiv 6 în total. Acest procent este raportat la numărul total de candidați înscriși, inclusiv cei absenți și cei eliminați din examen.
Anul trecut, județele cu câte 2 licee fără niciun candidat promovat sunt următoarele: Alba, Bacău, Buzău, Gorj, Olt și Satu Mare, potrivit datelor Ministerului Educației.
Tot în 2023, în județele Constanța și Harghita sunt câte 3 unități de învățământ fără niciun candidat care să fi promovat examenul.
Ordinul nr. 6.801 din 12 decembrie 2023, pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2024-2025, stabilește că liceele care, în sesiunile cumulate din 2023 ale examenului de bac, niciun candidat nu a promovat examenul nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi.
Articolul 10 – „(1) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ liceal, corespunzătoare filierei/profilului/specializării/calificării profesionale se vor face de către unitățile de învățământ pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin de ministru. Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2023 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi.”
În documentul trimis de Ministerul Educației se arată că liceele fără niciun promovat la bac își vor continua activitatea, ca unități de învățământ liceal, putând școlariza pe nivel liceal, formele de învățământ seral și frecvență redusă. Absolvenții nivelului profesional, de asemenea, vor avea posibilitatea de a continua studiile de nivel liceal în cadrul acelorași unități de învățământ.
„În situația în care la unele dintre unitățile de învăţământ menționate anterior se va constata promovabilitate la examenul de bacalaureat, acestea vor avea posibilitatea de a școlariza pe nivel liceal, clasa a IX-a, forma de învățământ zi, începând cu anul școlar următor”, transmite Ministerul Educației.
Răspunsul Ministerului Educației:
Informații de context
Înainte de contestații, Edupedu.ro a scris că, în peste 50 de licee, niciun candidat de la Bacalaureat 2023, sesiunea iunie-iulie, nu a promovat examenul, potrivit platformei bacplus.ro. Precizăm că au fost luate în considerare atât unitățile de învățământ de stat, cât și cele private.
În județele Buzău și Constanța erau câte 4 unități de învățământ cu nici măcar un promovat la BAC 2023, sesiunea iunie-iulie – înainte de contestații. În județele Alba, Ialomița, Satu-Mare și Harghita erau câte 3 licee fără niciun promovat.
42 de licee din România au 0% promovabilitatea la Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie (înainte de contestații), conform platformei bacplus.ro. 4 dintre aceste licee se află doar în județul Maramureș, câte 3 sunt în Sălaj și Constanța, iar câte 2 licee în județele Alba, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Ialomița și Tulcea.
La BAC 2021, sesiunea iunie-iulie (înainte de contestații), tot în 42 de licee din țară, niciun elev nu a promovat examenul, potrivit platformei BAC+. Județele din care provin aceste licee sunt următoarele: Alba, Arad , Bacău, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramureș, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vâlcea. În 2020 au fost 47 de licee cu procentul de reușită 0%.
La mijlocul lunii iunie 2023, Marcel Ciolacu, premierul României, spunea, în Parlamentul României, că „România nu trebuie să aibă licee în care niciun elev nu ia bacul. România nu trebuie să mai aibă în sistemul de educație oameni cu doi și trei la titularizare, care s-au făcut profesori doar pentru că n-au găsit altceva mai bun de făcut”.
Lista miniștrilor educației din 2020 și până în prezent:
- Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL): După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid.
- Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – octombrie 2022 (PNL): Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibrarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani. În mandatul acestuia se face evaluarea școlilor doctorale, cu componentă externă, iar mai multe încercări de tip „pilot” au loc în privința testării standardizate și a corecturii digitalizate la examenele naționale din învățământul preuniversitar. Cîmpeanu demisionează după un scandal în care a fost acuzat de plagiat prin însușirea unui suport de curs.
- Ligia Deca 3 octombrie 2022 – prezent (membru PNL) Fost consilier de stat la Administrația prezidențială, autorul de facto al rapoartelor România educată, Deca preia conducerea ministerului cu misiune clară de la Klaus Iohannis să treacă prin Parlament controversatele proiecte de legi ale educației, lansate în dezbatere de Cîmpeanu. Reușește asta în 22 mai 2023, exact în ziua în care s-a declanșat prima grevă generală din Educație, din ultimii 18 ani. Proiectele de legi au fost promulgate și publicate în Monitorul Oficial, după ce au trecut de controlul de constituționalitate. Deca a fost numită pentru un nou mandat, în Guvernul Ciolacu, după ce premierul Nicolae Ciucă și-a dat demsia conform unui acord în coaliție. Pe 29 iunie 2023, Ligia Deca a anunțat pe Facebook că s-a înscris în Partidul Național Liberal.
În 2021, la momentul negocierii portofoliilor din Guvernul Cîțu, Ludovic Orban, președintele PNL de la acea vreme, spunea că i s-a solicitat să nu piardă Ministerul Educației, indicându-l pe Iohannis, după cum a scris G4Media.ro: „Mi s-a solicitat să nu pierd Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Educației – știți de ce, pentru proiectul România Educată, și de asemenea Ministerul de Finanțe… pentru că domnul Cîțu a zis că e obligatoriu să avem noi și Finanțele, și atunci eu am și fost de acord cu el.”
Înainte de contestații, rata de promovare la examenul de bacalaureat 2023 a fost de 72,8%, potrivit rezultatelor anunțate de Ministerul Educației. Este cea mai mare rată de promovare pentru sesiunea iunie-iulie, înainte de contestații, după cea de anul trecut, când 73,3% dintre candidați promovaseră Bacalaureatul.
54 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2023, sesiunea iunie-iulie, au obținut media 10, conform Ministerului Educației.
Condițiile pe care un elev trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:
- să-și fi echivalat sau recunoscut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
- să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- să obţină media generală 6(cel puţin) la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile, precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”.