Lecția despre Eminescu

Vreau să mărturisesc dintru început că pentru mine, după Crăciun și Paște, Ziua Nașterii lui EMINESCU este a treia mare sărbătoare a lumii. Ziua Poetului și Ziua Poeziei Românești. Ziua  Geniului, a Omului Deplin al Culturii Românești (majusculele sunt intenționate și intenționale!). E ziua magică în care putem folosi aceste cuvinte mari, pentru că ele au acoperirea întreagă în opera lui, în sufletul și în cultura noastră. În sufletul și în conștiința a mii și mii de iubitori de Poezie și, deopotrivă, în sufletul și în conștiința a mii și mii de creatori de Poezie. Peste spațiu și timp. Este Ziua Geniului de a fi și, deopotrivă, Ziua Geniului de a învăța să fim. O sumă lirică de voievozi, cum frumos și inspirat îl numea Petre Țuțea. Un întemeietor și un vizionar.

15 ianuarie – Ziua nașterii lui Mihai Eminescu!

15 ianuarie 2021: Mihai Eminescu -171 de ani… Puțini pentru eternitatea Geniului.

Ce i-am putea dori și ce ne-am putea dori de Ziua Lui?

Un mare actor român, contemporan și el „cu fluturii, cu Dumnezeu”, mărturisea că visul său din toate cel frumos este să-i întâlnescă cândva pe Isus și pe Mihai Eminescu.

Pe Eminescu, cel despre care regina Elisabeta a României scria cu prilejul primirii Poetului la palatul regal, prilej cu care l-a servit personal cu o ceașcă de ceai, că:

”Avea vocea răguşită, dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălţat din umeri […] Mi-am dat foarte bine seama că, din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceaşca de ceai pe care i-am servit-o eu însămi a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimentul unui zeu servit de-o muritoare.”

Un Zeu servit de-o muritoare. Regina României!

Ce i-am putea dori și ce ne-am putea dori dacă l-am putea vedea și întâlni astăzi, de Ziua Lui, pe Mihai Eminescu?

Tudor Arghezi, copil fiind, l-a zărit pe stradă pe Mihai Eminescu. După o jumătate de veac, o extraordinară evocare din anii de tinerețe poetică a lui Nichita Stănescu, evocare pricinuită de un gest oarecum neobișnuit al marelui (pe atunci) Geo Bogza, pornește de la această minunată întâmplare:

”Ah, ce întâmplare a vieții mele să-mi fi ieșit de-a dreptul înaintea inimii un hidalgo. Cât de mult l-am putut iubi și cât de mult m-a putut (în credința mea de adolescent întârziat) rușina cu gesturile lui superbe. Cât de sictirit am putut să fiu de unii colegi când Geo Bogza m-a ridicat de ceafă cu macaraua brațului său și m-a dus să-i sărut mâna lui Tudor Arghezi. Arghezi era ca o frunză. Vorbea parcă bătut de un vânt stelar. Bogza i-a ridicat mâna lui suavă în lopata mâinii lui și iată că bâlbâit m-am trezit sărutând o mână care-și scrisese testamentul nu pentru sine, ci pentru poezie.

Restul e ca un ecran alb. Arghezi a spus atunci câteva cuvinte argheziene. Bogza, câteva cuvinte bogziene. Eu aveam limba smulsă.

<<Penibil! Penibil!>>, mă admonestară câțiva colegi. <<Ai ajuns să pupi mâna mărimilor!>>, îmi reproșară alții. <<Ești un lingav!>> îmi spuseră ceilalți.

Mi-a fost rușine, și ciudă, și atât.

Azi, însă, când potrivesc câte un cuvânt sau rostesc cu gura câte o frază în omenia artei, mă întorc și zic: e gura care a sărutat mâna lui Arghezi. E Arghezi, cel care, fiind copil, l-a văzut cu ochii săi căprui pe Eminescu. Și aceasta mi se pare nesfârșit de mult.”

Da, Nichita Stănescu i-a sărutat mâna lui Arghezi, cel care l-a văzut cu ochii lui pe Eminescu. Și aceasta i s-a părut nesfârșit de mult…!

Dar noi, noi ce putem face? Ce datorie avem noi astăzi față de Eminescu, scriitorul nostru emblematic pe care încet-încet școala românească îl pierde în cuvinte despre și în citate aproximative ca, de altfel, pe mai toți marii noștri scriitori?

Datoria vieții noastre este să-l citim, să-l recitim, să-i înțelegem opera, cu grija zilnică de-a nu rătăci potecile și de a-l pierde în uitare. Răsplata va veni de la sine. Negreșit și înmiit. Ca valurile mării.

_____

Despre autor:

Mircea Bertea este Directorul Colegiului Național Pedagogic “Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris, expert al Uniunii Europene pentru Educație și Cultură.

Foto: © Marian Mocanu | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.