Care sunt planurile pentru Evaluarea Națională pe care ar urma să o susțină peste 2 ani elevii care acum intră clasa a VII-a? De ce se mai numește Națională, în proiectul legilor educației, evaluarea de la clasa a VIII-a, dacă de fapt în planuri este opțională? De ce nu se numește “sondare” a elevilor? De ce Bacalaureatul pe care ar urma să-l dea la finalul liceului tot elevii care acum sunt clasa a VII-a este creionat ca având doar ca facultative examenele specifice profilului și specializării, adică exact acele discipline pe care elevii au declarat că vor să le învețe cu prioritate, atunci când au intrat clasa a IX-a, și care cel puțin teoretic definesc facultatea pe care ei vor vrea să o urmeze? Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației care coordonează reforma testările naționale, a planurilor-cadru și a curriculumului, va răspunde luni, VIDEO, tuturor întrebărilor relevante cu privire la examenele naționale, așa cum sunt ele definite în proiectele legii educației.
- UPDATE Din motive tehnice, interviul nu va fi live, ci înregistrat și publicat în format video și text în cursul zilei de marți
Proiectele noilor legi ale Educației au fost lansate în consultare publică la un an de la aprobarea în guvern a Raportului România educată, după amânări peste amânări și termene ratate. Care este filosofia din spatele examenelor creionate în proiectul legilor? Ce alte țări sau studii internaționale indică spre aplicarea în România a unor astfel de testări? Cum vor arăta absolvenții care vor traversa această reformă, potrivit propunerii și viziunii Ministerului Educației și ale autorilor proiectelor de legi?
Secretarul de stat din Ministerul Educației responsabil de coordonarea examenelor naționale, a reformei planurilor-cadru și a curriculumului, precum și a formării profesorilor, Bogdan Cristescu, va fi invitatul Edupedu.ro la un interviu LIVE VIDEO luni dimineața, de la ora 11:00. Interviul va fi transmis online pe pagina de Facebook Edupedu.ro și pe canalul de Youtube.com.
Care sunt temele pe care ne propunem să le discutăm cu oficialul guvernamental:
- Care sunt sursele științifice pe care se bazează noul Bacalaureat, așa cum apare el desenat în proiectul legii educației din preuniversitar?
- Pe ce dovezi științifice, exemple ale altor state sau diagnoze se sprijină Evaluarea Națională care ar urma să nu fie națională și examenul de admitere permis numai instituțiilor de învățământ secundar din mediul urban?
- Evaluarea Națională pe care o vor da la final de gimnaziu elevii care acum intră clasa a VII-a ar urma să aibă subiecte pe aceeași structură cu itemii de anul acesta, dacă proiectul legilor educației se aplică în forma aflată în dezbatere?
- Admiterea la colegiu ar urma să aducă, de fapt, diferențierea pe care anul acesta nu am văzut-o în notele elevilor?
- Evaluarea pe care ar urma să o susțină peste doi ani elevii care intră în septembrie în clasa a VII-a anulează orice notă obținută în gimnaziu și este opțională pentru elevii care dau la colegii. De ce mai există portofoliul educațional al elevului, dacă el nu este luat în seamă, cu titlu obligatoriu, nici la admiterea la liceu, nici la Bacalaureat, dar este obligatoriu să fie întocmit?
- Cui servesc profilurile detaliate ale tuturor copiilor români?
- De ce examenele să fie permise doar colegiilor?
- De ce apare în proiectul legii educației posibilitatea ca aceste colegii, care statistic furnizează cei mai mulți secretari de stat și inspectori, să organizeze examenele de admitere înainte de Evaluarea Națională?
- Este mai important examenul susținut de elevi în urban, decât testarea pe care o susțin copiii în rural?
- Cum garantați că examinarea aceasta nu va fi percepută în mentalul colectiv ca “Examenul proștilor”?
- Examenul la colegiu, organizat așadar de o entitate diferită de cea centrală, cu subiecte diferite de cele de la centru, deschide poarta către abuzuri, așa cum o arată experiențele anterioare. Chiar și la nivel central, este o performanță că anul acesta, spre exemplu, subiectele nu s-au mai “scurs” la examenele naționale, potrivit evidențelor publice. De ce permiteți scrierea de subiecte de examen la nivel local, în condițiile în care nivelul de corupție de la nivelul societății este identificat de fiecare raport european?
- Profesorii care predau la gimnaziu în aceste colegii vor avea interdicție de a scrie subiectele de admitere la liceu?
- Ce se întâmplă cu elevul care a luat meditații cu un profesor care face subiectele?
- De ce examen de admitere la colegiu înainte de Evaluarea Națională?
- Dacă interziceți meditațiile cu profesorul de la clasă, ce va face elevul din rural care nu are alt profesor de profil în satul său?
- A început formarea profesorilor de liceu pe competențe?
Urmăriți interviul Edupedu.ro cu secretarul de stat Bogdan Cristescu, luni, de la 11:00, LIVE VIDEO pe pagina de Facebook și pe Youtube.com.
R.P.
Vitalie Cojocari
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
6 comments
Întrebările sunt excelente.
Atitudinea ministerului e elocventă.
,,Detalii tehnice ne împiedică…”
Dacă au studiile respective si argumente solide puteau relua interviul live în altă zi.
Nu se va întâmpla asta.
Măcar acum știm cine girează toată mascarada cu admiterea, d-nul secretar de stat Cristescu, de la PNL probabil.
N.B.
Copiii noștri nu sunt cobaii voștri!
Problemele tehnice au fost la noi.
Art. 148
(7) De prevederile alin. (1) (rezervarea postului) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă
nedeterminată care îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării şi a stării de război sau la
instituirea stării de asediu.
Interesant.
E subliminal sau se pregătește ceva si noi nu stim?
Ce caută așa ceva in legea educației?
Directorul unei școli are voie să facă pregătire cu elevii din școala pe care o conduce, având în vedere că i-ar putea favoriza prin deciziile lui pe cei care se meditează cu el?
Chiar credeți ca vor da răspunsuri concrete?
Societatea civilă ar trebui sa reactioneze.
In afara de emailul pus la dispozitie toti cei nemulțumiți pot umple căsuțele postale ale secretarilor de stat si subsecretari cu mesajele corespunzătoare stării lor atunci cand citesc toate ,,bombele cu efect întârziat ” plasate in proiectul de lege.
Întrebare:
De ce media din clasele 5-8 este scoasă din calcul doar pt cei care sunt acum cls. a 7-a?
De ce aceasta modificare nu se implementează pt cei care intra in 2023 in cls. a 5-a așa cum se pare că se dorește pt acel bacalaureat simulacru din 2027 adică generatia de clasa a 9-a din 2023, actuala cls a 8-a0?
Ce sens are portofoliul educațional dacă nu e luat niciodată in considerare la nici un tip de examen?
Așa se întâmplă când luăm bucățele de sistem de prin alte părți – cum ar fi evaluarea națională sau povestea lacrimogenă cu PISA – și nu schimbăm esențialul.
Pe scurt, ca să iau ca exemplu matematica, n-ar trebui să faci atâta amar de materie cât te forțează să faci în sistemul românesc. Sistemele performate sun formate din materii împărțite în MEDIU și AVANSAT.
Matematică-mediu face parte din trunchiul comun, și acolo înveți lucruri basic cu corespondent practic. Modulul matematică-avansat e opțional, și acolo te distrezi cu matrice și alte delicatețuri matematice abstracte. Avansat înseamnă VOCAȚIONAL, fără corespondent practic, sau cel mult în viața de zi cu zi. Și mai înseamnă și pregătire pentru o profesie, evident, dar profesia e o VOCAȚIE. Nu toți alegem aceeași vocație.
La noi faci matrice forțat, nu că ți-ai dori. Și nu-ți prea folosesc matricele sau numărul imaginar când freci tastele computerul într-o firmă de publicitate și producție publicitară, unde printezi și colantezi mijloace de transport în comun cu tot felul de reclame. Și asta se întâmplă sau ar trebui să se întâmple la orice materie: ai gramatică și comunicare, iar separat ai modul de filologie, unde bagi la greu comentariu literar cât vrei. Dar numai dacă îți place.
Judecată din această perspectivă, evaluarea națională apare mult mai clar. Numai că noi nu avem materii pentru așa ceva. La noi, materiile sar la gâtul vocaționalului încă de pe băncile gimnaziului. Nici nu bagi de seamă când trec bazele și ajungi la matrice sau alte abstracțiuni pure. Aia e cu sistemul nostru, e cam aiurea!