Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, explică pe înțelesul studenților legea Ciucă și Ciolacu de amnistiere a evazioniștilor: mesajul este „fură cât de mulți bani poți din bugetul de stat și dacă ești prins nu vei păți nimic. În cel mai rău caz, vei da înapoi o parte”

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a criticat în termeni duri legislația adoptată în România care prevede amnistierea inculpaților pentru evaziune fiscală, dacă aceștia achită prejudiciul. În cadrul unei conferințe susținute în fața studenților de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, Kovesi a vorbit deschis despre impactul acestei legi, contextualizând-o în raport cu fenomenul criminalității organizate și al corupției.

Într-un discurs amplu, Kovesi a subliniat că legislații precum legea adoptată în România, care oferă o cauză de impunitate pentru evazioniști, subminează lupta împotriva criminalității financiare și întăresc grupările infracționale. „Corupția a fost și continuă să fie tolerată pretutindeni. Nu există nicio țară curată”, a declarat ea.

Procurorul-șef european a explicat că frauda financiară, traficul de droguri și criminalitatea organizată sunt fenomene interconectate și că mesajul transmis de astfel de măsuri legislative este unul periculos: „Fură cât de mulți bani poți din bugetul de stat, ori de câte ori poți, și dacă cumva ești prins, nu vei păți nimic”.

Context. Parlamentul României a adoptat la finalul anului 2023 un proiect de lege inițiat de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, foști lideri ai PSD și PNL, care scapă de închisoare pe cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la un milion de euro, inclusiv pe cei ale căror cazuri sunt încă anchetate, dacă achită prejudiciul plus un bonus, potrivit Economedia.ro. Proiectul se dorea a fi anti-evaziune, însă el a trecut pe repede-înainte, în numai două zile, prin procedura parlamentară și a primit amendamente, iar rezultatul a ieșit exact pe dos.

Proiectul „invită la hoție” și de fapt încurajează evaziunea, nu o combate, au explicat atunci magistrații într-o analiză pentru Economedia.ro. În urmă cu patru ani, pe același model, deputatul „Mitralieră” Cătălin Rădulescu, unul din susținătorii lui Liviu Dragnea, a reușit să treacă un proiect cu prag de 10 ori mai mic, care era util pentru mii de inculpați deoarece retroactiva.

Totodată, Kovesi a avertizat că efectele fraudei financiare pot fi devastatoare nu doar economic, ci și social, oferind tinerilor exemplul tragediei feroviare din Valea Tempe, Grecia, unde zeci de oameni, dintre care majoritatea studenți, au murit din cauza infrastructurii feroviare care ar fi trebuit îmbunătățită, dar a fost afectată de întârzieri cauzate de corupție.

Intervenția Laurei Codruța Koveși despre fraudă și lupta anticorupție:

„Trebuie să mărturisesc că sunt foarte emoționată, așa că vă rog să-mi țineți pumnii. Stimate domnul rector, mulțumesc foarte mult pentru această inițiativă de a organiza această conferință și pentru invitația de a fi astăzi prezentă și împărtăși câteva dintre secretele Parchetului European. Deși sunt procuror de 29 de ani, sunt încă foarte pasionată de meseria mea și sunt foarte pasionată de ceea ce fac în prezent. Așa că v-aș putea vorbi ore în șir despre Parchetul European, dar timpul este limitat. Sunt convinsă că foarte mulți dintre dumneavoastră au întrebări și atunci vă rog să-mi permiteți să citez câteva idei pe care mi le-am notat și care sper să constituie o bază pentru o discuție extrem de deschisă și constructivă. Stimate domnule rector, stimați profesori, doamnelor și domnilor, dragi colegi, dragi prieteni, vă mulțumesc în primul rând pentru prezența dumneavoastră și pentru oportunitatea de a discuta despre Parchetul European, care este cunoscut și sub denumirea de EPPO.

Eu nu sunt profesor, așa că n-am venit să vă țin lecții. Nu candidez la nicio funcție publică. Așa că nu vei vorbi ca un politician. Dar, ca să fiu perfect sinceră, unii spun despre mine cam așa o tendință de a predica, însă de foarte multe ori predic în deșert. Cu toate acestea, astăzi am venit să vă împărtășesc din experiența mea ca pro-ca procuror, dar și ca de reprezentant al unui organism al Uniunii Europene. În calitate de procuror-șef european trebuie să mărturisesc că mai aveam câteva iluzii de pierdut. Corupția a fost și continuă să fie tolerată pretutindeni. Nu există nicio țară curată. Și dați-mi voie să explic: ori de câte ori există o formă gravă de criminalitate organizată, există corupția. De regulă, o piață mare a drogurilor ilegale este un indicator foarte fiabil ar corupției larg răspândită.

Luați ca exemplu cocaina: ea nu cade din cer precum zăpada, ea ajunge în Europa prin câteva puncte, în special prin porturile maritime și aeroporturi, de foarte multe ori cu complicitatea unor funcționari. Cum se poate explica atunci că nu există corupție, dar nici fraudă vamală sau fraudă cu TVA în țările cu porturi maritime și aeroporturi importante? Criminalitate organizată nu poate exista fără corupție. Criminalitatea organizată nu poate exista fără criminalitate financiară și nu există două lumi separate – lumea infractorilor cu adevărat răuvoitori și periculoși, care introduc ilegal droguri sau trafichează persoane, pe de o parte, și lumea infractorilor, gulerele albe cum îi cunoaștem, care doar corup și spală bani, pe de altă parte. Organizațiile criminale au considerat frauda cu fonduri europene și frauda cu TVA ca fiind practic lipsite de riscuri și s-au dezvoltat prin specializarea în acest domeniu.

Ceea ce observăm în anchetele noastre este că operațiunile complexe de fraudă cu TVA sunt finanțate din banii obținuți din alte activități infracționale. Observăm că aceeași operatori care se ocupă atât de spălarea banilor proveniți din frauda financiară se ocupă cu aceleași activități și spală bani și pentru sumele provenite din comiterea altor activități infracționale. Și pentru a vă spune adevărul, atunci când am început operațiunile, în iunie 2021, nu ne-am așteptat să vedem ceea ce vedem. Parchetul European a fost înființat pornind de la premisa că s-ar putea confrunta din când în când cu grupările infracționale organizate. În realitate, foarte rapid ne-am lovit de infractorii periculoși, care nu se dau în lături de la violența extremă. Crima organizată este cea mai acută amenințare la adresa statului de drept din Europa și devine mai puternică prin fraudarea bugetului Uniunii Europene și a bugetelor naționale.

Anul trecut, ca să vă dau un exemplu, am avut peste 1.900 de investigații cu un prejudiciu total estimat la peste 19 miliarde de euro. Aproape 60% din aceste daune estimate au fost legate de frauda cu TVA, iar în marea majoritate a cazurilor grupările de criminalitate organizată au fost implicate în aceste dosare. Frauda financiară a fost considerată mult timp o activitate de nișă, dar în prezent a devenit o afacere de bază pentru crima organizată și pentru mafie. Haideți să luăm cel mai recent exemplu al Parchetului European – este ancheta Moby Dick. În acest dosar noi investigăm fraude cu TVA cu un prejudiciu de peste jumătate de miliard de euro și cu implicarea puternică a mai multor grupuri mafiote. Potrivit anchetei noastre, persoanele legate de mai multe clanuri mafiote unele sunt cunoscute drept Camorra sau Cosa Nostra au investit într-un sindicat infracțional care a instituit un sistem de evaziune fiscală extrem de profitabil.

195 de persoane sunt anchetate, fiind implicate peste 400 de societăți, iar infracțiunile au fost comise în mai multe țări din Uniunea Europeană, cum ar fi Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovacia și Spania, precum și alte țări din afara Uniunii Europene. Nivelul de complexitate și eficiență al acestui sindicat infracțional care comite aceste fraude de tip carusel în domeniul TVA este fără precedent. Metodele mafiote, inclusiv violența, par să fi fost utilizate pentru soluționarea conflictelor apărute în cadrul sindicatului infracțional între membrii diferitele organizații criminale. În acest dosar, Parchetul European a executat un ordin de sechestrare a bunurilor în valoare de peste 520 milioane de euro. Deci, după cum putem vedea, nu putem considera frauda financiară sau corupția sau spălarea de bani ca fiind infracțiuni minore. Conform estimărilor EUROPOL, la nivelul Uniunii Europene, 50 de miliarde de euro se pierd anual prin frauda cu TVA.

De ce această problemă este atât de mare? Pentru că toți acești bani ajung mâinile grupărilor de crimă organizată, care devin mai agresive, mai expansive și mai puternice. Rezultatul, dacă li se permite să se dezvolte, în cele din urmă, ajunge la amenințări, violență și terorism. Cu toate acestea, de foarte multe ori, vedem că autoritățile financiare naționale nu sunt atât de dispuse să lupte cu acest fenomen. Din păcate, frauda cu TVA este tolerată, iar acest lucru este intolerabil. Ne pasă de oamenii uciși de droguri, dar tolerăm frauda financiară. Doar așa se pot explica anumite modificări legislative, cum ar fi desființarea parchetului și poliției specializate în Slovacia sau adoptarea unei cauze de impunitate pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în România. Și am să iau exemplul României. Ultimul raport al Comisiei Europene arată un deficit de TVA de peste 36%, aproape dublu față de celelalte state membre.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că o treime din ceea ce statul ar trebui să colecteze cu TVA se pierde. Această sumă ajunge în mâinile infractorilor. Iar acest deficit de TVA se explică în mare parte prin fraudă. Și care este mesajul adoptând o astfel de cauză de impunitate? «Fură cât de mulți bani poți din bugetul de stat, ori de câte ori poți, și dacă cumva ești prins, nu vei păți nimic. În cel mai rău caz, vei da înapoi o parte din banii furați pentru a acoperi prejudiciul pentru ultima fraudă».

Doamnelor și domnilor, sunt procuror de 29 de ani și am învățat că securitatea începe în stradă. Cum ne simțim în siguranță în societate? În cele din urmă, se rezumă la modul în care noi ne facem treaba – procurori, judecători, ofițeri de poliție, avocați și la modul în care cetățenii ne percep. Dacă suntem independenți sau servili, dacă suntem curajoși sau speriați. Da, putem vorbi despre mecanismele de prevenire și sancționare. Desigur, este vorba de lege adecvate și aplicarea lor consecventă. Da, trebuie să aplicăm legislații diferite, trebuie să aplicăm și regulamentele Uniunii Europene, trebuie să respectăm standarde ridicate în materie de probe, drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în investigații, termenele, procedurile stricte în fața instanțelor, trebuie să menținem independența și imparțialitatea și de foarte multe ori trebuie să gestionăm un volum mare de cazuri, cu resurse minime și uneori cu sprijin minim. Trebuie să fim pregătiți să facem față presiunilor, uneori chiar interferențelor. Și, de asemenea, știm că nu putem renunța. Lupta cu criminalitatea este o luptă continuă. Trebuie să ne facem treaba în fiecare zi, să fim cei mai buni în fiecare zi, în fiecare caz.

În cele din urmă, am putea spune că nu există o soluție magică și că nu este vorba doar despre modul de concepere a unui sistem. Este vorba despre curaj, determinare și voință, dar în egală măsură este vorba și despre reacția la aceste fapte. Din experiența mea, cheia este să câștigi încrederea oamenilor, iar acest lucru ar putea fi mai dificil în prezent decât acum câțiva ani, în principal pentru că societățile noastre democratice sunt vizate de campanii de dezinformare vicioase. Cea mai mare problemă nu este faptul că aceste campanii sunt difuzate la o scară care nu a fost observată niciodată. Cea mai mare problemă este că acestea încearcă să submineze însăși capacitate a noastră de a distinge adevărul de fals. Acest lucru, la rândul său, ne subliniază capacitatea de a face o distincție între adevăr și minciună și în acel moment, cui îi mai pasă de ceea ce este corect?

Totul începe cu revenirea la elementele esențiale. Da înseamnă da, nu înseamnă nu. Suntem cu toții în egală măsură să distingem corect greșeală și adevărat de fals. Și, nu, îmi pare rău, dar spunând că «pământul este plat» nu este doar o opinie. Cuvintele contează, adevărul contează. Dacă pierdem claritatea cu privire la acest aspect, nu numai că devenim jucăriile manipulatorilor care sunt ținte ușoare ale campaniilor de dezinformare elaborate, dar pierdem chiar baza ceea ce permite statul de drept și democrația în primul rând: încrederea noastră în raționalitate, ca mijloc de interpretare și organizare a lumii în care trăim. În ceea ce privește frauda financiară sau corupția, este foarte important ca oamenii să înțeleagă modul în care acestea le influențează viața. În primul rând, deoarece majoritatea oamenilor nu văd un impact direct al fraudei financiare asupra vieții lor și există această tendință de a considera că frauda financiară și corupția sunt ceva minor.

Am auzit de multe ori: «doamna Kovesi, de la traficul de droguri mor, dar de la corupție la frauda financiară?». De multe ori, atunci când vorbim despre fraudă financiară, vorbim doar despre daunele materiale, daunele monetare, cum nu sunt benefice pentru economia de piață, cum distrug concurența loială. Însă frauda financiară, precum și corupția, pot deveni foarte rapid o chestiune de viață și de moarte. Probabil ați auzit cu toții despre accidentul feroviar Tempe din Grecia de anul trecut, când două trenuri s-au ciocnit. 57 de persoane au fost ucise, iar 80 au fost rănite. Multe dintre victime erau studenți care se întorceau acasă din vacanță. O tragedie care dovedește din nou că frauda ucide în cele din urmă. În luna decembrie a anului trecut, am adus acuzații împotriva 23 de suspecți, inclusiv 18 funcționari publici, pentru infracțiuni legate de executare a contractelor de restaurare a sistemelor de control și semnalizare a traficului la distanță pe rețeaua feroviară elenă.

Contractele au fost cofinanțate din bugetul Uniunii Europene. Potrivit anchetei, au fost acordate în total șapte prelungiri ilegale ale contractului inițial. Din acest motiv, proiectul nu a fost finalizat la mai mult de 2 ani de la semnarea contractului. În pofida faptului că domeniul de aplicare inițial al unuia dintre contracte a fost modificat în mod ilegal, nimeni nu a raportat acest lucru. Nicio agenție sau instituție cu responsabilități de prevenire, control sau ADIT nu a notificat Parchetul European cu privire la aceste ilegalități și este foarte dificil de înțeles cum în 9 ani de zile, cu atât de multe probleme de inegalitate, nimeni nu a făcut nimic. În mod evident, sistemul de prevenire nu a funcționat, așa că Parchetul European a deschis o anchetă din oficiu. În calitate de procuror independent nu trebuie să aștepte o hotărâre definitivă pentru afirma că această tragedie dovedește că, în cele din urmă, frauda ucide.

Dacă proiectul ar fi fost finalizat la timp și în mod complet, sistemul de semnalizare ar fi funcționat, iar cele două trenuri nu s-ar fi ciocnit. Oare de câte tragedii precum cea din Tempe trebuie să se întâmple? Ca să înțelegem acest lucru: că nu putem considera corupția sau frauda financiară ca fiind ceva minor. Potențialul criminalității este pretutindeni și în special criminalitate organizată nu se oprește la frontieră. Dacă știți de câte ori am auzit «suntem o țară curată, noi n-avem corupție, n-avem probleme. Avem câteva probleme cu traficul de droguri, dar cu frauda, nu, stăm bine». Și cred că aceasta este o iluzie periculoasă. Cea mai gravă infracțiune este transnațională și are întotdeauna componente de criminalitate financiară și corupție. Nu se poate combate pe cont propriu. Este nevoie de ceva mult mai puternic, mult mai eficient și mai rapid. Trebuie lucrat la nivel transnațional.

De aceea, de aceea avem Parchetul European, care este primul pachet transnațional din istorie și suntem specializați în combaterea criminalității financiare, corupției, spălării banilor, dar în special a crimei organizate. În interiorul Parchetului European nu avem frontiere. Am constituit ceea ce se numește zona EPPO, o zonă în care este suficient un simplu apel telefonic sau instrucțiune în sistemul nostru de gestionare a cazurilor pentru a obține evidențe, probe în dosarele noastre. În comparație cu metodele tradiționale de cooperare judiciară, suntem mult mai rapizi, iar în general, ca procuror național, obținerea de informații sau de dovezi din altă țară durează foarte mult timp. Și v-aș da un exemplu concret. Știm cu toții despre jurnalistul Ján Kuciak din Slovacia. Când a fost ucis, era pe cale să publice un articol despre utilizarea de către ‘Ndrangheta a fondurilor agricole ale Uniunii Europene pentru spălarea banilor în Slovacia.

Această schemă se desfășura de ani de zile și este dificil de spus dacă nu a fost detectată sau dacă nu a fost investigată corespunzător. Dar un lucru este cert: în acest caz, asistența judiciară reciprocă a fost un eșec. De aceea, un avantaj al Parchetului European este că avem acces la mai multe informații decât orice procuratură națională. Avem analiști și investigatori financiar care pot găsi cu ușurință conexiunile dintre companii sau persoane aflate în state membre diferite.

Am explicat de foarte multe ori ce este Parchetul European și ce facem și probabil dacă o să aveți întrebări, o să vă răspund cu plăcere. Dar acum permiteți-mi să explic ce se află în interiorul Parchetului European. Multă muncă, foarte multă muncă și foarte, foarte multă muncă. De la început am auzit de foarte multe ori. Nu e posibil, e prea complicat, este prea ambițios. Nu se poate. Din fericire, în cadrul Parchetului European spunem că mereu vom încerca, vom găsi o cale, o să facem. Acest lucru se află în spatele Parchetului European: energia pozitivă a tuturor membrilor echipei. Cu resurse limitate, sprijin redus și multe provocări, contribuim la ceva mai mare. Și da, să lucrez în EPPO nu este deloc plictisitor. Credeți-mă, este vorba despre entuziasmul de a crea precedente. Este vorba despre a face lucrurile posibile chiar și atunci când ni se spune că este imposibil și este vorba de a îndrăzni să facem primii pași în necunoscut. Vă invit pe tot să vă alăturați echipei Parchetul European atunci când vă veți finaliza cursurile la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași.