Niciun studiu de impact nu a stat la baza celor două legi ale Educației, Deca-Iohannis. Guvernul precizează acest lucru în PALG – Planul Anual de Lucru al Guvernului pe anul 2023, an în care cele două proiecte de legi ale educației au fost realizate de Ministerul Educației, propuse Guvernului, care în calitate de inițiator le-a trimis în Parlament, unde au fost adoptate rapid și promulgate apoi de președintele Iohannis.
Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG) este un instrument de planificare a procesului de reglementare la nivelul administrației publice centrale și cuprinde proiectele de documente de politici publice și proiectele de acte normative cu impact semnificativ asupra economiei, societății, mediului și bugetului general consolidat, pe care instituțiile administrației publice centrale cu rol de inițiator își propun să le înainteze, în cursul unui an calendaristic, spre aprobare Guvernului, pe baza priorităților din Programul de guvernare.
„PALG reprezintă, totodată, una dintre măsurile de reformă asumate de Secretariatul General al Guvernului prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, scrie pe site-ul SGG.
În document, în dreptul inițiatorului Ministerul Educației cele două proiecte de legi sunt „prioritare”, iar la rubrica studii de impact scrie „nu”.
Studiile de impact sunt esențiale pentru actele normative de complexitatea legilor educației, cu atât de mare impact asupra celui mai mare sistem public, cu cel mai mare număr de instituții și cei mai vulnerabili dintre beneficiari – elevii.
În tabelul de mai sus se poate vedea că niciunul dintre actele propuse de Ministerul Educației pentru anul 2023 nu a fost însoțit de vreun studiu de impact.
În prezent, mai multe măsuri aplicate din legile noi ale educației, multe dintre ele fiind amânate, creează blocaje, inechități, încălcări ale drepturilor elevilor sau ale profesorilor.
Mihai Peticilă
R.P.
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
7 comments
Ce atâta grabă? Vedem noi care este impactul mai târziu. Este ca atunci când ești bolnav și nu mergi la medic. Iei și tu ce a luat vecinul, mai un antibiotic, mai un ceai, mai un ulei esențial.
Îmi tot amintesc că avem niște mii de experți în educație în România. Probabil că nu i-a întreabat nimeni nimic, sau au fost întrebați dar atât au putut.
Experti in management, experti in evaluare, experti in formare…o groaza de experti nascuti din sifonarea de fonduri europene. Dar cand ii cauti…cel pe evaluare nu corecteaza la evaluari,vin tot fraierii stransi cu usa de directori si ei mari experti pe plantatie. Formatori peste formatori si ei la randul lor formati pe repede inainte. Deci numai experti fara de obiectul expertizei…Dumnezei in sfere inalte, care niciodata nu coboara de acolo pentru a fi cu adevarat experti in educatie.
O privire mai atentă găsește că toate documentele din tabelul prezentat NU au studiu de impact.
Guvernul neglijează cu grație prevederile legale privind tehnica legislativă. Dar ei vor “numai binele țărișoarei”, n-o să se împiedice de fleacuri.
Mai este ceva de mirare?…
Cum zice americanu’, ”no shit”.
Sincer, ce studiu de impact poti face la o poveste scrisa pe hartie??!!
Ca nici parintii sau bunicii nu isi pierd vremea sa le-o citeasca copiilor!!
Lipsa Studiului de impact(e REGULA la analfabetii nostrri care fac Legi!!) arata clar LIPSA Profesionalismului, a fundamentarii bazaconiilor din povestea lui Iohannis cu Romania educata!!!!
De la inceput, expertii au spus clar: Legile Educatiei ale lui Iohannis sunt povesti numai bune de aruncat la gunoi!
Sunt atat de multe neajunsuri ale legilor Iohannis semnalate de către specialişti.
In schimb, cand le-a promulgat, Iohannis i-a avertizat pe politicieni să nu le aducă „ingerințe”
Aşa procedează politicienii cărora puterea le ia minţile. Se consideră infailibili şi atoate ştiutori. .. cand, de fapt, sunt rupti total de Romania reala.,..
Peste 8-10 ani vom constata că Romania e tot la coada UE, cu Educaţia pe ultimul loc in Europa….
Vai, ce surpriza!!!