UPDATE: Interviul a fost oprit din motive tehnice și va fi reprogramat.
Proiectele noilor legi ale Educației au fost lansate în consultare publică la un an de la aprobarea în guvern a Raportului România educată, după amânări peste amânări și termene ratate. Pentru prima dată, însă, documentele există și propun reforma Învățământului. Ce fel de reformă este aceasta? Cum vor arăta absolvenții care vor traversa această reformă, potrivit propunerii și viziunii Ministerului Educației și ale autorilor proiectelor de legi?
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, va fi la un interviu LIVE luni dimineața, de la ora 10:00. Interviul va fi transmis online pe pagina de Facebook Edupedu.ro și pe canalul de Youtube.com.
Iată care sunt cele mai importante teme pe care ne propunem să le discutăm cu oficialul guvernamental:
Reforma pentru elevi și părinți – De ce schimbăm, pentru cine schimbăm și unde vrem să ajungem cu aceste schimbări? Elevii sunt în centrul actului educațional, în noua propunere de lege? Ce rol au părinții, ce schimbări apar pentru aceștia prin noile acte normative?
Cariera didactică – Cariera didactică nu are căutare prea mare în prezent, iar proiectele noilor legi arată, la o primă vedere, că e mai greu să devii profesor. Cum va crește atractivitatea profesiei de profesor? Salariile sunt propuse a fi majorate cu 43% – or asta se va face tot pe modelul celor „majorate cu 35%” doar pe hârtie, din 2018 până în prezent? Cum arată noile programe de formare ca să fie mai atractive și mai eficiente pentru profesori?
Arhitectura de sistem – De ce noile proiecte sunt atât de stufoase? Au împreună peste 300 de pagini, în condițiile în care Legea 1 în varianta originală avea 130. Care este logica unui cadru normativ atât de amplu, cu atât de multe instituții desființate și reînființate. Aceste instituții vor fi conduse politic? Care sunt mecanismele care garantează eficiență și performanță administrativă, care să ducă la rezultate școlare mai bune și copii mai educați?
Curriculum, evaluare și examene – Pe baza căror cercetări au loc schimbările de planuri-cadru de la primar și gimnaziu? Cum arată noile examene și de ce se vor modifica? Unde sunt punctele slabe identificate acum și care sunt punctele forte ale celor propuse?
Director de viitor – Managementul școlar va avea trei componente – directorul principal, cel adjunct în școlile mari și încă un director – cel administrativ. Pentru toți, regulile inclusiv cele de selecție, au fost puse în noile proiecte de legi. Cine va controla directorul administrativ, dacă el nu e profesor și va fi numit cu acceptul primăriei? Are școala voie să își angajeze profesorii? Dar să îi dea afară pe cei care nu performează?
Învățământ simultan și abandon școlar – finanțarea pe grupă de studiu ar trebui să reducă foarte mult, dacă nu să elimine complet învățământul simultan. Această mișcare ar putea avea un efect bun și pe reducerea abandonului școlar? Explicațiile despre mecanismele care pot duce la asta, de la ministrul Cîmpeanu.
Învățământ dual – Școlile profesionale vor fi desființate în forma în care există în prezent, iar clasele profesionale trec la noile licee profesionale. Aceeași Mărie cu altă pălărie? Cum va fi reformat în realitate învățământul tehnic și cum va fi deschis către dorințele elevilor, având în vedere că în acest an sub jumătate din locurile în școlile profesionale s-au ocupat?
Învățământul superior – Universitățile pot stabili câte mandate poate avea un rector – dar ce mecanisme au comunitățile academice să se protejeze de abuzuri sau de potențialii „rectori veșnici”? Nicio facultate/universitate nu a anunțat că a găsit vreun doctorat plagiat, în urma ordinului de ministru prin care acestea aveau obligația să analizeze lucrările din trecut. Cu toate acestea, sau tocmai pentru asta, în noua legislație universitățile sunt cele care vor decide acordarea titlurilor de doctor și care vor avea și responsabilitatea retragerii acestora. Este o soluție? Dacă da, pentru cine?
Vă așteptăm întrebările în rubrica de comentarii de mai jos, iar pe cele mai bune le vom adresa ministrului Sorin Cîmpeanu.
Vă așteptăm alături de noi, luni, de la 10:00, LIVE pe pagina de Facebook și pe Youtube.com.
Ștefan Lefter
R.P.
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
17 comments
Bună ziua! Întrebari: Ce înseamnă cuvântul EXTRADIDACTIC?
La ce ramură din educație face referire?
De ce se dorește descentralizarea activității extrașcolare gratuite și care aduce doar beneficii elevilor, iar prin acest lucru aceste activități se vor desființa?
De ce se dorește scoaterea din sistem a peste 3000 de profesori de la activități extrașcolare, prin descentralizare nu li se garantează restrângerea, existența ca funcționari publici sau existență sub alte denumiri ca angajați?
De ce doriți prin acest lucru concedierea a peste 3000 de profesori?
De ce doriți înstrăinarea patrimoniului? De ce vreți ca activitățile extrașcolare sa se desfășoare în scoli, când colegii noștri reușesc cu greu sa parcurgă programa școlară?
De ce doriți sa separați învățământul formal de cel nonformal, când în tarile UE acestea funcționează împreună?
Doresc sa înțeleg, de ce desființați profesorii din cadrul Cluburilor Sportive Școlare, Palatelor și Cluburilor Copiilor, trecându-i de la titulatura de cadru didactic la titulatura de funcționar public, drept câștigat prin munca a zeci de ani, prin examene, multă muncă cu dedicație și pasiune alături de copii și părinți extraordinari, care au obținut împreună rezultate remarcabile?
Subiectele pentru admiterea la colegii vor fi intocmite de acestea? Sau vor fi intocmite la nivel national?
Domnule ministru. Aveți un capitol în lege care se referă la descentralizarea învățământului extradidactic. Menționez că acest tip de învățământ nu a existat în Romania. Era învățământ extrașcolar, care, prin lege garanta egalitatea de șanse a copiilor de a participa la activități extrașcolare, gratuit prin palate, cluburi ale copiilor și cluburi sportive școlare. Aceste instituții au an de an performanțe deosebite la concursuri naționale și internaționale. Ați redus drastic, de 6 ori numărul concursurilor naționale extrașcolare aprobate de minister.
Întrebare: Ați denumit acest domeniu „extradidactic” ca să scoateți din sistemul de învățământ aproximativ 3000 de cadre didactice titulare, prin noua lege, fără a face nici o evaluare?
Acestor profesori cu experiență și grade didactice li se vor desface contractele de muncă cu ministerul.
D-lui ministru să îi transmiteți să mai adune un “1” la numărul din dreptul “abandonului școlar”/2022, deoarece nu-mi voi lăsa fiul să studieze la o școală profesională! Are media mai mare decât a avut-o fiul domniei sale, pentru care s-a creat loc “special” la CN Aurel Vlaicu…..
Mai transmiteți-i d-lui ministru că voi solicita, în scris, justificarea diferenței dintre media obținută la clasă la disciplina matematică 5,50 și notă obținută la Evaluarea Națională 8,25… (comportamentului cadrului didactic a fost cauzat de faptul că nu a făcut meditații cu dumneaei!)
Mai transmiteți-i d-lui ministru că fiica profesoarei de franceză, colegă de clasă cu fiul meu, care a terminat V-VIII cu media generală 10:00, a obținut media 8:00 la Evaluarea Națională…
Unde este echitatea?!
Nu există!
Aș vrea multe de scris, dar mi-e lehamite! Și am această lehamite cunoscând sistemul din interior!
Menționez că am predat Limba și literatura română între anii 2010-2016, după decesul fiicei până după decesul soțului… Am renunțat deoarece starea psihică și fizică nu mă mai ajuta să ofer elevilor tot ceea ce meritau, tot ceea ce avem de oferit.
Nu am avut niciodată, în cei 6 ani de activitate, de justificat diferențe dintre media obținută la clasă și cea obținută la Evaluarea Națională.
Copiii noștri sunt MINUNAȚI!
Voi, cei care hotărâți destinul acestei țări, NU îi meritați!
Care este justificarea pentru desființarea CJRAE? Sub ce umbrela vor activa profesorii consilieri ( care in majoritate sunt psihologi, mulți cu trepte si experiența si in domeniul privat si care aduc un aport considerabil instituției școlare, desi mereu este desconsiderata activitatea lor) ?Cine le va ghida activitatea și cui se vor adresa pt ajutor și sprijin in cazul atâtor cazuri delicate cu care se confrunta? Activitatea lor este oricum mult îngreunată de numărul copleșitor de elevi de care răspunde un consilier… de ce nu se pune mai mult accentul pe angajarea psihologilor ( caci asta sunt, in majoritate, consilierii), pe reducerea numărului de elevi per psiholog ( asta se promitea) și sprijinita mai mult activitatea unei instituții ( CJRAE), care totuși încă era f tânăra… iar acum deja o desființați… E o nevoie imperioasa de consiliere și asistenta in scoli, la un nivel mult mai adânc decât se vede din exterior, și nu doar psihopedagogica, ci psihologică in tot cuvântul!!! E nevoie de psihologi ca de aer in acest sistem, de psihologi, nu de absolvenți ai altor facultăți pt aceste posturi de consilier ( caci momentan și alte specializări pot accesa posturile acestea) și de sprijinirea lor pt formare continua, facilitarea supervizărilor gratuite ( noi ni le plătim la Colegiul Psihologilor, nu ne oferă așa ceva CJRAE in real ) și de sprijin și respect din partea autorităților….
De ce desfiintati CJRAE? De ce distrugeti o comunitate profesionala inchegata si functionala? De ce faultaţi constant consilierii scolari? Stiti ca acesti blamati consilieri sunt profesori cu grade didactice?
Întrebare către domnul ministru: cate scoli și licee de stat pentru copii supradotați au fost înființate? In licee avem locuri pentru CES și rromi, dar nu si pentru copii supradotați. In toate tarile dezvoltate acestea se considera un caz special dar nu in România. Asta e România educata? Copilul meu nu a putut sa ajunge la liceul dorit. Rușine!
Buna ziua!
Cu amabilitatea dumneavoastră, adresez cateva întrebări domnul ministru:
Cu referire la art 74 (Evaluarea Natională) din proiect:
Examenul de Evaluare Nationala nu este găndit tocmai pentru a avea o privire de ansambu asupra învatamantului după cei 9 ani, punând aici şi clasa pregătitoare?? Evaluarea Natională nu este un instrument global de masură? Nu este mai simplu o ‘’calibrare’’, cum vă place dumneavoastră să spuneţi, a subiectelor în partea de la 9 la 10 de exemplu şi cine le face pe acestea ajunge la colegiu, exact aşa cum se întâmpla acum? Din punctul meu de vedere Evaluarea Naţională şi ierarhizarea absolvenţilor de clasa a 8-a a fost şi este cel mai bun lucru petrecut în învâţământul românesc în ultima perioadă. De ce să stricăm ceva ce funcţionează?
De ce se se doreşte un examern de admitere la Colegii în condiţiile în care de când se organizează Evaluarea Naţională la cele mai prestigoase Colegii ajung oricum cei mai buni elevi? De ce această orgalizare a acestei preadmiteri este ceruta doar de aceste colegii? Ce este în neregulă cu elevii care sunt reprtizaţi pe actuala formă la aceste colegii
Pe de altă parte trebuie să rămână susţinerea excelenţei din partea Ministerului Educaţiei astfel: elevii caştigatori de loc 1 la Oplimpiadele Judeţene pe discipline în clasele a 7-a şi a 8-a, maxim doi pe judeţ pe disciplină din triunchiul comun, să aibă un loc asigurat la ce liceu sau colegiu doresc din judeţul respectiv ca premiu special de excelenţa din partea Ministerului Educatiei, dar cu obligativitatea ca la final de clasa a 8-a să susţină examenul de evaluare natională, ca şi al său rezultat să intre în statistica generală menţionată mai sus.
cu referire la art 75 (examenul national de bacalaureat) din proiect
1. De ce competenţe de comunicare pentru două limbi de circulaţie înternaţională şi nu competenţe de cominucare în limba română,cu accente şi pe elemente de gramatică (cu felicitari pentru această schimbare cu gramatica la liceu!!!) în locul celei de a doua limbi? Pregătim elevii să-şi desfăşoare activitatea în România şi şă vorbească corect limba naţională!!!
2. La profilul real, în vechea structură disciplina matematică era disciplină obligatorie a profilului. Nu este cam dură caderea de la această postură la câtiva itemi grilă la proba A de acelaşi nivel de calibrare cu elevii de la filologie sau ştiinte sociale care au ales acest profil tocmai penrru a evita matematica? Profilul REAL, ştiinte ale naturii este fostul profil de matematică-fizică pe care l-ati urmat inclusiv dumneavoastră, domnule ministru, în liceu. Care este mai departe traiectul educational, în general, al absolvenţilor de REAL Stiinţe ale Naturii? Inginerie de orice fel, matematică sau matematică – informatică, medicină, economie, domenii care au bază ştiinţa matematică? Pană anul trecut subiectele de la examenul de matematică ştiinte ale naturii erau sensibil egale ca dificultate cu cele de la matematică-informatică iar acum nu mai sunt deloc? De ce acesti elevi nu susţin bacalaureat la matematică? Din punctul multora de vedere trebuie revizuită programa şcolară de matematică şi în mod obligatoriu matematica să ramană disciplină de bacalaureat pentru tot profilul Real. Nu cumva elevul se duce la real în primul rând pentru a-şi deschide noi perspective pentru domeniile universitare enumerate mai sus, acolo unde matematica şi matematica aplicată are un rol esenţial?
3. De ce Facultativ? Puteţi face o estimare? Care credeti că este procentul, din totalul elevilor înscrişi la bacalaureat, care vor dori acestă participare facultativă şi pe ce vă bazaţi în alegerea valorii respective? Aţi consultat psihologii şcolari din cadrul CJRAE-urilor pentru un răspuns la urmatoarea întrebare: Caţi elevi de vârste între între 14 şi 18 ani învaţă de bună voie fiind 100% convinşi că acumularea de informaţie şi implicit acumularea de competente vor fi utile în viaţa de adult? Nu credeţi că facultativul îi va alunga mai repede în loc să-i atragă? De ce credeţi că Romania o sa fie mai educată folosind ‘facultativ’ în loc de ‘obligatoriu’ pentru absolventul de liceu cu diploma de bacalaureat?
Va mulţumesc pentru oportunitatea de a adresa căteva întrebari şi sugestii domnului ministru!
Întrebarea pentru domnului ministru: cate scoli erau deschise pentru copii supradotați in ultima vreme și cate dintre ele sunt cele de stat? Avem locuri pentru CES si locuri pentru rromi, dar de ce nu avem locuri la licee pentru copii supradotați? In alte tari europene copii supradotați sunt tratate ca cazurile speciale dar in Romania nu se găsește locuri pentru acestea copii. Asta e România educata??? Copilul meu nu a putut ajunge la liceul dorit.
Copilul are nota putin mai mica de 9.38 dar si asa nu a putut sa ajunge undeva aproape de casa, nici nu este liceu cel mai bun. Are nota scăzută pentru ca nu știe română asa cum știe un copil nativ, pentru ca provine din familia bilingva. La limba materna-2 nu a putut da examenul, pentru ca limba nu este inclusa in listă de limbi studiate. Sunt deacord cu dumneavoastră ca copii supradotați fac partea de CES in orice tara normala, dar nu in România. Si pentru acestea copii exista numai un singur centru – Gifted education, care e destul de costisitor. Când noi a venit in România acum 10 ani, se construia scoala de stat pentru asemenea copii, dar între timp au abandonat ideea. Păcat de copii. Am doi in asemenea situație.:(
Parerea mea este ca diferenta intre copiii de peste 9 este de atentie si nu de stiinta. felicitari pentru nota. merita ceva mai bun. noi am scazut de la 9.38 la 9, desi rezultatele corespundeau cu cele din barem, metoda de rezolvare a fost depunctata la contestatie 🙂
nu am ce sa spun copilului altceva decat adevarul:
700 de locuri din ierarhie au fost sterse din pix. ministerul nu are nici un interes ca ei sa invete. nu are nevoie de ei punct.
asa ca ne reorientam catre tari mai prietenoase pentru copii care iau 9 si care provin din romania.
avem b2 la engleza ( minim b2:)
sunt tari unde pentru 400 de euro taxa in invatamantul public asigura educatie internationala in engleza de calitate.
din fericire or sa fie penultima generatie care poate folosi diploma de bac in europa. si cum bacul se pregateste cu meditatii nu va fi o problema,
din experienta va spun ca un elev la un liceu prost cu meditatii poate avea rezultate mai bune decat un absolvent de Tudor Vianu mate info, pentru universitatile din europa care predau in engleza. Sa nu fiu inteles gresit, sunt elevi notabili de Vianu , cu realizari notabile in universitati din Europa, pentru ca asa au fost selectati, nu pentru ca asa i-a transformat liceul, si din pacate chiar si la Vianu unii se pierd pe drum
singura problema pe care o am este nedreptatea si nepasarea administratiei. noi,parintii, vom gasi solutii potrivite pentru fiecare caz. dar asta nu ma va impiedica sa lupt impotriva imposturii acestui minister si a modului rusinos de stabilire a cifrei de scolarizare fara sa tina cont de parinti sau elevi.
Mențiune: toate întrebările Sung referitoare la ART. 214-216
1. Pe ce criterii s-a bazat transformarea activităților extrașcolare (în afara școlii) în activități “extradidactice” ( în afara didacticului, adică “fără profesori”)?
2. De ce doar Palatele Copiilor, Cluburile Copiilor, Cluburile Sportive Școlare ( ca unități conexe ale ISJ-urilor) trec de UAT-uri și nu și CCD-ul și nou înființatul Centru de Excelență?
3. Poți preda în continuate copiilor dacă nu mai ai statut de cadru didactic? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci oricine ) chiar și contabilul sau șoferul Primăriei) poate face acest lucru.
4. Se pot anula pur și simplu titularizări, grade didactice, formări profesionale în domeniul educației, concursuri de directori etc obținute prin ME odată cu intrarea în vigoare a legii?
Nici in anii 50 când se făceau numai 10 ani de scoala si se invata geografia si istoria URSS nu s-a scos proba de romana de la bacalaureat. Multumim dle ministru!
22 Ianuarie 2021:
“ Ordinul Ministrului Educației care reduce numărul de elevi pentru clasele de liceu a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. Potrivit Ordinului, numărul maxim pe baza căruia se poate forma o clasă de liceu este 26 de elevi la filiera teoretică, față de 28 cât era până acum, iar numărul maxim de elevi pentru filiera tehnologică, școală profesională și liceele vocaționale va fi redus de la 28 la 24.”
“Această măsură se constituie într-un pas concret în direcția României Educate”, potrivit comunicatului citat.
“Măsura vine după ce mai multe licee au reclamat faptul că au pierdut clase, din cauza scăderii numărului de elevi.”
“In acest an (2021) vor fi mai puțini elevi de liceu fiindcă acea generație va fi împărțită între clasa pregătitoare și clasa I”
In 2022 numarul elevilor a crescut cu aproximativ 30% fata de 2021.
Presupun ca Ministerul a uitat sa coreleze din timp numarul de locuri cu numarul elevilor si s-a ajuns la situatia in care mii de elevi cu media de absolvire a claselor V – VIII peste 9 si media la evaluarea nationala peste 8 au fost repartizati la licee si colegii tehnice care in anii trecuti nu au avut locurile completate sau au avut medie de admitere intre 3 si 5. Asta pentru ca numarul maxim de elevi la clasa a ramas 26.
Cel mai probabil foarte multi copii(sunt mii in aceasta situatie) si parintii lor vor refuza sa mearga la aceste scoli, nivelul actual si potentialul acestor elevi este mult peste ce poate sa ofere scoala respectiva.
Repet, nu sunt cazuri izolate, sunt mii de elevi in Bucuresti in aceasta situatie.
Intrebari:
1. Corelarea locurilor cu numarul elevilor a fost discutata la nivelul Ministerului sau la nivelul Inspectoratelor? Daca da, ati luat decizia pastrarii structurii claselor la 26 de elevi in cunostinta de cauza? Va asumati aceasta decizie?
2. Cu certitudine va dati seama ca e o situatie profund nedreapta care aduce prejudicii grave unei intregi generatii de elevi.
Luati in considerare corectarea acestei erori prin suplimentarea locurilor conform numarului mult mai mare de elevi din acest an?
Sigur, trebuie reluata repartizarea, e o munca titanica, dar ar fi decizia corecta.
INTREBARI PENTRU DL.MINISTRU SORIN CIMPEANU:
1.Dupa 17 ani de simulare birocratica si ineficienta a asigurarii calitatii educatiei – datorita prevederilor OUG 75-2005 aprobata prin Legea 87-2006 – infiintarea ANISAC ar trebui sa insemne si o reconsiderare fundamentala si pragmatica a abordarii asigurarii calitatii educatiei… Ce va fi in realitate? Toate numeroasele contra-performante ale educatiei din Romania in ultimii17 ani – in ciuda costisitoarei si monstruoasei dar ineficientei birocratii instituite – se datoreaza OUG 75-2005 si conceptorilor/ avizatorilor ignoranti ai acesteia precum si promulgarii L87-2006 in ciuda numeroaselor contestatii, publicatii si proteste interne si apoi internationale … De ce a fost tolerata aceasta situatie timp de 17 ani???
2.Datorita OUG-75-2005, Ministerul educatiei (care a elaborat in birourile sale sute de “standarde”/ cerinte de indeplinit) nici macar nu a incercat si reusit consensualizarea, in 17 ani, cu partenerii de interese in privinta semnificatiei conceptului SCOALA/ UNIVERSITATE DE CALITATE….In lume exsita multiple modele si exemple…. Asa se explica in Romania si numeroasele situatii conflictuale si procese judiciare implicand ARACIP si ARACIS… In SUA, calitatea universitatii este evaluata doar prin angajabilitatea absolventilor sai, in alte tari – doar prin valoarea veniturilor absolventilor, etc…. Deci este vorba de ORIENTAREA INVATAMANTULUI SPRE MEDIUL DE AFACERI (si cerintele sale) care lipseste total in Romania… Nici invatamantul preuniversitar nu este la noi orientat spre cerintele invatamantului superior …De ce oare? Doar pentru ca mediul nostru de afaceri ar fi interesat doar de profit iar invatamantul din Romania ar fi complet gratuit, asa cum sustineau primii sefi/ promotori ai ARACIS (care nici macar nu acceptau ca sistemul educational are si in Romania ca beneficiari elevii/ studentii si angajatorii)…Toate aceste grave erori conceptuale au avut un rol extrem de nociv timp de 17 ani…
3.Scopul nedeclarat dar vizibil al asa-zisei “asigurari a calitatii educatiei” (cu ale ei evaluari, autorizari si acreditari) practicate in Romania consta doar in … justificarea acordarii finantarilor bugetare scolilor/ universitatilor (per cap de elev/student) fata de decidentii legali din Executiv (in marea lor majoritate total ignoranti in domeniul Managementului/ asigurarii calitatii si al standardelor internationale aferente)… In consecinta, scolile/ facultatile noastre nu vor/ pot/ stiu sa actioneze pentru imbunatatirea reala (NESIMULATA PRIN HARTII) a calitatii educatiei realizate de ele – situatie semnalata repetat si de cercetatori straini prin expresia “esecul internalizarii asigurarii calitatii educatiei in Romania”… Va avea in vedere ANISAC acest aspect deosebit de important?
4.De ce s-a revenit la conceptul “invatamant” inlocuind conceptul “educatie” in titlul noilor proiecte de legi privind invatamantul/ educatia??? Se va modifica si denumirea actuala a ministerului? De ce, acum circa 20 de ani, conceptul “educatie” a inlocuit conceptul “invatamant” desi definitiile lor sunt diferite?
5.Ce va face AUF si presedintele acesteia (pentru un nou mandat de 4 ani), dl.ministru Sorin Cimpeanu, pentru promovarea limbii franceze in Romania (nu doar in statele extreuropene ca in primul sau mandat) stiind ca in prezent (2022) numarul elevilor implicati in studiul limbii franceze este de doar cca 50% din numarul celor care studiaza limba engleza…La aderarea Romaniei la francofonia internationala (ACCT/ AIF/ OIF/AUPELF/ AUF) in 1994, in tara noastra raportul era inversat (cca 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze fata de numarul celor implicati in studiul limbii engleze)??? Dupa aproape 30 de ani de plata a cotizatiilor Romaniei la aceste numeroase organizatii internationale ale Francofoniei, situatia limbii franceze in Romania este mai mult decat incalificabila si inacceptabila…. Dar, conform actualelor autoritati franceze, limba franceza trebuie promovata in Romania doar de Guvernul Romaniei (din care face parte si dl.ministru)…
Intrebarile formulate(pregatite) vor lamuri marea majoritate,fie elevi,parinti,profesori poate viitori profesori…